Everything is an illusion

[Pitziii]

Buna! Am venit cu cap2.


Cap2.Plecarea

Clasa se linisti ,iar profa incepu sa ne predea ora:
- Astazi vom vorbi despre perusii roz care sunt pe cale de disparitie. Vreo intrebare ?
O fata cu parul rosu taiat in scari si ochii caprui acoperiti de niste ochelarii ridica mana sus.
- Da? intreba profa.
- Ce ne intereseaza pe noi porcariile astea?
-Da! Mai bine sa batem din palme , spuse un baiat cu parul de culoare galben ciufulit si cu niste ochii verzi ca cel mai lucios zmarald. Baiatul incepu sa bata din palme ,iar restul dupa el.
-Sau mai bine sa dansam , spun eu indreptandu-ma catre catreda incepand sa dansez. Ceilalti bateau din palme , cantau si strigau.
Kico , ia telefonul filmand tot ce faceam. Dintr-o data pe usa intra directorul ,iar eu care eram sus pe catedra ma dau repede jos si fug in banca deschizandu-mi cartea ca ceilalti copii. Directorul vine la mine nervos:
-Domnisoara ai detentie doua saptamani.
-Ce? Balonule nu e corect! ridic eu vocea la director cea ce la enervat.
- Acum ai mai primit o luna, spune grasu de director iesind din clasa.
Dupa ce iese din clasa ii scot limba rautacios. Se suna si urma ora de SPORT! Ora de sport era cosmarul meu deorace eram bata si pe langa asta fetele la sport trebuie sa poarte fustite ,iar baietii se tot holbeaza la fundul nostru. Incepe ora in noua sala a scoli. Sala era foarte mare avand doua cosuri de basket si doua porti de fotbal. In mijlocul sali era trasata o linie alba. Intra profesorul si incepe:
- Alinierea! Fetele cincizeci de flotari si cincizeci de genoflexiuni. Baietii o suta de flotari si o suta de genoflexiuni.
Doamne! cosmar cumplit. Parca eram in armata. Cu greu trecu ora de sport dar , noroc ca dupa ora de sport puteam pleca acasa. Imi iau ghiozdanul si nu ma mai schimb de costumul de sport . Ajung acasa intru inauntru si merg direct in camera mea sa fac un dus.
Dupa dus ma duc in bucatarie sa mananc . In bucatarie era mama cu leptopul uitandu-se la vidioclipul cu mine in ora cand dansam. Cum ajunse pe net faza? Kico! Vai ce o urasc pe fata aia.
- Ce inseamna asta? ma intreaba mama nervoasa.
-M-am distrat si eu putin pentru ca diriginta e o plictisitoare, zic eo.
-Pai atunci daca profesori de aici nu te invata cum trebuie atunci ar fi mai bine sa ne mutam.
- Mda cum sa nu! So crezi tu.
-Sti ce? Chiar asa mam saturat de fitele tale, de indiferenta ta asa ca ne mutam in Paris la o scoala de corectie. Te duci acum frumos in camera ta si iti faci bagajul ca plecam astazi cu masina, imi zice mama hotarata plecand in camera ei sa isi faca si ea bagajul.
-Ce?.....
Ma duc si eu in camera mea arucandu-ma pe pat. Deschid leptopul si dau muzica la maxim. Mama intra la mine in camera si imi ia leptopul si inchide muzica.
-Ce crezi ca faci? intreb eu.
-Ce cred ca fac?
-Da!
- Te ajut sa-ti faci bagajul asta fac, spune mama pe un ton foarte calm.
Scoase de sub pat o valiza rosie in care imi baga toate hainele curate din dulap si cateva lucruri. Dupa ce termina imi puse pe pat o fotografie inramata cu mine si cu ea cand aveam doar doi ani . Dupa care pleaca cu valiza jos spunandu-mi doar:
-Te astept in doua minute la masina.
Dupa ce iesi din camera ma uit la fotografie si o lacrima cazu pe obrazul meu catifelat. Simteam ca explodam. Dotul se destrama . Iau fotografia si cu furie o arunc pe jos spargandu-se sticla in mi si mi de bucatele cum se sfarama inima mea. Imi sterg lacrimile si ies din camera mergand in masina unde ma astepta mama. Intru inauntru ,iar mama porneste masina. Dupa jumatate de ora iesim din oras. Nu scotesem nici un cuvant pe parcursul drumului. Iesisem din oras. Ma intorc cu fata spre geamul din spatele masini si ma intreb : ,, Oare voi mai revedea vreodata New York?``