11-08-2011, 07:43 PM
In sfarsit am venit si eu cu capitolul ... sper sa va placa
P.S: poza o sa o pun cand voi gasi una care sa-mi placa cu adevarat
Capitolul 2
Vanilie in ciocolata
Doare cand stii ca ti-ai umplut intreaga viata cu minciuni si iluzii . Sa stii ca lumea ta e alcatuita din imagini false si fara continut e groaznic . Totusi , asta e realitatea mea si , fie ca imi place fie ca nu am inceput sa ma obisnuiesc cu ea . Sunt scriitor si , poate din cauza asta suport mai usor fictiunea ce am curajul sa o numesc viata mea .
Sa fii crescut intr-o familie ruseasca e ceva greu de indurat insa , sa fii crescut intr-o familie de rusi milionari e aproape insuportabil : daca nu esti nebun de la nastere innebunesti in timp .
Chiar daca am spus ca m-am rupt de acea lume atunci cand mi-am luat un apartament modest cu doua camere intr-un cartier marginas al Moscovei si m-am angajat la o editura mai putin cunoscuta sunt perfect constient ca tata e cel care trage sforile si imi controleaza viata pas cu pas .
Singurul lucru care ma relaxa era firgul , asa ca am iesit afara . Stiam ca e sambata insa nu aveam nici cea mai mica ce ora e . Din partea mea putea sa fie si seara . atata timp cat nu traiam pentru mine nu imi pasa .
Calcam in picioare fulgii firavi de zapada incercand sa-mi pastrez mintea goala , sa nu ma gandesc la nimic . Cu cat gandeam mai mult , cu atat mai tare realizam ce viata de marioneta am . Probabil intr-o viata anterioara am fost Pinocchio , sau poate ca papusa de lemn italiana a fost intr-una dintre vietile ei viitoare Demeter Grishenko , un rus de 20 de ani .
M-am oprit brusc in fata unui afis pe care tronau poze cu cei mai mari patinatori ai rusiei . Nu eram un fan al sporturilor . Defapt , as putea spune ca oscilam undeva intre " le detest " si " le urasc" . Totusi , privirea imi fusese atrasa de el , Alexei Gorovici , dublu medaliat cu bronz . Era un barbat frumos , cu trasaturi fine , aproape feminine , lucru destul de ciudat la un rus .
Dupa verificarea atenta a ceasului am observat ca spectacolul incepea peste o ora . Trebuia sa ma duc acolo . O forta invizibila si necunoscuta mie ma impingea , imi dicta sa ma duc acolo , iar eu nici macar nu ma puteam impotrivi . Defapt , daca stau sa ma gandesc putin , dintotdeauna fusesem un las . Imi era frica de orice , mai ales de viata . Daca nu as fi fost speriat de orice nu as fi acceptat atat de usor faptul ca viata imi era controlata si as fi avut dorinta arzatoare de a face ceva numai si numai pentru mine .
Sunt un ratat , un las , o persona iluzorie alcatuita din scrum : si ce ? Intotdeauna se poate ceva mai rau . Ar trebui sa ma multumesc ca sunt la zero cu toate , fix pe axa dintre viata si moarte . Existenta mea e o combinatie dintre doua elemente vitale , cam ca ... vanilia si ciocolata . Sunt foarte bune separat , insa si combinatia lor este acceptabila . Totusi , as putea spune ca sunt ca vanilia in ciocolata ? Poate ca da , poate ca nu , in orice caz nu sunt eu cel care detine raspunsul . Eu nu detin nimic , mai ales pe mine .
Zapada scartaia sub bocanicii mei . O ascultam refuzand sa ma gandesc la orice altceva . exact cu cincisperzece minute inainte sa inceapa spectacolul am reusit si eu sa ajung . Totusi , ghinionul care ma urmarea peste tot a facut ca langa locul meu sa se gaseasca unul dintre " prietenii de familie " impreuna cu logodnica sa . Desi eram de o varsta , tind sa cred ca el era mult mai matur ca mine : isi accepta situatia sau , cine stie , poate chiar ii placea .
- Demeter , tocmai pe tine te gasec eu aici . Nu stiam ca ai devenit brusc fan al sporturilor de iarna . Lasand asta la o parte . Noua ta carte s-a vandut destul de bine . Cred ca atat tu cat si cei de la editura sunteti foarte mandri de asta .
- Serghei , sincer sa fiu nu am fost si nici nu sunt un fan al sporturilor de iarna, insa unul dintre patinatori mi-a atras atentia . Revenind la carte : cred ca stii si tu ca succesul ei s-a datorat in mare parte faptului ca tatal meu este ... unul dintre cei mai influenti oameni din Moscova .
Brunetul din fata mea , vizibil incurcat de cele auzite , a ocolit subiectul cartii si a trecut din nou la patinaj :
- Daca nu sunt indiscret , care patinator te-a atras si de ce ?
Probabil voia sa spuna " Care patinator te-a atras si in ce fel " , avand in vedere ca , cu doar doua luni in urma , o refuzasem pe femeia aleasa de parintii mei sa-mi fie logodnica din cauza ca nu ma simteam absolut deloc atras de ea . Trebuie sa recunosc , interesul meu brusc pentru " patinaj" imi dadea de banuit chiar si mie . Totusi , cum trebuia sa ii raspund , am nascocit pe loc o minciuna care mi se pare cat se poate de plauzibila :
- Vreau sa scriu o carte despre viata patinatorilor , asa ca trebuie sa ma documentez . Cat despre persoana care ma intereseaza , aceasta este Alexei Gorovici .
Nici bine nu am rostit vorbele ca s-a si anuntat ca el este primul ce intra pe gheata .
Nu intelegeam de ce era doar dublu medaliat cu bronz avand invedere ca parea o flacara vie . Totusi , eu nu ma pricep la patinaj asa ca ...
P.S: poza o sa o pun cand voi gasi una care sa-mi placa cu adevarat
Capitolul 2
Vanilie in ciocolata
Doare cand stii ca ti-ai umplut intreaga viata cu minciuni si iluzii . Sa stii ca lumea ta e alcatuita din imagini false si fara continut e groaznic . Totusi , asta e realitatea mea si , fie ca imi place fie ca nu am inceput sa ma obisnuiesc cu ea . Sunt scriitor si , poate din cauza asta suport mai usor fictiunea ce am curajul sa o numesc viata mea .
Sa fii crescut intr-o familie ruseasca e ceva greu de indurat insa , sa fii crescut intr-o familie de rusi milionari e aproape insuportabil : daca nu esti nebun de la nastere innebunesti in timp .
Chiar daca am spus ca m-am rupt de acea lume atunci cand mi-am luat un apartament modest cu doua camere intr-un cartier marginas al Moscovei si m-am angajat la o editura mai putin cunoscuta sunt perfect constient ca tata e cel care trage sforile si imi controleaza viata pas cu pas .
Singurul lucru care ma relaxa era firgul , asa ca am iesit afara . Stiam ca e sambata insa nu aveam nici cea mai mica ce ora e . Din partea mea putea sa fie si seara . atata timp cat nu traiam pentru mine nu imi pasa .
Calcam in picioare fulgii firavi de zapada incercand sa-mi pastrez mintea goala , sa nu ma gandesc la nimic . Cu cat gandeam mai mult , cu atat mai tare realizam ce viata de marioneta am . Probabil intr-o viata anterioara am fost Pinocchio , sau poate ca papusa de lemn italiana a fost intr-una dintre vietile ei viitoare Demeter Grishenko , un rus de 20 de ani .
M-am oprit brusc in fata unui afis pe care tronau poze cu cei mai mari patinatori ai rusiei . Nu eram un fan al sporturilor . Defapt , as putea spune ca oscilam undeva intre " le detest " si " le urasc" . Totusi , privirea imi fusese atrasa de el , Alexei Gorovici , dublu medaliat cu bronz . Era un barbat frumos , cu trasaturi fine , aproape feminine , lucru destul de ciudat la un rus .
Dupa verificarea atenta a ceasului am observat ca spectacolul incepea peste o ora . Trebuia sa ma duc acolo . O forta invizibila si necunoscuta mie ma impingea , imi dicta sa ma duc acolo , iar eu nici macar nu ma puteam impotrivi . Defapt , daca stau sa ma gandesc putin , dintotdeauna fusesem un las . Imi era frica de orice , mai ales de viata . Daca nu as fi fost speriat de orice nu as fi acceptat atat de usor faptul ca viata imi era controlata si as fi avut dorinta arzatoare de a face ceva numai si numai pentru mine .
Sunt un ratat , un las , o persona iluzorie alcatuita din scrum : si ce ? Intotdeauna se poate ceva mai rau . Ar trebui sa ma multumesc ca sunt la zero cu toate , fix pe axa dintre viata si moarte . Existenta mea e o combinatie dintre doua elemente vitale , cam ca ... vanilia si ciocolata . Sunt foarte bune separat , insa si combinatia lor este acceptabila . Totusi , as putea spune ca sunt ca vanilia in ciocolata ? Poate ca da , poate ca nu , in orice caz nu sunt eu cel care detine raspunsul . Eu nu detin nimic , mai ales pe mine .
Zapada scartaia sub bocanicii mei . O ascultam refuzand sa ma gandesc la orice altceva . exact cu cincisperzece minute inainte sa inceapa spectacolul am reusit si eu sa ajung . Totusi , ghinionul care ma urmarea peste tot a facut ca langa locul meu sa se gaseasca unul dintre " prietenii de familie " impreuna cu logodnica sa . Desi eram de o varsta , tind sa cred ca el era mult mai matur ca mine : isi accepta situatia sau , cine stie , poate chiar ii placea .
- Demeter , tocmai pe tine te gasec eu aici . Nu stiam ca ai devenit brusc fan al sporturilor de iarna . Lasand asta la o parte . Noua ta carte s-a vandut destul de bine . Cred ca atat tu cat si cei de la editura sunteti foarte mandri de asta .
- Serghei , sincer sa fiu nu am fost si nici nu sunt un fan al sporturilor de iarna, insa unul dintre patinatori mi-a atras atentia . Revenind la carte : cred ca stii si tu ca succesul ei s-a datorat in mare parte faptului ca tatal meu este ... unul dintre cei mai influenti oameni din Moscova .
Brunetul din fata mea , vizibil incurcat de cele auzite , a ocolit subiectul cartii si a trecut din nou la patinaj :
- Daca nu sunt indiscret , care patinator te-a atras si de ce ?
Probabil voia sa spuna " Care patinator te-a atras si in ce fel " , avand in vedere ca , cu doar doua luni in urma , o refuzasem pe femeia aleasa de parintii mei sa-mi fie logodnica din cauza ca nu ma simteam absolut deloc atras de ea . Trebuie sa recunosc , interesul meu brusc pentru " patinaj" imi dadea de banuit chiar si mie . Totusi , cum trebuia sa ii raspund , am nascocit pe loc o minciuna care mi se pare cat se poate de plauzibila :
- Vreau sa scriu o carte despre viata patinatorilor , asa ca trebuie sa ma documentez . Cat despre persoana care ma intereseaza , aceasta este Alexei Gorovici .
Nici bine nu am rostit vorbele ca s-a si anuntat ca el este primul ce intra pe gheata .
Nu intelegeam de ce era doar dublu medaliat cu bronz avand invedere ca parea o flacara vie . Totusi , eu nu ma pricep la patinaj asa ca ...
![[Imagine: fgdhdr.png]](http://i805.photobucket.com/albums/yy338/SAYO_HATSUO/fgdhdr.png)
Tnx Nibbles
Stay by my side . I won\' t let you down . I\' ll never betray you . Call my name and I\' ll save you from the dark . You know I\'m never far .
I\' ll say it as many time as you need : I love you . You are my superstar <3
Nothing can\' t stop me from loving you