15-05-2009, 08:02 PM
Plecarea
Continuam sa stau in genunchi si sa il privesc pe stapanul meu, in timp ce lacrimile mi se prelingea pe obraji. Sasuke si Itachi il priveau socat pe tatal lor. Nu le venea sa creada. Sasuke s-a indreptat spre Fugaku-san si la apucat de camasa. I-a cerut sa ii spuna ca nu e adevarat si ca era o gluma proasta, insa Fugaku i-a dat o palma peste obraz si i-a spus ca nu ar glumi niciodata cu asa ceva. In timp ce Sasuke si Fugaku-san aveau mica lor cearta, mi-am indreptat privirea spre Sabina. Aceasta zambea atat de ironic si se prefacea ca plange. M-am ridicat de la podea si m-am indreptat spre ea. Eram sigura ca roscata avea legatura cu moartea stapanei mele. Cei trei barbati si-au indreptat privirea spre mine, in timp ce Sabinei i-a pierit zambetul incercand sa il disimuleze. M-am oprit in fata ei si i-am cerut sa imi spuna ce a facut cu Mikoto-san. Si-a indreptat privirea spre Fugaku care a venit in spatele meu. Mi-a spus sa ma retrag insa l-am refuzat. Toti m-au privit cu uimire. O priveam pe prietena doamnei Mikoto cu dispret si ura. Vazand ca nu ma supun ordinelor lui, Fugaku a ridicat mana dorind sa ma loveasca, insa Itachi s-a bagat in fata lui impiedicandu-l sa ma atinga. M-a luat in brate si m-a indepartat de Sabina. Fugaku se uita la mine si la fiul lui foarte uimit. Un alt soc pentru el. Sasuke m-a privea cu o oarecare ura. Insa nu m-am lasat intimidata de privirea lui. Mikoto-san nu mai era, iar Itachi era de partea mea. De ce sa mai fiu amabila cu ceilalti, daca ei nu sunt cu mine? Brunetul i-a spus Elenei sa ma duca in camera mea. Dupa ce m-am indepartat, i-a spus blondei ca stiu si singura drumul.
In living Fugaku i-a cerut fiului sau mai mare o explicatie, insa acesta a refuzat sa i-o dea. Cu toate ca Mikoto-san a murit, brunetul avea de gand sa plecam in aceasta seara. Stapanul le-a spus baietilor ca maine va avea loc inmormantarea, iar din nefericire pentru mine si Itachi nu puteam sa asistam, insa nici nu doream sa dam inapoi. Aceasta s-a indreptat spre camera mea. A ciocanit usor la usa si i-am spus sa intre. Cand l-am vazut i-a sarit in brate si am inceput sa plang. M-a imbratisat strans lasand o lacrima sa i se prelinga pe obraz. S-a asezat pe pat si m-a luat in brate. Mi-a spus ca maine are loc inmormantarea si ca nu avem cum sa asistam.
- In aceasta seara plecam.
- Si unde mergem? Cum o sa rezistam?
- Vom merge in Mexic, unde sunt surcursalele mamei. Stiu ca mama in testament mi-a lasat afacerile ei de acolo, deci suntem in siguranta. Tata va afla de plecare cand voi fi in avion. Nu iti fa griji. Ti-am promis ca te salvez si asta voi face.
- Itachi, daca vrei mai putem amana si sa plecam dupa inmormantare.
- Nu vom pleca diseara. Trebuie sa vorbesc cu avocatul. Sunt sigur ca din Mexic pot tine legatura cu el. Diseara la 12 plecam. Sa fii pregatita bine?
Am aprobat din cap. S-a ridicat de pe pat si s-a indreptat spre usa. A deschis-o si a iesit. De sub saltea am scos rezultatele lui Ino. Le-am pus pe pat si mi-am scos cateva hainele pentru a ma imbraca. M-am imbracat cu o pereche de blugi, un tricou negru si m-am incaltat cu o pereche de adidasi negri. Am pus analizele in buzunarul blugilor si m-am asezat pe pat asteptand ora 12. Era deabea 5 dupa-amiaza. Deodata am simtit ca somnul ma cuprinde. Deodata m-am trezit intr-o incapere complet alba, iar Mikoto-san era in mijlocul ei. Am incercat sa ma apropii de ea, insa un zid invizibil ma impiedica. Am inceput sa o strig dar nu imi raspundea. Langa ea si-au facut aparitia doi barbati. Unul dintre ei ii injecta ceva, iar celalalt o batea. A tipat la ei sa o lase in pace, dar parca eram invizibila pentru ei. Dupa ce si-au terminat treaba si au plecat, am putut sa ajung la Mikoto-san. Am luat-o in brate, iar cand i-am intors chipul, trupul acesteia a inceput sa dispara. O strigam disperata, iar ea mi-a soptit numele si a disparut. Am simtit ca trupul meu era miscat. Mi-am deschis ochii, iar cand am vrut sa tip, o mana mi-a acoperit gura. Cand am vazut cine este m-am calmat imediat.
- Esti gata? Trebuie sa plecam.
Am aprobat din cap si m-am dat jos din pat. Am vrut sa imi iau bagajul, insa Itachi mi-a spus ca imi voi lua din Mexic haine noi. M-a luat de mana si am iesit din camera mea. Mergeam incet si ne uitam dintr-o parte in alta, pentru a nu fi vazuti. Inainte sa iesim am privit cateva clipe casa. Poate ca o sa imi fie dor de casa asta. A iesit pe usa si ne-am indreptat spre poarta. Acolo am vazut un taxi. Am iesit pe poarta si ne-am urcat in masina. In cateva minute am ajuns la aeroport. Ne-am indreptat spre porti si le-am dat insotitoarelor biletele. Ne-au condus la locurile noastre si ne-au spus ca in 15 minute vom decola. Itachi m-a luat de mana in timp ce eu eram agitata. Era prima oara cand sburam cu avionul.
- Iti pare bine ca ai plecat?
- Da. Insa imi va fi dor de casa, sau de o parte de casa. Cand ma voi intoarce, tuturor le va parea rau pentru felul in care m-au tratat. Sasuke, Fugaku, Ino si Sabina. O sa plateasca cu varf si indesat pentru tot.
- Si eu vreau sa te vad in actiune. Cand ajungem in Mexic o sa ne casatorim si o sa ne ocupam de afacerile mamei.
- Itachi cred ca Sabina are legatura cu moartea mamei tale. Nu ti se pare ciudat ca ea a scapat cu cateva rani, iar Mikoto a murit?
- Da e foarte ciudat, insa nu trebuie sa te gandesti la asta acum.
Nu am mai spus nimic. Mi-am lasat capul pe umarul brunetului si am inceput sa ma gandesc. La cine? La Sasuke. Acum nu simteam decat ura pentru el. Toata iubirea mea s-a spulberat si nimic nu o va mai aduce inapoi. Avionul a decolat, iar eu ma indreptam spre Mexic. Mi-am inchis ochii si am adormit.
In casa familiei Uchiha, Sasuke umbla prin casa agitat. A coborat usor scarile indreptandu-se spre living. Pe masuta a observat o scrisoare. A luat-o in mana si a inceput sa citeasca. Ochii lui s-au facut mari ca cepele cu fiecare rand pe care il citea. A luat hartia si a urcat in scara treptele a intrat in camera tatalui sau. Fugaku nu dormea, iar ochii lui erau rosii si cu cearcane. Brunetul i-a inmanat scrisoarea si i-a spus sa o citeasca.
" Tata,
Probabil moartea mamei ti-a provocat un soc, iar ceea ce fac eu acum o sa iti provoace alt soc. Am hotarat sa plec cu Sakura si sa ma ocup de afacerile mamei, care sunt ale mele. Nu ai cum sa impiedici acest lucru. Sper ca in timpul in care voi fi plecat sa reflectezi asupra gandurilor tale. Vei putea sa iti dai seama cum te-ai comportat cu viitoarea ta nora. Sakura va deveni sotia mea, iar daca eu voi avea un copil inaintea lui Sasuke averea ta imi va reveni mie. Asta e clauza din testamentul tau. Spune-i lui Sasuke ca va plati pentru ceea ce a facut. Ai grija de tine."
Fugaku a strans hartia in mana. Nu ii venea sa creada ca fiul lui mai mare a facut una ca asta.
- Tata e adevarat? Daca are un copil inaintea mea ia averea?
- Da.
- Si nu poti sa schimbe testamentul?
- Imi pare rau Sasuke, insa mama ta a insistat ca testamentul sa nu fie schimbat.
Brunetul nu mai putea de nervi. A iesit din camera tatalui sau. Era foarte nervos. Trebuia sa faca un copil, insa cum va reactiona cand va afla ca Ino nu putea sa aiba copii?
Continuam sa stau in genunchi si sa il privesc pe stapanul meu, in timp ce lacrimile mi se prelingea pe obraji. Sasuke si Itachi il priveau socat pe tatal lor. Nu le venea sa creada. Sasuke s-a indreptat spre Fugaku-san si la apucat de camasa. I-a cerut sa ii spuna ca nu e adevarat si ca era o gluma proasta, insa Fugaku i-a dat o palma peste obraz si i-a spus ca nu ar glumi niciodata cu asa ceva. In timp ce Sasuke si Fugaku-san aveau mica lor cearta, mi-am indreptat privirea spre Sabina. Aceasta zambea atat de ironic si se prefacea ca plange. M-am ridicat de la podea si m-am indreptat spre ea. Eram sigura ca roscata avea legatura cu moartea stapanei mele. Cei trei barbati si-au indreptat privirea spre mine, in timp ce Sabinei i-a pierit zambetul incercand sa il disimuleze. M-am oprit in fata ei si i-am cerut sa imi spuna ce a facut cu Mikoto-san. Si-a indreptat privirea spre Fugaku care a venit in spatele meu. Mi-a spus sa ma retrag insa l-am refuzat. Toti m-au privit cu uimire. O priveam pe prietena doamnei Mikoto cu dispret si ura. Vazand ca nu ma supun ordinelor lui, Fugaku a ridicat mana dorind sa ma loveasca, insa Itachi s-a bagat in fata lui impiedicandu-l sa ma atinga. M-a luat in brate si m-a indepartat de Sabina. Fugaku se uita la mine si la fiul lui foarte uimit. Un alt soc pentru el. Sasuke m-a privea cu o oarecare ura. Insa nu m-am lasat intimidata de privirea lui. Mikoto-san nu mai era, iar Itachi era de partea mea. De ce sa mai fiu amabila cu ceilalti, daca ei nu sunt cu mine? Brunetul i-a spus Elenei sa ma duca in camera mea. Dupa ce m-am indepartat, i-a spus blondei ca stiu si singura drumul.
In living Fugaku i-a cerut fiului sau mai mare o explicatie, insa acesta a refuzat sa i-o dea. Cu toate ca Mikoto-san a murit, brunetul avea de gand sa plecam in aceasta seara. Stapanul le-a spus baietilor ca maine va avea loc inmormantarea, iar din nefericire pentru mine si Itachi nu puteam sa asistam, insa nici nu doream sa dam inapoi. Aceasta s-a indreptat spre camera mea. A ciocanit usor la usa si i-am spus sa intre. Cand l-am vazut i-a sarit in brate si am inceput sa plang. M-a imbratisat strans lasand o lacrima sa i se prelinga pe obraz. S-a asezat pe pat si m-a luat in brate. Mi-a spus ca maine are loc inmormantarea si ca nu avem cum sa asistam.
- In aceasta seara plecam.
- Si unde mergem? Cum o sa rezistam?
- Vom merge in Mexic, unde sunt surcursalele mamei. Stiu ca mama in testament mi-a lasat afacerile ei de acolo, deci suntem in siguranta. Tata va afla de plecare cand voi fi in avion. Nu iti fa griji. Ti-am promis ca te salvez si asta voi face.
- Itachi, daca vrei mai putem amana si sa plecam dupa inmormantare.
- Nu vom pleca diseara. Trebuie sa vorbesc cu avocatul. Sunt sigur ca din Mexic pot tine legatura cu el. Diseara la 12 plecam. Sa fii pregatita bine?
Am aprobat din cap. S-a ridicat de pe pat si s-a indreptat spre usa. A deschis-o si a iesit. De sub saltea am scos rezultatele lui Ino. Le-am pus pe pat si mi-am scos cateva hainele pentru a ma imbraca. M-am imbracat cu o pereche de blugi, un tricou negru si m-am incaltat cu o pereche de adidasi negri. Am pus analizele in buzunarul blugilor si m-am asezat pe pat asteptand ora 12. Era deabea 5 dupa-amiaza. Deodata am simtit ca somnul ma cuprinde. Deodata m-am trezit intr-o incapere complet alba, iar Mikoto-san era in mijlocul ei. Am incercat sa ma apropii de ea, insa un zid invizibil ma impiedica. Am inceput sa o strig dar nu imi raspundea. Langa ea si-au facut aparitia doi barbati. Unul dintre ei ii injecta ceva, iar celalalt o batea. A tipat la ei sa o lase in pace, dar parca eram invizibila pentru ei. Dupa ce si-au terminat treaba si au plecat, am putut sa ajung la Mikoto-san. Am luat-o in brate, iar cand i-am intors chipul, trupul acesteia a inceput sa dispara. O strigam disperata, iar ea mi-a soptit numele si a disparut. Am simtit ca trupul meu era miscat. Mi-am deschis ochii, iar cand am vrut sa tip, o mana mi-a acoperit gura. Cand am vazut cine este m-am calmat imediat.
- Esti gata? Trebuie sa plecam.
Am aprobat din cap si m-am dat jos din pat. Am vrut sa imi iau bagajul, insa Itachi mi-a spus ca imi voi lua din Mexic haine noi. M-a luat de mana si am iesit din camera mea. Mergeam incet si ne uitam dintr-o parte in alta, pentru a nu fi vazuti. Inainte sa iesim am privit cateva clipe casa. Poate ca o sa imi fie dor de casa asta. A iesit pe usa si ne-am indreptat spre poarta. Acolo am vazut un taxi. Am iesit pe poarta si ne-am urcat in masina. In cateva minute am ajuns la aeroport. Ne-am indreptat spre porti si le-am dat insotitoarelor biletele. Ne-au condus la locurile noastre si ne-au spus ca in 15 minute vom decola. Itachi m-a luat de mana in timp ce eu eram agitata. Era prima oara cand sburam cu avionul.
- Iti pare bine ca ai plecat?
- Da. Insa imi va fi dor de casa, sau de o parte de casa. Cand ma voi intoarce, tuturor le va parea rau pentru felul in care m-au tratat. Sasuke, Fugaku, Ino si Sabina. O sa plateasca cu varf si indesat pentru tot.
- Si eu vreau sa te vad in actiune. Cand ajungem in Mexic o sa ne casatorim si o sa ne ocupam de afacerile mamei.
- Itachi cred ca Sabina are legatura cu moartea mamei tale. Nu ti se pare ciudat ca ea a scapat cu cateva rani, iar Mikoto a murit?
- Da e foarte ciudat, insa nu trebuie sa te gandesti la asta acum.
Nu am mai spus nimic. Mi-am lasat capul pe umarul brunetului si am inceput sa ma gandesc. La cine? La Sasuke. Acum nu simteam decat ura pentru el. Toata iubirea mea s-a spulberat si nimic nu o va mai aduce inapoi. Avionul a decolat, iar eu ma indreptam spre Mexic. Mi-am inchis ochii si am adormit.
In casa familiei Uchiha, Sasuke umbla prin casa agitat. A coborat usor scarile indreptandu-se spre living. Pe masuta a observat o scrisoare. A luat-o in mana si a inceput sa citeasca. Ochii lui s-au facut mari ca cepele cu fiecare rand pe care il citea. A luat hartia si a urcat in scara treptele a intrat in camera tatalui sau. Fugaku nu dormea, iar ochii lui erau rosii si cu cearcane. Brunetul i-a inmanat scrisoarea si i-a spus sa o citeasca.
" Tata,
Probabil moartea mamei ti-a provocat un soc, iar ceea ce fac eu acum o sa iti provoace alt soc. Am hotarat sa plec cu Sakura si sa ma ocup de afacerile mamei, care sunt ale mele. Nu ai cum sa impiedici acest lucru. Sper ca in timpul in care voi fi plecat sa reflectezi asupra gandurilor tale. Vei putea sa iti dai seama cum te-ai comportat cu viitoarea ta nora. Sakura va deveni sotia mea, iar daca eu voi avea un copil inaintea lui Sasuke averea ta imi va reveni mie. Asta e clauza din testamentul tau. Spune-i lui Sasuke ca va plati pentru ceea ce a facut. Ai grija de tine."
Fugaku a strans hartia in mana. Nu ii venea sa creada ca fiul lui mai mare a facut una ca asta.
- Tata e adevarat? Daca are un copil inaintea mea ia averea?
- Da.
- Si nu poti sa schimbe testamentul?
- Imi pare rau Sasuke, insa mama ta a insistat ca testamentul sa nu fie schimbat.
Brunetul nu mai putea de nervi. A iesit din camera tatalui sau. Era foarte nervos. Trebuia sa faca un copil, insa cum va reactiona cand va afla ca Ino nu putea sa aiba copii?
I'll be in every beat of your heart!