Generatia cu cheia la gat | Generatia actuala

[Lia]

Incotro ne indreptam, vom fi ultimii care ne aducem aminte de copilarie ca de perioada in care faceam tampenii inocente, de micile placeri ieftine a le vietii si de multe ori gratuite?

O sa pun aici ce am scris candva pe blogul meu si o sa va intreb, de ce generatiile noi par din ce in ce mai teribiliste, mai obsedate de a-si afirma imaginea si individualitatea prin toate metodele gresite, negative si trecatoare.

Am crezut ca voi ramane mereu copil, copil ai anilor 90', ca noul mileniu nu va veni niciodata si ca voi sta in fiecare seara pe balcon si voi privi stelele in incercarea zadarnica de a gasi Orionul. Stiam ca nu se vede din bucatica mea de lume, dar nu ma puteam abtine.

Am crezut ca zilele in care faceam roboti din pachete de Marlboro nu se vor sfarsi vreodata, acum nu-mi mai pasa de ambalajul in sine ci de continut; sau de jumatatile de ora in care mestecam guma Turbo ca abia apoi sa incep sa-i simt gustul. Nu stiu de ce-mi placeau, de ce ne placeau si nu mai stiu daca le cumparam sa le mananc sau doar pentru abtibilduri, poze si tatuaje. Baietii aveau colectii imense de masini si fotbalisti si schimbau dublurile intre ei, asa cum faceam cu surprizele de la Chipicao in generala, sau cele de la Kinder de pe vremea cand erau in oua aurii de plastic.

Stiu ca prin clasa intai eram toti innebuniti de sticksuri si in fiecare pauza cumparam de la magazinul de langa scoala, care acum e inchis si nimeni nu mai stie ce a fost vreodata. Nimeni in afara de noi, cei care am crescut si nu ne mai jucam pe acolo. Cel mai trist e ca nu se mai joaca nimeni asa cum stiam noi, sotronul, frunza, nu mai sare nimeni coarda si nu mai stie nimeni miscarile de elastic. Nu se mai ascund copii pe sub masini, in copaci, prin gradini, garduri si nu mai sare nimeni pe geamul de la etajul 1 al scarii, nu mai inventeaza nimeni reguli la prinselea pe animale sau nume.

Nu-mi aduc aminte ultima oara cand am jucat Mario, stiu doar ca il detestam pe ala mic si verde de-l chema Luigi. Si n-am terminat niciodata jocul, n-am salvat printesa, dar am inghitit la ciuperci halucinogene si banuti de am zis ca-l fac banca pe micul instalator. N-am terminat nici Hercules, iubeam jocurile de consola in care bagam dischete, Tom si Jerry, Pacman, Bomberman si multe altele.

Ma simt de parca as scrie in oracol, le mai tine minte cineva? Cred ca mai am asa ceva pe acasa, desi ma cam indoiesc. Caietele cu intrebari care le dadeam colegilor sa le completeze si apoi sa deseneze ceva la sfarsit. Am avut o lene teribila mereu la completat. Ar fi fost curios sa ma gandesc ce ne-am spus pe atunci.

Daca ai fi citit ce scriam ca raspuns la intrebarea ce ascultam probabil iti ziceam Cher, Modern Talking, Michael Flatley, Roxette si niste chestiute romanesti pe care le auzeam zilnic. Cine nu auzise de Andre cu platformele lor de 13 cm, de Genius si melodiile lor de pe Atomic si orasul lor trist? Sau Animal X si ASIA? Sau de Mihai Traistariu in Valahia cand Suzana le furase bananele? Daca nu, trebuie sa fi trait intr-o pestera sau aveai dopuri in urechi.

Faceam mereu galagie si mereu babele aruncau dupa noi cu borcane cu apa, altele cu oale cu apa fiarta. Altii ar fi zis ca's debile, dar noi le intaratam. Furam flori si fructe, aruncam cu bulgari de zapada in geamuri sau le faceam mici cazemate pe pres. Cei de la Sectia 5 deja ne stiau dupa nume si delicte, ma rog, nu a fost niciodata ceva serios, dar cine putea sa ignore reclamatiile nebunei de la 4. Toti o detestam, si dupa ce nu a mai fost ea am detestat-o si pe fiica ei, care era la fel de nebuna, dar nu atat de crizata.

Ah, ce vremuri.

Am tras cu prastia si faceam cornete de hartie din caietele din clasele primare. Imi aduc aminte de Vacanta Mare cand avea 3 membrii si erau amuzanti. Imi aduc aminte cand radeam cu lacrimi la Divertis si Carcotasi si cum ii asteptam in fiecare duminica. Ma uitam la Abracadabra si GeneratiaPRO si Academia Vedetelor si Ploaia de stele. Nu puteam sa traiesc fara Cartoon Network asa cum era el pe atunci.

Si ar mai fi atatea de zis, cert e ca macar noi am stiut sa fim copii.

Pot continua cu inca doua articole:

Mature content and language

Nascuti la începutul anilor 80-90 vedem acum, în anul 2012, cum casa parintilor noştri este de 50 de ori mai scumpă decât atunci când au cumparat-o şi realizam că noi o să platim pentru casele noastre în jur de 50 de ani.
Nu avem amintiri despre primii paşi pe lună, nici despre razboaie sângeroase, dar avem cultura generală, pentru că asta însemna ceva o dată.
Suntem ultima generatie care a juca
t "Ascunselea" , "Castel", "Ratele şi vânatorii", "Ţară, ţară! Vrem ostaşi", "Prinsea","Sticluta cu otravă", "Pac Pac", "Hotii şi vardiştii", ultimii care au strigat "Un doi trei la perete stai", ultimii care au folosit telefoanele cu fişe, dar primii care am facut petreceri video (închiriam un video şi stateam să ne uitam la filme 2 zile închişi în casa), primii care am vazut desene animate color, primii care am renuntat la casetele audio şi le-am înlocuit cu CD-uri.
Noi am purtat jeanşi elastici, pantaloni evazati, geci de blugi de la turci, iar cine avea firme gen Lee sau Puma era deja lider de gaşcă.
Noi am dat examene de Capacitate, nu am dat teste grile la admitere.
La gradiniţă am învăţat poezii în româneşte, nu în engleză.
Şi am cântat "MULŢI ANI TRĂIASCĂ" nu "HAPPY BIRTHDAY" la aniversari.
Am sorbit din ochi "Pasiuni" mai ales "Sunset" , chiar si "Dallas" .. şi cine zice că nu s-a uitat ori minte ori nu avea încă televizor.
Reclamele de pe posturile straine ne înnebuneau, şi abia aşteptam să vină şi la noi guma Turbo, sau puştile alea absolut superbe cu apă.
Între timp, ne consolam cu Tango cu vanilie şi ciocolată şi clasicele bidoane umplute cu apa de la robinet, care turnate în cap ne provocau pneumonii. Şi uite un motiv bun să nu mergem la şcoală.
Noi am ascultat şi Metallica, şi Ace of Base, şi DJ Bobo, şi Michael Jackson, şi Backstreet Boys şi Take That, şi încă nu auzisem de manele, singurele melodii de joc fiind horele la chefuri, la care nimeni nu ştia paşii, dar toti dansam!
Dar spre deosebire de copiii din ziua de azi, am auzit atât de Led Zeppelin, Jimi Hendrix, Abba şi de Queen, cât şi de noile nume gen: 50 Cent şi Britney Spears.
Am citit "Licurici", "Pif", "Cireşarii", şi am baut "Cico" şi "Zmeurată" si ni s-a parut ceva extraordinar când au aparut primele sucuri "de la TEC " fară să ne fie teamă că "au prea multe E-uri", iar la şcoală beam toată clasa dintr-o sticlă de suc fară teamă de viruşi.
Noi am baut prima Coca-Cola la sticlă şi am descoperit internetul.
Noi nu ne dadeam beep-uri, ne fluieram să ieşim afară, noi nu aveam dolby surround system, taceam toti ca să auzim actiunea filmului, nu aveam Nintendo sau PlayStation ci jocuri tetris de care ne plictiseam la o lună după ce le cumparam şi le uitam pe dulap, pline de praf.
Abia aşteptam la chefuri sa jucam "Fântânita", sau "Flori, fete sau baieti", sau "Adevar sau Provocare", sau orice ne dadeă un pretext să "pupam pe gură" pe cine "iubeam".
Noi suntem cei care încă au mai "cerut prietenia", care încă roşeam la cuvântul "sex", care dadeam cu banul care să intre în farmacie să cumpere prezervative, pe care apoi să le umplem cu apă şi să le aruncam în capul colegilor, care am completat mii de oracole, sperând ca persoana iubită va citi acolo unde scrie "De cine iti place?" că ne place de el/ea.
Este uimitor că încă mai suntem în viaţă, pentru că noi am mers cu bicicleta fară cască, genunchiere şi cotiere, nu am avut scaune speciale în maşini, nu am aruncat la gunoi bomboanele care ne cadeau din greşeala pe jos, nu am avut pastile cu capac special sa nu fie desfacute de copii, nu ne-am spalat pe mâini după ce ne-am jucat cu toti câinii şi toate pisicile din cartier, nu am ţinut cont de câte lipide şi glucide mâncam, parintii noştri nu au "child proof the house", ne-au trimis să cumparam bere şi vin de la alimentară, şi câte un pachet de ţigari de la tutungerie.
Noi am fost martorii a trei schimbari de bancnote şi monede, noi am râs la bancuri cu Bulă, noi am fost primii care au auzit-o pe Andreea Esca la Pro TV, noi suntem cei care mai ţinem minte emisiunea "Feriti-vă de magaruş".
Suntem o generatie de învingatori, de visatori, de "first-timers".

Voi ce sunteti?

[Stormrage]

Nu pot spune ca urasc faptul ca m-am nascut dupa '95. Nici nu imi place, sigur, nu suntem cea mai reusita generatie insa am avut o copilarie frumoasa (pana acum a fost frumoasa, de acum incolo sunt nesigura)

Noi nu ne dadeam beep-uri, ne fluieram să ieşim afară, noi nu aveam dolby surround system, taceam toti ca să auzim actiunea filmului, nu aveam Nintendo sau PlayStation ci jocuri tetris de care ne plictiseam la o lună după ce le cumparam şi le uitam pe dulap, pline de praf.
Abia aşteptam la chefuri sa jucam "Fântânita", sau "Flori, fete sau baieti", sau "Adevar sau Provocare", sau orice ne dadeă un pretext să "pupam pe gură" pe cine "iubeam".

Si acum facem asta. Chit ca tehnologia si lumea insasi evoluează, unora chiar le place sa ramana copii. Astea sunt amintirile cu care ramai. Nu faptul ca te-ai imbatat prima data la 12 ani sau fumezi de la 9, sau mergi in club si te intorci muci acasa la 14 ani sau mai stiu eu ce. Astea sunt prostii, cum ai spus si tu, teribilisme. In ziua de azi conteaza sa fii cul, tru, etc. Imi aduc aminte din clasa I cand lipsea invatatoarea si jucam lapte gros sau ieseam in curtea scolii si jucam "mijita" sau orice alt joc puteam inventa pe moment. (avand in vedere ca imaginatia din zilele noastre sucks din multe puncte de vedere la copii sub 10 ani). Faceam intreceri pe aleea din parc, jucam "Lena"/ "Bucatarul"/ "Mamaliga frige" etc. in fata blocului. O strigam pe mama sa-mi arunce o sticla de apa de la balcon (era greu, mai ales cand stateai la 4) si ea ma certa ca de ce tip. Aduceam patura afara si ne jucam de-a "mama, tata si copii". Multe alte lucruri pe care le faceam in clasele primare/ gradinita si nu le voi uita niciodata. Primul video game pe care l-am jucat era defapt pe televizor si nici macar nu era al meu (pe atunci puteai sa ai jocuri doar daca parinti aveau pile la vama atunci cand aduceau chestii din mama rusie) Era cu niste pasari pe care trebuia sa le omori si aveai si un pistol cu senzori (sau asa ceva) care facea un zgomot infernal. Eu nu am nici acum Nintendo sau PS in schimb am avut (si nu voi uita niciodata) ceva in genul Gameboy-ului insa mult mai nasol (nasol in sensul ca era mai lat si gros si avea ecranul foarte mic). Primul joc pe PC a fost paint-ul, primul televizor color prindea doar PROtv si TVR deci pot spune ca pana acum copilaria mea a fost frumoasa. Insa ma scarbesc cand vad copii de 7-8 ani care se macheaza, se poarta in cel mai gretos mod, si nu au nici un pic de respect pentru lucrurile pe care le au. (dintr-o punga de chips-uri/ bomboane/ jeleuri jumatate o arunca ca nu mai vor ei sa manance. Pai in penajul meu (ca sa nu injur pentru ca imi iau warn ), daca aveam la 7 ani jeleuri in forma de ursulet sau serpisori sau Bonibon eram cea mai fericita persoana din lume+ ca le imparteam cu toata gasca).
Cartoon Network de atunci, Jetix cu Viata cu Louie/ Ce-i cu Andy, Copi de la 402, Piratul Jack cel teribil, Minimax cu Sandy Bell. Pe protv, in diminetile de weekend avea Captain Planet. Vacanta mare cu Garcea, Boier Moflea si Voda, haha nice ones. Primul revelion cu dan negru, Abc/ de ce? and so on. Sa nu-l uitam pe Mr. Bean sau Denis pericol public sau Singur acasa. Si desigur Marcelino Palivino, eroul copilariei mele.

Noi am ascultat şi Metallica, şi Ace of Base, şi DJ Bobo, şi Michael Jackson, şi Backstreet Boys şi Take That, şi încă nu auzisem de manele, singurele melodii de joc fiind horele la chefuri, la care nimeni nu ştia paşii, dar toti dansam!
Dar spre deosebire de copiii din ziua de azi, am auzit atât de Led Zeppelin, Jimi Hendrix, Abba şi de Queen, cât şi de noile nume gen: 50 Cent şi Britney Spears.

Pe toti de mai sus i-am ascultat iar unii inca au un loc acolo in inima mea (Marrillion, U2, chiar si Janis Joplin/ Bruce Springsteen etc.) Cand eram mai mica (asta este o marturisire) dansam pe melodiile celor de la O-zone/ fara zahar/ Asia, si chiar imi placea. Acum am mai crescut un pic, privesc cu alti ochi aceste trupe, chiar daca ele fac parte din copilaria mea. Sau cand ascultasem prima data Cargo - Mama si nu intelegeam despre ce vorbea Kempes. Haha, daca as fi stiut atunci.

Cred ca o parte din copilarie a fost chiar frumoasa, si ma bucur ca nu am prins mult din prezent, din idiotenia in care ni s-au transformat urmasii.
Suntem o generatie de hipsters and whores. And we need to stop this shit.

Ma simt batrana acum, dupa toate astea.

Si recomand melodia asta pentru toti ce-i ce nu-si aduc aminte de copii cu cheia la gat:
http://www.youtube.com/watch?v=CMTHLJE0oXQ
+
http://www.facebook.com/Generatia.Cu.Che...ref=stream

Edit:
"Du-te in mortii ma-tii, asadar si fii mandru de tine ca m-ai convins sa nu am copii niciodata, pentru ca nu vreau sa ii cresc intre copiii vostri de c***t."

Indeed lady, indeed.

Edit2: Azazel, ai dreptate, se schimba, dar se schimba in bine?
(N-ai* ce-i* N-o*)

[Daria v2]

Nascuta in '98 dar tot am prins acele momente frumoase pe care le-a mentionat si Lia.

( "Ascunselea" "Ratele şi vânatorii" Ţară, ţară! Vrem ostaşi", "Prinsea","Sticluta cu otravă", "Hotii şi vardiştii" "Un doi trei la perete stai" si multe altele )

"primii care am vazut desene animate color, " - tin minte ca eram mica, 2-3 ani cand eram in Republica Moldova si unele desene erau color si altele nu, hehe.
"La gradiniţă am învăţat poezii în româneşte, nu în engleză." - si eu am prins asta cand eram la gradinita, atunci nu se bagasera limba engleza ca 'materie', acum la toate gradinitile vezi profesoara de limba engleza ce ii invata pe boboci, nu este un lucru rau dar meh.
iar la şcoală beam toată clasa dintr-o sticlă de suc fară teamă de viruşi. - noi inca facem asta, si pana acum nimeni nu a patit nimic, ha!
Abia aşteptam la chefuri sa jucam "Fântânita", sau "Flori, fete sau baieti", sau "Adevar sau Provocare" - eu inca ma joc astea, mereu mi s-au parut cele mai frumoase jocuri ♥
care am completat mii de oracole-eu inca am unul de la scoala, eram in clasele 1-4.
Noi am fost martorii a trei schimbari de bancnote şi monede, noi am râs la bancuri cu Bulă - si eu am prins o schimbare, ehh, ce greu mi-a fost sa ma obisnuiesc *blush*

Si cum a zis si Stormrage., sa nu uitam de desenele animate, eu si acum ma uit pe Youtube la ele din cauza ca nu le suport pe astea actuale. Mi-e dor de FoxKids si CartoonNetwork .

EDIT: ah, da, si sa nu uit de vechile aparate de fotografiat! Inca am unul

[Azazel]

Vremurile se schimba,lumea sa schimba. Nai cei face.
Si pana la urma nu inteleg de ce toti sunt asa de ingrijorati si tot bat acest subiect. Pai daca asa faceati,va distrati si e bine,sau ma rog a fost.
No sa ma complic,imi place tehnologia asta nu inseamna ca nu ies din casa? Si de unde atata drama?
In rest toate chestiile mentionate de tine sunt inca active in oarecare masura. Ideea e ca astfel de posturi sunt prea nostalgice,dramatice, si nu le vad rostul. Generatiile se vor schimba mereu mai mult sau mai putin.

[Syryus]

Vremurile se schimba,lumea sa schimba. Nai cei face.
Si pana la urma nu inteleg de ce toti sunt asa de ingrijorati si tot bat acest subiect. Pai daca asa faceati,va distrati si e bine,sau ma rog a fost.
No sa ma complic,imi place tehnologia asta nu inseamna ca nu ies din casa? Si de unde atata drama?
In rest toate chestiile mentionate de tine sunt inca active in oarecare masura. Ideea e ca astfel de posturi sunt prea nostalgice,dramatice, si nu le vad rostul. Generatiile se vor schimba mereu mai mult sau mai putin.

Lumea se schimba intr-adevar, dar nu in bine. Generatia noastra nu se deosebeste de cea noua prin lucrurile pe care le faceam, desi multe sunt diferite, ci prin modul de gandire, modul in care stiam si inca stim sa ne bucuram de lucrurile simple, sa folosim imaginatia mai mult decat tehnologia, sa ne adaptam si sa inventam atunci cand nu avem mijloacele conventionale, in fine, multe lucruri pe care cei care s-au pliat pe cerintele unei societati de consum nu le mai stiu astazi.
N-amchef de scris romane, zi-mi ceva interesant si continui

[Lokke]

Eu nu am nevoie sa scriu romane ca sa spun/realizez ca e o diferenta considerabila intre generatii.

So what? Eu sunt nascut in 86 de exemplu. Diferenta de la cer la pamant intre generatia mea si ce a maica-mii de exemplu. Si ei nu au stat sa se planga pe forumuri (lulz,forumuri in epoca lu' Ceasca), ca vezi Doamne, astia noi si tineri sunt asa si asa, si noi am fost pe aici si pe alta parte. Ah,si daca vorbiti despre diferenta intre generatii, de ce nu pomeniti de cei dinaintea noastra? Ce au apucat sa triasca in ultimul deceniu al erei Comuniste? Fun and games pe vreme aia,nu?

Personal, vad si putin snobism in chestia asta. Vorbiti de parca colectionarea suprizelor Turbo a fost lucru magic si nemaintalnit, si faptul ca noi am baut sucuri la dozator ne da dreptul sa ne uitam de sus la copii din ziua de azi doar pentru ca ei nu fac ce am facut noi. Well,normal ca nu fac asta, au internet, iphones, notebooks si alte nebunii. E logic sa fie preocupati de obiectele ce le au la dispozitie. Credeti ca daca "noi" le aveam pe vreme aia nu eram la fel? Dar nu le-am avut, si ne-am facut de lucru cu ce aveam si noi la dispozitie : fotbal, prinsea, cornete etc.

E la latitudinea parintilor cum isi educa copii. Faceti voi unul, si educati-l asa, oldschool way. Problem solved.

Big freaking deal, who cares really? I mean, you guys obviously do.

Cred ca-s lucruri mult mai importante pe lumea asta. Daca tot filozofati, macar gasiti o tema mai interesanta.

[Syryus]

So what? Eu sunt nascut in 86 de exemplu. Diferenta de la cer la pamant intre generatia mea si ce a maica-mii de exemplu. Si ei nu au stat sa se planga pe forumuri (lulz,forumuri in epoca lu' Ceasca), ca vezi Doamne, astia noi si tineri sunt asa si asa, si noi am fost pe aici si pe alta parte.

Esti un idiot. Generatia parintilor nostri se plange MEREU de noi, nu pe forumuri ca nu le au multi cu asa ceva. Generatia aceea a fost una indoctrinata de comunisti, fie invatati sa faca lucrurile in gandirea comunista, fie respingand orice era vechi dupa Revolutie, si bun si rau. Si intre ei si noi e o diferenta mare de care ne amintesc mereu si mereu.

[Lokke]

Esti un idiot /(lulz)/. Generatia parintilor nostri se plange MEREU de noi, nu pe forumuri ca nu le au multi cu asa ceva. Generatia aceea a fost una indoctrinata de comunisti, fie invatati sa faca lucrurile in gandirea comunista, fie respingand orice era vechi dupa Revolutie, si bun si rau. Si intre ei si noi e o diferenta mare de care ne amintesc mereu si mereu.

Poate s-o plange ma-ta de tine. Asta nu inseamna ca trebuie generalizat. (apropos "toti copii din ziua de azi sunt retarzi". c wut i did thar?) Cu asa odrasla nu m-ar surprinde.

Eu nu sufar de mania persecutiei sau paranoia (asa cum probabil suferi tu,ca te vad lovit/lovita rau). So nu ma surprinde ca s-ar plange ai tai de tine.

And way to completley miss the point of what i said. GG

[Azazel]

@Syryus O singura propozitie si teoria ta e moarta.
Nimeni nu decide ce e bine.

[CyBeR]

Orice generatie se plange de cea ce-o urmeaza. (Scrisesem o idiotenie)
Unii zic ca treaba asta se extinde in trecut pana prin Grecia Antica. N-as avea de unde sa stiu daca-i chiar asa sau nu, dar din experienta mereu vad ca-i cam asa in prezent. Bunicii se plang de parintii nostri, parintii de copii, copiii de restul celor care vin dupa. Eu o fac, ma simt bine facand-o caci stiu ca nimeni nu-i mai brav sau mai prost, da-i mai distractiv sa crezi ca vin intr-adevar niste cretini dupa noi.
Am fost noi, cei dinainte de '90, mai interesanti sau mai inteligenti?
Cine poate sti?
Ideea e ca am fost ceva mai putin apatici decat cei de acum. Nu toti, evident, dar exista un interes ceva mai ridicat fata de a sti lucruri pe care altii nu le stiu. Cu google pe telefon acum...e cam inutil sa-ti incarci memoria, de unde vine si perceptia lipsei de inteligenta a celor ce sunt acum

Cum e bine?
Cum e rau?
Sa ne impuscam toti intre noi si apoi ne sorteaza ala Sfantu'.