Faima inainte de orice

[Zuzy Is Angell]

dupa multa neinspiratie am revenit si eu pe aiki...ce sa-i faki niki vara n-ai inspiratie insa promit ca de akum o sa incerc sa aduk cate un cap in fiecare sapt.......va spun si ziua in cap urmator :P spor la citit



Cap.3[Un trecut care te bantuie]

Ma apropii de Naruto cand cei doi termina cu mozoleala si il sarut pe Naruto. Sunt sigura ca Hinata o sa ma cam omoare pentru asta, dar nu numai viata ei trebuie sa fie roz. Acesta imi raspunde la sarut, iar eu imi bag mana in parul sau blond, adancind sarutul. Era cam incomod avand in vedere ca avea si chitara. Eu am dat startul sarutului si tot eu il inchei. Cand ma intorc cu fata in directia Hinatei, observ ca numai era acolo. Tind sa cred ca a plecat asa ca ma indrept spre iesire. Spre norocul meu ea afara, pe scari si plangea.
-Hinata.spun eu apropiindu-ma de ea.
-Erai prietena mea, cum ai putut face asta? Stiai ca-mi place. De ce? De ce?ma intreaba ea printre suspine.
-Hinata, nu-ti pot spune.
-Bine, atunci prietenia noastra a luat sfarsit.
-Hinata, spun eu orpind-o sa intre in amfiteatru. Am apelat la acest gest pentru ai dovedi unei persoane ca nu numai el a trecut peste. Acea persoana fiind…..pai……Sasuke Uchiha. Acum trei ani a plecat si m-a lasat plangang. Il iubeam, as fi facut orice pentru el, ba chiar, as fi fost dispusa sa-i dau puritatea mea.ii spun eu cu lacrimi in ochi. Seara trecuta cand am plecat, cu el m-am intalnit. Am acceptat fara ezitare. Vroiam atat de mult sa-l revad, dar s-a schimbat. Ii pare sincer rau, Hinata.
-Prin a trece peste inteleg sa uiti, ceea ce tu nu ai facut. Acum incerci sa pari indiferenta. Ce indiferenta? Gelozie! Gelozia da in clocot in tine, dar cine sunt eu sa te judec? Haide, pobabil s-au ingrijorat.
Auzind aceste vorbe din partea Hinatei, m-am mai linistit. Ne-am dus inauntru si ne-am comportat ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat, dar mare greseala am facut ca ne-am intors.
-Ce a fost aia?ma intreaba Naruto destul de confuz.
-Poi…..vroiam sa vad cum saruti.spun eu afisand un zambet mare pe chip.
Off…..ce proasta sunt, nici n-as crede daca as fi in locul lui, dar se pare ca norocul e de partea mea azi. Nu mai stam mult la amfiteatru si plecam. Nu prea avem ce face acasa, dar nici pe capul lor nu puteam sa stam toata ziua. Ajunse acasa, eu ma duc la mine in camera,iar Hinata la ea in camera. Daca stiam ca o sa fie atat de plictisitor as fi ramas acasa. As fi preferat sa ma bat cu maicamea vitrega decat sa stau in casa si sa ma plictisesc. Poate va intrebati de ce sunt eu asa pornita pe mama mea? Pai cum sa nu fiu daca tata vrea sa ia ca sotie o amarata de asitenta medicala? Exact. Viitoarea mea mama a fost asistenta medicala la mine la liceu si inca mai este. Toata ziua statea si vorbea la telefon, te consulta oleaca iti dadea o pastila si te trimitea la clasa. Tipic pentru ea. Imi este si teama cand o sa fie tata bolnav. Femeia aia ar incurca otrava cu apa plata. Sa lasam toate astea de o parte. Important acum este ce se petrece cu viata mea. Nu mai stau mult si imi inchid ochii pentru a adormi. Dimineata urmatoare sunt trezita de ceasul desteptator, care pana la urma a facut cunostinta cu peretele. E cam al douazeci si optulea ceas strigat in ultimele doua luni. Nu foarte multe ceasuri au facut cunostinta cu peretele, unu s-a imprietenit si cu peisajul de afara. Ma ridic in sezut, iar apoi ma duc la baie pentru a-mi face siesta de dimineata. De fiecare data cand aud cuvantul siesta inteleg mancare sau chef, dar se pare ca are si un alt sens. Daca spun toaleta de dimineata, eu inteleg sa ma duc numai pentru nevoie nu si ca sa mas pal pe dinti, pe fata si alte chestii. Sa lasam toate astea in baia lor si sa revenim la ce voi face eu astazi. Ma gandeam sa merg in oras? Nu prea e vremea potrivita. Afara sunt cel putin treizeci si cinci de grade la umbra. La baieti nu vreau nici sa aud. Daca ii mai vad mutra de macho nu o sa mai raspund de faptele mele si acasa e cam plictisitor. Oare ce sa fac? Imi pieptan parul si cu cat ma uitam mai atent la parul meu cu atat semanam cu ceva fantastic. Tatal meu e satin si mama e roscata. De unde pana unde parul meu roz?
-Stiu!tip eu incat m-au auzit si vecini cred.
Ies repede din baie si incep sa caut prin dulap o rochie de printesa. Aveam una de la balul mascat din iarna. Dupa ce caut vreo jumatate de ora o gasesc. Era rosie, fara bretele cu niste modele albe pe piept. Ma imbrac cu ea si apoi ma machez. Imi caut o pereche de sandale rosii si apoi cobor jos. Imi iau o umbrela din dantela rosie si pornesc pe strada. Toti se uitau la mine ca la felul douazeci si cinci, dar mie nu-mi pasa. Asa faceam si cand eram mica. Ma imbracam ca o printesa si ieseam pe strada. Pe atunci ieseam cu mama si era ceva normal, dar acum e ceva cam ciudat….sau nu? Tastez numarul unei firme de inchiriat trasuri si spun sa ma astepte o trasura pe Bulevardul Lalelelor. In timp ce ma plimbam, observ trasura la intrarea in bulevard si ii spui ca eu am inchiriat-o. Bulevard plin cu flori, o trasura alba cu cai si o „printesa” in ea? Eram parca dintr-o carte cu basme, dar nu ma deranja. Macar acum cand sunt mare sa fiu in centrul atentiei, daca atunci cand eram copil nu. Ii spun vizitiului sau ce-o fi el sa opreasca in fata primariei.
-Dar, domnisoara eu trebuie sa mai fac si alte ture.spune el vrand sa plece.
-Da, alte ture tot cu mine. te-am inchiriat toata ziua.spun eu in timp ce ma intorc cu fata la primarie.
Era o primarie cam ciudata. Arata ca un palat. Gradina in fata si cladirea era ca un conac. Inaintez increzatoare, dar sunt oprita de portar, care ma intreaba pe cine caut.
-Am o intalnire cu domnul primar.spun eu de sus.
Acesta ma lasa sa trec si eu imi continui drumul. Deschis usa primariei, unde vad niste gorile cu doua capete mai inalte ca mine. Nu le iau in seama si ma duc in biroul primarului. Ce cautam eu acolo? O sa aflat in curand. Descind putin sfioasa usa si il vad pe bunicul meu. Intru in incapere, inchid usa si ii sar in brate. El era singurul care ma iubea cu adevarat si tinea cont de propunerile mele nu ca mama si tata. Acesta imi zambeste parinteste si ma intreaba cu ce poate sa ma ajute si de ce sunt imbracata ca o printesa.
-Pai, nu aveam ce face in casa si am venit sa-ti cer o favoare. Ar putea concentra Dākuenjeru in seara asta? Sunt nerabdatoare sa-i ascult. Si daca se poate sa cant si cu ei pe scena.
-Draga mea, dar nu avem sala aranjata, nu avem unde.spune el in timp ce incepe sa se invarte prin incapere.
-Putem folosi…..hm….sa ma gandesc….putem folosi fostul anfiteateru de pe lac.spun eu cu putina speranta.
-Da, ar fi o idee buna.spune bunicul meu cu un zambet pe fata.
-Daca se poate, poti sa le spui sa organizeze si un concurs? Am auzit ca vor sa recruteze o solista.spun eu cu unzambet smecher pe fata.
Bunicul meu nu are nimic impotriva si imi spune ca totul se rezolva. Plec satisfacuta de la primarie, ma urc in trasura si ii spun sa ma duca la cel mai apropiat si scump coafor. Dupa ce ma vopsesc blonda cu cateva suvite brunete si cu alte cateva suvite roz, desigur suvitele roz erau de la culoarea mea naturala, mergem la mall. Imi trebuiau si noi haine nu? Daca voi deveni noua lor solista. De unde stiu asta? Simplu. Inlocuiesc urna. O sa vada el cine e mai faimos decat cine. Cat mi-a luat mie sa ma schimb si sa ma vopsesc nu am observat ce repede a trecut timpul. Dupa ce m-a dus la concert l-am lasat pe cel cu trasura in pace. Cand m-am intors cu fata spre sursa luminilor si a tipetelor, nu mi-a venit sa cred ochilor. Erau o multime de oameni.dandu-mi seama ca nu am cum sa trec prin baia de multime, am ocolit. Am ajuns eu fix cand au inceput al doilea cantec, dar e bine si asa. Dupa ce au terminat cantecul, bunicul meu a intrat pe scena.
-Dupa cum stiti. In seara aceasta unul dintre voi va ajunge unul dintre solistii acestei trupe!!spune bunicul meu accentuand ultimele trei cuvinte.
Zambesc in sinea mea cand aud aceste cuvinte si ii duc urna. Dupa ce il leg la ochi, acesta extrage un bilet la intamplare si spre nesurprinderea mea eu am fost castigatoarea. Trupa m-a aplaudat si au anuntat ca voi canta impreuna cu ei urmatoarele cantece. Daca ar sti ei cine sunt. la sfarsitul concertului, baietii, cum era de asteptat, m-au intrebat cum ma numesc.
-Numele meu?

~~To be Continued~~