Echoes onnisciente

[Bad Blood.]

Hm, da, iată-mă aici postând nişte poezii pe care le-am scris vineri seară. Ah, da, ţin să menţionez că poeziile pe care le postez o să încerc să le includ şi în fic. Enjoy!
Ah, da, încă ceva. Este scris în Word şi de aceea fiecare vers începe cu literă mare.

Ecou

Hai să ne legăm de membre
Unindu-ne ale noastre ligamente
ÃŽn muzicalitatea unui pian diform
ÃŽn ritmul corzilor vocale
Asurzite.

Şi-acum rup paginile-ngălbenite
Măzgălind ale lui neînţelese cuvinte
Scrijelind şi ţesând noi înţelesuri
Cu o vagă luminozitate
Scriitor c-un suflet străpus,
metalizat.

Åži joc ÅŸah telechinetic
Mutând piesele dintr-una într-alta
Rupând în colţuri abise-ntunecate
Dezvăluind idei necumpănite
Unui mut rupând tăcerea
Pentru un ecou incandescent, impetuos
Şi mătur amintirile
Cu mâna.

Şi rup culorile pe rând
Tastând cu degetele-mi îngheţate
O doză de ambiguitate
Mici gânduri impregnante
ÃŽn minte.

Åži rup ÅŸ-arunc portrete goale
Cu ale noastre chipuri albe
Uitând de noi,
de lumea-ntreagă.

[Kent nanotek^^]

Ma uimesti hobulet. Zau ma uimesti. Ia uite ce zace in tine . Versul asta il ador 'Şi mătur amintirile
Cu mâna.' - l'am vazut la tine la status si chiar ma intrebam daca e scris de tine:)).Mie una imi place:X si sper sa postezi in continuare si astept si nextul de la fic:-w:x

[Abbeh.]

Pur şi simplu am rămas uimită când ţi-am citit poezia, sincer nu credeam sau speram să fie atât de bună. Nu am de gând să te linguşesc or smth, ştii că nu sunt genul; prima parte a poeziei nu m-a impresionat pe cât a făcut-o partea sau mă rog, părţile pe care le voi înşira mai jos.
"Dezvăluind idei necumpănite
Unui mut rupând tăcerea
Pentru un ecou incandescent, impetuos" - M-a plăcut atât de mult aici... Un mut ce rupe tăcerea... Pentru un ecou... Pe mine una m-ai lăsat fără cuvinte.

"Şi mătur amintirile
Cu mâna." - Da, adevărat. Mulţi fac asta, aş vrea s-o pot face şi eu, păcat că nu se poate...

"Şi rup culorile pe rând
Tastând cu degetele-mi îngheţate
O doză de ambiguitate
Mici gânduri impregnante
În minte." - Şi rupi culorile cu mâna... Genial aş putea spune, mi-a plăcut atât de mult... Aş vrea să critic, dar nu am ce.

"Åži rup ÅŸ-arunc portrete goale
Cu ale noastre chipuri albe
Uitând de noi,
de lumea-ntreagă." - Într-adevăr... Uitând de noi şi de lumea întreagă... Frumos.

Nu ştiu de ce modul tău de a scrie mă duce cu gândul la Minulescu, poate pentru că am citit şi recitit multe poezii de-ale lui în ultimul timp sau poate nu ştiu.
Poezia mi se pare genială, chiar dacă eu una nu mă prea pricep la poezii : nici să scriu, nici să dau o critică constructivă unei persoane, indiferent dacă acea persoană se descurcă sau nu.
Nu ştiu ce-aş mai putea spune, m-ai lăsat fără cuvinte, nu cred că eşti începătoare, dar în cazul în care eşti îmi cer mii de scuze.
Mă opresc aici (din aberat) şi aştept să mai postezi.
Succes.