Hello~ So... this is it.
P.S: Multe multumiri celor care au trecut pe aici, fie asta si in fuga.
Capitolul 5
Aria's P.O.V
Ce-am facut de ce patesc numai eu asta?! Era, pur si simplu, o zi perfecta : am terminat manuscrisul -pentru care am muncit de nu am mai stiut pe ce lume traiesc-, am o tona de mancare pe care tin sa o termin neaparat pana la sfarsitul saptamanii...Nu puteam sa ma bucur si eu de o zi linistita, stand acasa, pe canapea, si jucand Remy sau Macao cu Milo -pisicul acela trebuie sa invete sa nu se mai dea in pene, ma rog, in blana, daca a castigat unu sau doua sau treizeci de partide de poker- ?! Se pare ca nu...
Azi a trebuit sa invat ca o pot uri si mai mult pe Sher decat o faceam pana acum. Din cauza ei, a pozelor acelea blestemate si a constiintei mele -stiam eu ca nu trebuie sa am incredere in ea- am ajuns sa fac pe Barbie cea pretentioasa pentru asa-zisul profesionist, spaima tuturor angajatilor, Kevin si oricare i-ar fi numele de familie. Pacat de prenumele asta frumos si de infatisarea sa, pentru ca, na'... nu pot sa neg faptul ca arata destul de ok. Dar doar atat! Tipul , in rest, e un ciudat. E atat de ciudat incat sa imi sarute mana. Mie...
Imediat dupa ce buzele sale au facut un lung contact cu pielea mea, a rostit:
- Poti sa fii seducatoare acum?
- Seducatoare? Eu?! intreb socata. Nu am nicio idee despre cum sa fiu seducatoare! Nu sunt programata sa indeplinesc aceasta actiune, mai ales la ordinul sau.
Incheand propozitita, il fixez atent cu privirea, asteptand ca tipu sa scoata o alta gama de reprosuri care nu prea intarzie sa apara, ca doar la asta se pricepe cel mai bine...
- Nu pare sa iasa ceva cu tine! Domnul fotograf ofteaza usor dezamagit si se aseaza pe scaunul din imediatul sau orizont apropiat, continuand cu intrebarea tampita, adresata pe un ton ironic: Alte fete de mainuta mai ai?
Ok, chiar crede ca voi suporta asta sau ca poate sa ma ia peste picior si sa scape fara niciun ochi vanat?! Idiotul...Daca as fi in locul lui mi-as alege cu atentie cuvintele, pentru ca, pana la urma, eu sunt cea care am decis sa binevoiez sa-l ajut sa isi castige niste bani cinstiti; el e persoana care are nevoie de mine. Ar trebui sa stea si masuta de cafea pentru mine.
- Huh? incep eu sa ridic tonul. Stai, stai, stai! Sa spuna Sher ca nu incerc sa ma controlez. In regula, uite cum facem...iti dau cinci minute, ba nu, sase minute ,ca tu esti mai greu de pus in functiune, ca sa fugi. Altfel ajungi la trei metri sub pamant! Alegerea e a ta. Mie nu prea imi pasa care, de altfel...
Domnul foto, cred ca i-am dat o mie si una de porecle pana acum si presimt ca voi mai inventa si altele, a inceput sa...rada? La naiba, de ce rade?
Aria, asta tine sa te scoata din pepeni!
- Sa te vad! Rosteste si se ridica in picioare.
Mai apoi sunetul scos de aparatul de fotografiat rasuna peste tot in incaperea plina de fire. Imi facuse o alta poza...inca una care se mai adauga altor zeci de poze facute azi. Oare cand o sa inceteze sa faca asta?! E cumva dependent?
- Te-am prins, altceva? Vocea lui era mandra, mai bine spus superioara. Incerca sa ma impunga cu fiecare ocazie, cu fiecare cuvan; toate gesturile sale erau calculate intrucat sa ma faca sa mor psihic in chinuri.
- Pfff, chiar ma enervezi! Erup si imi ciufulesc parul cu ambele maini, stricand astfel orice urma de aranjament.
Cu scopul de a crea un final frumos, tipu' adauga, ranjind ca un lup cand vede o oaia vulnerabila:
- Stiu...Acum fii fata cuminte si, da-mi un zambet!
Aparatul sau era din nou indreptat spre mine, pregatit de actiune, cand, deodata se aude cum cineva deschide usa camerei. Amundoi ne-am indreptat privirea catre persoana care a indraznit sa incalce porunca lordului si sa paseasca pe teritoriul interzis al incaperii de tortura. Spre surprinderea mea, aceea persoana ce tocmai se indrepta spre noi, era nimeni alta decat Sheryl - o Sher super nervoasa si agiata pana peste cap- .
- Aria, ce faci aici? Te caut de ceva vreme si cred ca o sa innebunesc, striga gesticuland din maini si uitandu-se la mine cu aceea privire ai ei. Oh, nu! Nu acea privire de zici ca ori va izbucni in plans ori va omora pe cineva...
- Nu realizezi ca suntem ocupati? Replica veni din partea lui Kevin, care destul de nemultumit de prezenta lui Sher, isi daduse ochii peste cap.
Imi intorc capul spre el si il privesc in toata splendoarea sa. Chiar nu ma asteptam sa intervina, dar se pare ca azi e ziua miracolelor. Cel putin nu mor singura, nu?!
- Salut, Sher! Intervin pentru a mai destinde admosfera. Pai, imi omor si eu timpul pe aici.
- Vad asta, apropo frumoasa rochie. Stati! Ocupati cu ce? Se incrunta uitandu-se ba la mine, ba la el. Daca prin creierul ei micut trece cumva ipoteza la care cred eu ca se gandeste, atunci sa-I fie rusine...
- Cu camera, raspunde Kevin aratandu-i aparatul. Tu ce credeai?
De indata cum auzi raspunsul si visele sale stiintifico-fantastice se spulberara, sprancenele ii revenira la locul lor de drept si, nelamurita, scoate pe gura cea mai inteligenta chestier posibila:
- Ce treaba are Aria cu camera de fotografiat?!
Are dreptate! Ce treaba mai am eu cu aparatul fot?! Probabil, sau nu, mai mult ca sigur, nici macar ea nu isi mai poate inchipui vreo legatura intre mine si obiectul respective. Normal doar mi-am incheiat afacerile cu el de cand...
Ochii lui Kevin - nu ma mai obosesc sa mai ii dau porecle- erau atintiti in continuare asupra "intrusului".
- Este modelul meu, adauga calm, propozitia sa facandu-mi corpul sa fie cuprins de un scurt tremur. Chiar nu imi place idea asta...
Se pare ca si lui Sher i se parea la fel. Parea asa de surprinsa de parca a venit dimineata de Craciun si a uitat sa cumpere cadouri. Se uita atent spre fotograf ca sa poata sa vada daca vorbeste serios sau nu, ca mai apoi linistea din camera sa fie spulberata de rasetul ei zgomotos.
- N-nu credeam ca va venii si ziua in care sa o vad pe Aria model, reusi sa spuna printre chicote.
- De ce razi? vocea lui Kevin se facu auzita din nou . Acesta se apropie de ea apoi ii atinge umarul cu mana dreapta, coborand pana la incheietura ei. Ii ia, mai apoi, degetele intre ale sale, privind-o calm. Nu crezi ca este frumoasa? Bine, nu la fel ca tine. Si cu astea spune, ii saruta mana lui Sher pentru a-si intari spusele.
Frumoasa? Cine si ce, unde si cum?! Actiunile lui chiar ma fac sa ma intreb daca a baut ceva inainte de asta. Dup ace ma chinui o ora cu ordine stupide, acompaniate de cuvinte mai putin dragute, ma complimenteaza? Stiam eu, tipul e un afemeiat din toate punctele de vedere si din cate se pare, nu se straduieste sa ascunda asta.
- Pai nu pot decat sa iti dau dreptate! Rosteste Sher magulita.
E bun. Daca a facut-o pe Sher sa roseasca, e chiar bun!
- Ai vrea sa imi faci placerea de a-ti imortaliza chipul tau frumos? ii sopteste seducator Kevin.
Sincer, daca mai continua asa, cred ca voi da la rate cat de curand. Saracul meu stomac, pe langa faptul ca e gol, mai e si intors pe dos. Oare e gresit sa sper sa cada din greseala o nicovala din cer fix, da' fix, in capul lui?! Nu cer prea mult.
- Aaaa...grozav, incepe Sher sa se balbaie. Wow, chiar ca te pricepi la a vraji o femeie. Insa, Romeo, nu am timp pentru asta azi. Lasand asta la o parte, Aria mi-ai adus pozele?!
In sfarsit ii vine si ei mintea la cap si isi aduce aminte pentru ce a venit.
- Normal! Si vezi prin ce orori am trecut eu ca sa ti le aduc?! zic aratand cu mana dreapta spre Stapanul Lumii, desigur, replica mea facandu-l sa surada.
- Cine a zis asta? Kevin se intoarce cu fata spre mine si, banuiesc pentru a-mi face in sac, imi mai face o poza . Chipul asta il vreau!
- Ma enervezi! ii arunc o privire patrunzatoare dupa care o zaresc prin peisaj pe Sher ,aceasta fiind din nou vizibil surprinsa de cat de bine ma inteleg eu cu colegul sau.
- Aria, asta este numele tau? din nou surase asa cum numai el stie sa o faca. Precum ploaia, adauga apropiindu-se de mine, persoana in cauza, si scotand din buzunar o carte de vizita.
- Cam asa m-a strigat mama la masa, deci cred ca e logic ca asta e numele meu, oftez eu. Si in legatura cu asta , spun coborandu-mi privirea spre cartea sa de vizita, nu. Mersi!
Pastreaz-o! Ziua e lunga si pun pariu ca o sa mai gasesti si alte fete la care sunt sigura ca o sa te dai si, probabil, o sa ai nevoie de ea. Dupa, ii zambesc larg.
Iar el, iarasi, imi demonstreaza acelasi lucru. Si anume, ca e dus rau! Pur si simplu, prin faptu ca zambeste mai senin ca soarele cand rasare de dupa furtuna, arata ca nu e normal. Cum poate zambi asa?
- Bravo, iar apoi ma trezesc ca imi cifuleste parul. Un raspuns destept! Isi lasa camera pe o masa din apropiere, apoi ma fixeaza pentru a mia oara cu privirea. Speram sa iti vrei pozele. Kevin se aseaza pe un scaun si incepu sa se uite la fotografiile facute, timp in care reusesc sa remarc fata lui Sher ce se potriveste perfect cu fata castigatorului X Factor de anul asta.
- Wooooaai! Chiar trebuie sa vad pozele alea!
Aleg sa imi mut privirea in alta parte numai inspre ea nu, pentru ca ma sperie. Nu stiam ca ochii oamenilor pot stralui asa cum stralucesc ai ei in momentul de fata.
- Haide, Sheryl! Tu chiar nu ai de lucru? incerc, desi fara sorti de izbanda, sa o fac sa nu se uite la pozele alea. Cine stie ce catastofe au iesit si cosmaruri noaptea nu mai vreau...
- Tu inca nu vei veda pozele, replica tipu' privindu-ma iar. Aria, vrei sa le vezi?
Tocmai ce mi-a spus pe nume sau am auzit eu gresit?! Phmm... cand am devenit asa de apropiati?!
- Nu cred ca vreau. Mai debraba, sterge-le... Oricum nu au iesit bine, spun adoptand din nou atitudinea mea nepasatoare.
- Cum nu?! Si iata glasul lui Sher ce imi bucura timpanele. Botnita-i trebuie, jur.
Kevin se ridica in picioare si ii inmana aparatul foto prietenei mele, spunandu-i sa faca o poza si sa aiba grija surprinda cadrul potrivit, sau ceva de genul...in fine. Oricum, iar fotografii? Owww...M-am saturat, ce naiba?!
Domnul Foto se apropie rapid mine, nelasandu-I timp niciunui eventual protest din partea mea, si ma prinde de mana, intorcandu-ma usor spre el.
- Esti chiar draguta!
Atat am putut auzi inainte ca acesta sa ma ia de mijloc si sa isi lipeasca trupul de al meu.
Habar n-am ce face si nici nu cred ca vreau sa aflu...Doar, sper sa se termine odata totul, altfel, nu voi raspunde de actiunile mele.
Cat timp prin minte imi treceau tot felul de moduri pe care as putea sa le folosesc, pentru a-l tortura pe fotograf, Sher face ce ii poruncise acesta. Da nastere unei alte fotografii.
- G-g-gata! Se balbaie, lasandu-si privirea in jos.
Ok, deci ori este intimidate si ea de Adonis, aici de fata, ori ii este frica ca o sa il pocnesc pe tip si de aceea ii si tremura mainile pe camera. In mod normal, as zice: "Biata de ea"; dar in situatia de fata, mai potrivit ar fi: "Biata de mine". Eu, care abia acum am inteles de ce unii oamenii cer ordine de restrictie pentru altii.
- Urasc persoanele care cred ca nu sunt suficient de frumoase ca sa arate asta. Alta filozofie de a lui isi face intrarea. Ce lagatura are asta cu cele intamplate? Pfff... deja am obosit sa ma prefac ca il inteleg, lucru pe care nu l-as putea face vreodata.
- Mi se pare doar mie ca tu te dai le ea? Adica frumoaso, draguta...concluziuona Sher, apoi continua, de indata ce isi dadu seama ca nu va primi vreo replica din partea lui Kevin. Daca nu mi se pare si chiar o faci, atunci, amice, cred ca o cauti cu lumanarea sau esti nebun. Dupa, sute de cuvinte pe care debea daca le intelegeai si-au facut loc printre rasetele copioase ale ei. Se pare ca Sheryl chiar se distra aici. Iar eu, tot ce am putut sa fac era sa oftez si sa ii ascult balivernele.
- Crezi ce vrei, eu ti-am zis ce vad, spuse serios tipul oprind-o pe Sher din prostit. Pentru asta va trebui sa ii multumesc. Nu-ti face griji, nu-mi pierd timpul cu tine, nici macar nu esti genul meu, continua el, dupa spunandu-i lui Sher sa mai faca inca cateva poze.
Domnul Foto isi duse mana prin parul meu blond, care nu inceta sa ma mire prin faptul ca inca statea cat de cat aranjat destul de simpatic, si isi apropie fata de a mea. Daca tot am stat pana acum, ce rost mai are sa ma mai ostenesc sa il imping, mai ales ca Sher parea ca se implica sufleteste in treaba asta?!
Dupa vreo zece cadre, de-a lungul carora am stat, am zambit si am indurate, plictisita din cap pana in picioare, ma eliberez din bratele lui si maresc distanta intre noi. Deja era mult prea obisnuit cu corpul meu si asta nu imi prea placea. Acesta, bineinteles ca observa si, incapatanat din nastere, nu se lasa si veni langa mine, punandu-si mana dupa umerii mei si soptindu-mi usor:
- Sunt doar poze!
Doar poze? Ce mult isi iubeste munca... E ca si cum as zice ca manuscrisul meu e doar o adunatura de litere...Hphmm...Acum sunt si mai sigura ca a ales meseria asta doar pentru a-si mari lista cu fete pe care le-a dat pe spate.
- Cum zici tu...Tonul meu rece si privirea urata pe care i-am aruncat-o cred ca l-au facut sa se prinda macar putin ca sunt la limita autocontrolului meu. Chiar uram ca lasam un afemeiat sa ma atinga cu mainile lui murdare, ce era asa de greu de inteles? Trebuia sa o scriu?
- Tu, se uita la Sher, fii atenta acum! Zise grabindu-se si se apleca inspre mine. In secunda urmatoare, fara niciun fel de retinere, imi saruta obrazul!
- A-a-a-aaaa... atat am putut murmura. Parca toate cuvintele imi fusesera furate. Nu stiam ce sa zic. Nu stiam ce sa fac. Nu... nu am mai lasasem pe nimeni sa faca asta de la acel incident si pana acum...
Kevin, cat timp eram eu in lumea mea, nemaiputandu-ma misca si gandi, se duse multumit spre Sher si isi lua inapoi ceea ce ii apartinea de drept, rostind cuvintele mult asteptate de mine: "Am terminat!"; si ca acum, eu si Sher putem pleca.
Sherii urma ordinele pana la capat si veni imediat in spatele meu. Punandu-si ambele maini pe umerii mei, ma impins usor spre iesire, tot tipand la Kevin ca vrea neaparat fotografiile.
P.S: Multe multumiri celor care au trecut pe aici, fie asta si in fuga.
Capitolul 5
Aria's P.O.V
Ce-am facut de ce patesc numai eu asta?! Era, pur si simplu, o zi perfecta : am terminat manuscrisul -pentru care am muncit de nu am mai stiut pe ce lume traiesc-, am o tona de mancare pe care tin sa o termin neaparat pana la sfarsitul saptamanii...Nu puteam sa ma bucur si eu de o zi linistita, stand acasa, pe canapea, si jucand Remy sau Macao cu Milo -pisicul acela trebuie sa invete sa nu se mai dea in pene, ma rog, in blana, daca a castigat unu sau doua sau treizeci de partide de poker- ?! Se pare ca nu...
Azi a trebuit sa invat ca o pot uri si mai mult pe Sher decat o faceam pana acum. Din cauza ei, a pozelor acelea blestemate si a constiintei mele -stiam eu ca nu trebuie sa am incredere in ea- am ajuns sa fac pe Barbie cea pretentioasa pentru asa-zisul profesionist, spaima tuturor angajatilor, Kevin si oricare i-ar fi numele de familie. Pacat de prenumele asta frumos si de infatisarea sa, pentru ca, na'... nu pot sa neg faptul ca arata destul de ok. Dar doar atat! Tipul , in rest, e un ciudat. E atat de ciudat incat sa imi sarute mana. Mie...
Imediat dupa ce buzele sale au facut un lung contact cu pielea mea, a rostit:
- Poti sa fii seducatoare acum?
- Seducatoare? Eu?! intreb socata. Nu am nicio idee despre cum sa fiu seducatoare! Nu sunt programata sa indeplinesc aceasta actiune, mai ales la ordinul sau.
Incheand propozitita, il fixez atent cu privirea, asteptand ca tipu sa scoata o alta gama de reprosuri care nu prea intarzie sa apara, ca doar la asta se pricepe cel mai bine...
- Nu pare sa iasa ceva cu tine! Domnul fotograf ofteaza usor dezamagit si se aseaza pe scaunul din imediatul sau orizont apropiat, continuand cu intrebarea tampita, adresata pe un ton ironic: Alte fete de mainuta mai ai?
Ok, chiar crede ca voi suporta asta sau ca poate sa ma ia peste picior si sa scape fara niciun ochi vanat?! Idiotul...Daca as fi in locul lui mi-as alege cu atentie cuvintele, pentru ca, pana la urma, eu sunt cea care am decis sa binevoiez sa-l ajut sa isi castige niste bani cinstiti; el e persoana care are nevoie de mine. Ar trebui sa stea si masuta de cafea pentru mine.
- Huh? incep eu sa ridic tonul. Stai, stai, stai! Sa spuna Sher ca nu incerc sa ma controlez. In regula, uite cum facem...iti dau cinci minute, ba nu, sase minute ,ca tu esti mai greu de pus in functiune, ca sa fugi. Altfel ajungi la trei metri sub pamant! Alegerea e a ta. Mie nu prea imi pasa care, de altfel...
Domnul foto, cred ca i-am dat o mie si una de porecle pana acum si presimt ca voi mai inventa si altele, a inceput sa...rada? La naiba, de ce rade?
Aria, asta tine sa te scoata din pepeni!
- Sa te vad! Rosteste si se ridica in picioare.
Mai apoi sunetul scos de aparatul de fotografiat rasuna peste tot in incaperea plina de fire. Imi facuse o alta poza...inca una care se mai adauga altor zeci de poze facute azi. Oare cand o sa inceteze sa faca asta?! E cumva dependent?
- Te-am prins, altceva? Vocea lui era mandra, mai bine spus superioara. Incerca sa ma impunga cu fiecare ocazie, cu fiecare cuvan; toate gesturile sale erau calculate intrucat sa ma faca sa mor psihic in chinuri.
- Pfff, chiar ma enervezi! Erup si imi ciufulesc parul cu ambele maini, stricand astfel orice urma de aranjament.
Cu scopul de a crea un final frumos, tipu' adauga, ranjind ca un lup cand vede o oaia vulnerabila:
- Stiu...Acum fii fata cuminte si, da-mi un zambet!
Aparatul sau era din nou indreptat spre mine, pregatit de actiune, cand, deodata se aude cum cineva deschide usa camerei. Amundoi ne-am indreptat privirea catre persoana care a indraznit sa incalce porunca lordului si sa paseasca pe teritoriul interzis al incaperii de tortura. Spre surprinderea mea, aceea persoana ce tocmai se indrepta spre noi, era nimeni alta decat Sheryl - o Sher super nervoasa si agiata pana peste cap- .
- Aria, ce faci aici? Te caut de ceva vreme si cred ca o sa innebunesc, striga gesticuland din maini si uitandu-se la mine cu aceea privire ai ei. Oh, nu! Nu acea privire de zici ca ori va izbucni in plans ori va omora pe cineva...
- Nu realizezi ca suntem ocupati? Replica veni din partea lui Kevin, care destul de nemultumit de prezenta lui Sher, isi daduse ochii peste cap.
Imi intorc capul spre el si il privesc in toata splendoarea sa. Chiar nu ma asteptam sa intervina, dar se pare ca azi e ziua miracolelor. Cel putin nu mor singura, nu?!
- Salut, Sher! Intervin pentru a mai destinde admosfera. Pai, imi omor si eu timpul pe aici.
- Vad asta, apropo frumoasa rochie. Stati! Ocupati cu ce? Se incrunta uitandu-se ba la mine, ba la el. Daca prin creierul ei micut trece cumva ipoteza la care cred eu ca se gandeste, atunci sa-I fie rusine...
- Cu camera, raspunde Kevin aratandu-i aparatul. Tu ce credeai?
De indata cum auzi raspunsul si visele sale stiintifico-fantastice se spulberara, sprancenele ii revenira la locul lor de drept si, nelamurita, scoate pe gura cea mai inteligenta chestier posibila:
- Ce treaba are Aria cu camera de fotografiat?!
Are dreptate! Ce treaba mai am eu cu aparatul fot?! Probabil, sau nu, mai mult ca sigur, nici macar ea nu isi mai poate inchipui vreo legatura intre mine si obiectul respective. Normal doar mi-am incheiat afacerile cu el de cand...
Ochii lui Kevin - nu ma mai obosesc sa mai ii dau porecle- erau atintiti in continuare asupra "intrusului".
- Este modelul meu, adauga calm, propozitia sa facandu-mi corpul sa fie cuprins de un scurt tremur. Chiar nu imi place idea asta...
Se pare ca si lui Sher i se parea la fel. Parea asa de surprinsa de parca a venit dimineata de Craciun si a uitat sa cumpere cadouri. Se uita atent spre fotograf ca sa poata sa vada daca vorbeste serios sau nu, ca mai apoi linistea din camera sa fie spulberata de rasetul ei zgomotos.
- N-nu credeam ca va venii si ziua in care sa o vad pe Aria model, reusi sa spuna printre chicote.
- De ce razi? vocea lui Kevin se facu auzita din nou . Acesta se apropie de ea apoi ii atinge umarul cu mana dreapta, coborand pana la incheietura ei. Ii ia, mai apoi, degetele intre ale sale, privind-o calm. Nu crezi ca este frumoasa? Bine, nu la fel ca tine. Si cu astea spune, ii saruta mana lui Sher pentru a-si intari spusele.
Frumoasa? Cine si ce, unde si cum?! Actiunile lui chiar ma fac sa ma intreb daca a baut ceva inainte de asta. Dup ace ma chinui o ora cu ordine stupide, acompaniate de cuvinte mai putin dragute, ma complimenteaza? Stiam eu, tipul e un afemeiat din toate punctele de vedere si din cate se pare, nu se straduieste sa ascunda asta.
- Pai nu pot decat sa iti dau dreptate! Rosteste Sher magulita.
E bun. Daca a facut-o pe Sher sa roseasca, e chiar bun!
- Ai vrea sa imi faci placerea de a-ti imortaliza chipul tau frumos? ii sopteste seducator Kevin.
Sincer, daca mai continua asa, cred ca voi da la rate cat de curand. Saracul meu stomac, pe langa faptul ca e gol, mai e si intors pe dos. Oare e gresit sa sper sa cada din greseala o nicovala din cer fix, da' fix, in capul lui?! Nu cer prea mult.
- Aaaa...grozav, incepe Sher sa se balbaie. Wow, chiar ca te pricepi la a vraji o femeie. Insa, Romeo, nu am timp pentru asta azi. Lasand asta la o parte, Aria mi-ai adus pozele?!
In sfarsit ii vine si ei mintea la cap si isi aduce aminte pentru ce a venit.
- Normal! Si vezi prin ce orori am trecut eu ca sa ti le aduc?! zic aratand cu mana dreapta spre Stapanul Lumii, desigur, replica mea facandu-l sa surada.
- Cine a zis asta? Kevin se intoarce cu fata spre mine si, banuiesc pentru a-mi face in sac, imi mai face o poza . Chipul asta il vreau!
- Ma enervezi! ii arunc o privire patrunzatoare dupa care o zaresc prin peisaj pe Sher ,aceasta fiind din nou vizibil surprinsa de cat de bine ma inteleg eu cu colegul sau.
- Aria, asta este numele tau? din nou surase asa cum numai el stie sa o faca. Precum ploaia, adauga apropiindu-se de mine, persoana in cauza, si scotand din buzunar o carte de vizita.
- Cam asa m-a strigat mama la masa, deci cred ca e logic ca asta e numele meu, oftez eu. Si in legatura cu asta , spun coborandu-mi privirea spre cartea sa de vizita, nu. Mersi!
Pastreaz-o! Ziua e lunga si pun pariu ca o sa mai gasesti si alte fete la care sunt sigura ca o sa te dai si, probabil, o sa ai nevoie de ea. Dupa, ii zambesc larg.
Iar el, iarasi, imi demonstreaza acelasi lucru. Si anume, ca e dus rau! Pur si simplu, prin faptu ca zambeste mai senin ca soarele cand rasare de dupa furtuna, arata ca nu e normal. Cum poate zambi asa?
- Bravo, iar apoi ma trezesc ca imi cifuleste parul. Un raspuns destept! Isi lasa camera pe o masa din apropiere, apoi ma fixeaza pentru a mia oara cu privirea. Speram sa iti vrei pozele. Kevin se aseaza pe un scaun si incepu sa se uite la fotografiile facute, timp in care reusesc sa remarc fata lui Sher ce se potriveste perfect cu fata castigatorului X Factor de anul asta.
- Wooooaai! Chiar trebuie sa vad pozele alea!
Aleg sa imi mut privirea in alta parte numai inspre ea nu, pentru ca ma sperie. Nu stiam ca ochii oamenilor pot stralui asa cum stralucesc ai ei in momentul de fata.
- Haide, Sheryl! Tu chiar nu ai de lucru? incerc, desi fara sorti de izbanda, sa o fac sa nu se uite la pozele alea. Cine stie ce catastofe au iesit si cosmaruri noaptea nu mai vreau...
- Tu inca nu vei veda pozele, replica tipu' privindu-ma iar. Aria, vrei sa le vezi?
Tocmai ce mi-a spus pe nume sau am auzit eu gresit?! Phmm... cand am devenit asa de apropiati?!
- Nu cred ca vreau. Mai debraba, sterge-le... Oricum nu au iesit bine, spun adoptand din nou atitudinea mea nepasatoare.
- Cum nu?! Si iata glasul lui Sher ce imi bucura timpanele. Botnita-i trebuie, jur.
Kevin se ridica in picioare si ii inmana aparatul foto prietenei mele, spunandu-i sa faca o poza si sa aiba grija surprinda cadrul potrivit, sau ceva de genul...in fine. Oricum, iar fotografii? Owww...M-am saturat, ce naiba?!
Domnul Foto se apropie rapid mine, nelasandu-I timp niciunui eventual protest din partea mea, si ma prinde de mana, intorcandu-ma usor spre el.
- Esti chiar draguta!
Atat am putut auzi inainte ca acesta sa ma ia de mijloc si sa isi lipeasca trupul de al meu.
Habar n-am ce face si nici nu cred ca vreau sa aflu...Doar, sper sa se termine odata totul, altfel, nu voi raspunde de actiunile mele.
Cat timp prin minte imi treceau tot felul de moduri pe care as putea sa le folosesc, pentru a-l tortura pe fotograf, Sher face ce ii poruncise acesta. Da nastere unei alte fotografii.
- G-g-gata! Se balbaie, lasandu-si privirea in jos.
Ok, deci ori este intimidate si ea de Adonis, aici de fata, ori ii este frica ca o sa il pocnesc pe tip si de aceea ii si tremura mainile pe camera. In mod normal, as zice: "Biata de ea"; dar in situatia de fata, mai potrivit ar fi: "Biata de mine". Eu, care abia acum am inteles de ce unii oamenii cer ordine de restrictie pentru altii.
- Urasc persoanele care cred ca nu sunt suficient de frumoase ca sa arate asta. Alta filozofie de a lui isi face intrarea. Ce lagatura are asta cu cele intamplate? Pfff... deja am obosit sa ma prefac ca il inteleg, lucru pe care nu l-as putea face vreodata.
- Mi se pare doar mie ca tu te dai le ea? Adica frumoaso, draguta...concluziuona Sher, apoi continua, de indata ce isi dadu seama ca nu va primi vreo replica din partea lui Kevin. Daca nu mi se pare si chiar o faci, atunci, amice, cred ca o cauti cu lumanarea sau esti nebun. Dupa, sute de cuvinte pe care debea daca le intelegeai si-au facut loc printre rasetele copioase ale ei. Se pare ca Sheryl chiar se distra aici. Iar eu, tot ce am putut sa fac era sa oftez si sa ii ascult balivernele.
- Crezi ce vrei, eu ti-am zis ce vad, spuse serios tipul oprind-o pe Sher din prostit. Pentru asta va trebui sa ii multumesc. Nu-ti face griji, nu-mi pierd timpul cu tine, nici macar nu esti genul meu, continua el, dupa spunandu-i lui Sher sa mai faca inca cateva poze.
Domnul Foto isi duse mana prin parul meu blond, care nu inceta sa ma mire prin faptul ca inca statea cat de cat aranjat destul de simpatic, si isi apropie fata de a mea. Daca tot am stat pana acum, ce rost mai are sa ma mai ostenesc sa il imping, mai ales ca Sher parea ca se implica sufleteste in treaba asta?!
Dupa vreo zece cadre, de-a lungul carora am stat, am zambit si am indurate, plictisita din cap pana in picioare, ma eliberez din bratele lui si maresc distanta intre noi. Deja era mult prea obisnuit cu corpul meu si asta nu imi prea placea. Acesta, bineinteles ca observa si, incapatanat din nastere, nu se lasa si veni langa mine, punandu-si mana dupa umerii mei si soptindu-mi usor:
- Sunt doar poze!
Doar poze? Ce mult isi iubeste munca... E ca si cum as zice ca manuscrisul meu e doar o adunatura de litere...Hphmm...Acum sunt si mai sigura ca a ales meseria asta doar pentru a-si mari lista cu fete pe care le-a dat pe spate.
- Cum zici tu...Tonul meu rece si privirea urata pe care i-am aruncat-o cred ca l-au facut sa se prinda macar putin ca sunt la limita autocontrolului meu. Chiar uram ca lasam un afemeiat sa ma atinga cu mainile lui murdare, ce era asa de greu de inteles? Trebuia sa o scriu?
- Tu, se uita la Sher, fii atenta acum! Zise grabindu-se si se apleca inspre mine. In secunda urmatoare, fara niciun fel de retinere, imi saruta obrazul!
- A-a-a-aaaa... atat am putut murmura. Parca toate cuvintele imi fusesera furate. Nu stiam ce sa zic. Nu stiam ce sa fac. Nu... nu am mai lasasem pe nimeni sa faca asta de la acel incident si pana acum...
Kevin, cat timp eram eu in lumea mea, nemaiputandu-ma misca si gandi, se duse multumit spre Sher si isi lua inapoi ceea ce ii apartinea de drept, rostind cuvintele mult asteptate de mine: "Am terminat!"; si ca acum, eu si Sher putem pleca.
Sherii urma ordinele pana la capat si veni imediat in spatele meu. Punandu-si ambele maini pe umerii mei, ma impins usor spre iesire, tot tipand la Kevin ca vrea neaparat fotografiile.
![[Imagine: Touken.Ranbu.full.2064981.jpg]](http://static.zerochan.net/Touken.Ranbu.full.2064981.jpg)