Flori de cerneala .

[Biscu' iz back ^^]

Multumesc de comentarii dragilor , o sa tin cont pe viitor :] . Pana atunci :

Simple ganduri

Ma intreb , daca as murii in tacere , s-ar intreba cineva daca m-a durut ? Si daca as plange frica de moarte , ar venii cineva sa imi stearga lacrimile ?

Vezi tu ? Sa mori singur e ceva dureros , dar sa mori inconjurat de o multime de persoane dragi care considera ca trebuie doar sa inchizi ochii definitiv ca sa isi poata relua cursul vietii obisnuite , pe care oricum l-ai deranjat prin faptul ca trupul tau fragil nu poate ramane intact fara un suflet care sa-l umple de viata , e sfasietor . Asa ca ai vrea sa mori mai repede , ca sa nu ii incurci si uite ca nu poti . Si iti petreci noptile suspinand la gandul ca inimile lor sunt pline de ura pentru tine si iti amarasti sufletul cu ganduri desarte in loc sa fii fericit ca mai apuci un rasarit de soare . Uitand importanta vietii tale , o predai in schimbul vietiilor lor si inchizi ochii obosit redandu-le libertatea .

Si apoi , daca ai putea sa vezi ce se mai intampla cu ei cu trecerea timpului si ai vedea ca le-a pasat de fapt de tine si ca moartea ta le-a cauzat durere , ce te-ai face ? Ai plange din nou dorind sa te intorci acolo pentru ei si nu se mai poate . Incerci sa le spui sa te uite si sa traiasca fericiti in continuare , sa ii mangai spunandu-le ca esti mai fericit acolo , dar ei nu te mai aud .

Tristetea te macina lent , chinuindu-te si ti-ai dori sa mai mori o data . Greselile pe care le-ai comis se intorc asupra ta si te bantuie nebune , mustrandu-te pentru naivitatea de care ai dat dovada .

Sa spui ce simti e intodeauna foarte greu . Si daca totusi iti faci curaj pentru asta si vezi ca a fost in zadar increderea ta dispare intr-un abis de unde nu o mai poti scoate . Pastreaza-ti linistea sufletului si nu-ti risipii fericirea ce nu o vei mai primii a doua oara .