Dryadales

[Pixxie.']

Am bătut de două ori şi uşa asta nu se deschide. Ei drăcie! Eu intru. Zis şi făcut. Am dat un picior în uşă şi am dărâmat-o. Ops! Cred că ar fi trebuit să am mai multă grijă. Mi-am îndreptat privirea spre patul din mijlocul camerei şi i-am zărit pe Akira şi Legolas.
- Am întrerupt ceva? am spus eu amuzată. De parcă-mi pasă!
M-am îndreptat uşurel spre Akira care evident era foarte surprins să mă vadă. Ah dragul de el. Roşcatul meu, mă rog, fostul meu roşcat. Îmi pare rău că am dispărut aşa din viaţa lui, dar situaţia se complicase. L-am sărutat scurt pe obraz şi apoi l-am privit în ochi.
- Hei tu cine eşti? s-a auzit o voce, dar nu am băgat-o în seamă, eram prea ocupată.

Occ: Ecstasy.

[SnowFlake.]

Îmi vine să mor. Ce caută ea aici? Un moment mai prost decât asta nu ar fi găsit să-şi facă apariţia. Dar de unde a apărut? Am o mie de întrebări de pus, dar simt că nu e momentul. A rămas la fel de frumoasă şi la fel de tupeistă. Defapt eu o iubeam exact pentru asta. O iubeam? Sau încă o iubesc? Încep să fiu confuz, defapt foarte confuz .. Încep să îmi urăsc sentimentele.
- Ce faci aici? am spus până la urmă. Nu mai suportam presiunea din cameră. Aş vrea să o dau afară, dar trebuie să mă comport civilizat.
- Am trecut şi eu în vizită.
Aveam nevoie de o mică salvare! Doamne ajută-mă!

Occ: Saya

[Stormrage]

"Oare ce mai fac amicii mei?Ar trebui sa ii vizitez! Oare au aflat ca prietena mea cea mai buna e in oras? Merg sa ii anunt!" spun in gand indreptanduma catre casa celor doi baieti.Ceva ciudat se petrecea pentru ca ,ajunsa in fata imobilului am observat usa daramata.Am intrat inauntru si ghici ce? Legolas si Akira stateau pe pat iar in fata lor prietena mea.What? Ce face ea aici?
-Sayaaa!striga fata, sarind sa ma ia in brate.In timp ce ne imbratisam si ne bucuram de revedere, Akiira imi facu cu ochiul si puse mana pe umarul lui Legolas.Deci trebuie sa o iau de aici!
-Hai sa mergem Renee!
-Dar...
Fata nu apuca sa spuna ceva pentru ca am tras-o dupa mine afara si am plecat.

Occ:Ecstasy. dear:X

[SnowFlake.]

Saya e o prietenă bună, defapt foarte bună. Nu pot să cred cât de mult m-am ataşat de ea în ultimul timp. Simţeam că după întâlnirea asta, nimic nu va mai fi la fel. Mi-am îndreptat privirea spre Legolas care avea pe chip o expresie impasibilă, aproape de nepăsare.
- Ce a fost asta? Cine e asta? a ţipat el nervos.
S-a ridicat de pe pat şi înainta spre mine. Am început să merg cu spatele până m-am lovit de perete. Sunt destul de bărbat pentru a face faţă situaţiei, sau aşa cred.
- E fostă mea iubită, dar crede-mă nu ştiu cum a ajuns aici. După expresia feţei Saya ar trebui să ştie.
- Pleacă acum! Sau te voi lovi.
M-am uitat la el foarte urât, dar am făcut întocmai cum mi-a spus. Îl credeam în stare să mă lovească şi nu-l condamn.
Am ieşit pe uşă, defapt prin locul în care ar fi trebuit să fie uşa, dar cineva a dărâmat-o şi am început să fug după fete.
- Saya, Renee! Aşteptaţi-mă!

Occ: •Balonaşeee.•

[Pixxie.']

Saya se întoarse spre băiat zâmbind veselă. M-am oprit lângă ea, fără să schiţez vreun gest. Când ajunse lângă noi roşcatul mă privi. Mi-am întors privirea spre Saya.
-Eu cred că plec, fratele meu nu ştie că am venit, spun zâmbind dulce iar fata mă privi mirată.
-Mai stai puţin, şi apoi mergem amândouă, spuse cu nişte ochi rugători. Am oftat scurt şi am aprobat uşor din cap, trecându-mi mâna cu lejeritate prin părul roşcat. Am clipit de câteva ori, privindu-l distantă pe Akira.
-Ce faci aici? întrebă acesta.
-Ţi-am mai zis, am venit în vizită, de fapt nici nu mai plec, spun calmă, dând indiferentă din umeri.

Occ: Ecstasy.

[SnowFlake.]

O simplă vizită? Nu prea cred. Trebuie să existe şi intenţii ascunse, sau sunt eu prea paranoic. Trebuie să recunosc că îmi era dor de ea, într-o oarecare măsură. Totuşi aş fi vrut ca Saya să o fi lăsat să plece sau cine ştie ce prostie voi face sau voi spune. Aceasta fiind situaţia am dat să plec eu.
- Fetelor cred că a fost o idee proastă să vin după voi, iertaţi-mă .. eu voi pleca! am spus zâmbind.
- Ce?! a izbucnit Saya. Tocmai am convins-o pe ea să rămână şi tu vrei să pleci? Haideţi! Ce aveţi de împărţit? Tu şi cu mine Akira vom avea de discutat puţin mai târziu, dar acum să ne bucurăm de vizita bunei noastre prietene.
M-am strâmbat uşurel, dar nu am mai comentat. Nu vreau să am de-aface cu furia Sayei. Am început să ne plimbăm prin pădure, când deodată Renee s-a împiedicat.
- Eşti bine? am întrebat-o, repezindu-mă să o ajut.
Când am atins-o am simţit ceva ciudat în întregul corp, un sentiment care m-a cuprins fără voia mea. O priveam în ochi şi nu eram în stare să mai fac nimic. Dumnezeule, ce natărău sunt!

Occ: •Balonaşeee.•

[Pixxie.']

Mi-am ascuns un chicot când Saya ridică tonul şi am privit în altă parte. Părul îmi acoperi o parte din chip şi l-am dat la o parte, strâmbând din nas.
-Hai să ne plimbăm, spuse Saya trăgându-mă doar puţin de mână. Am clătinat din cap, revenind cu picioarele pe pământ şi am început să merg pe lângă ea, răspunzându-i absentă la ce mă întreba. Am şimţit că mă împiedic, iar braţele roşcatului mă prinseră pentru a nu cădea. Am tresări scurt şi l-am privit, înghiţind în sec. Am tras aer în piept şi l-am împins uşor de lângă mine.
-Sunt bine, spun, vocea mea sunând oarecum gâtuită. Mi-am aranjat hainele, mâinile tremurându-mi neobservabil.

Occ: Ecstasy.

[SnowFlake.]

De ce e aşa de insensibilă? Defapt nu cred că ar fi trebuit să mă întreb asta. Ce se întâmplă cu mine?! Am nevoie de un sfat de la cineva şi evident că de la Legolas nu va fi. Cu siguranţă este supărat pe mine acum.
- Saya, putem vorbi te rog? am spus eu cu o voce joasă.
Simţeam că o să o iau razna. Presiunea asta mă omora total pe dinăuntru şi nu nu mai.
- Sigur.
Am luat-o de mână şi am tras-o puţin mai departe de locul în care se afla Renee.
- Saya ajută-mă te rog. Sunt total confuz. De când a apărut Renee ceva se întâmplă cu mine, defapt cu sentimentele mele. Simţ că o să înnebunesc.
- Încă o iubeşti?
Nu ştiam ce să răspund. Întrebarea m-a luat pe nepregătite. Mi-am lăsat privirea în jos, să zăbovească un timp, o lacrimă prelingându-se pe obrazul meu.

Occ: Saya.

[Stormrage]

-Ma poti uimi mai mult de atat Aki-chan?
-Nu imi mai spune asa!striga baiatul, stergandusi lacrimile in acelasi timp.
-Dar cand eram mici iti placea! Asculta aici rasfatatule!Daca o mai iubesti e bine...pentru ea, nu si pentru tine. Il iubesti si pe legolas nu?Nu raspunde,stiu deja.
-Dar nu stiu ce sa fac Saya,totul a luat o intorsatura groaznica!
-Ai prieteni alaturi...Cel putin eu sunt aici!

Occ:Ecstasy.

[SnowFlake.]

- Da Saya, tu eşti aici şi nu ai idee cât de mult îmi place că eşti alături de mine şi cât de bine mă simt în compania ta, dar eu sunt total distrus. Nu am idee dacă-l mai iubesc pe Legolas. Dacă stau să analizez aşa în mare, îmi dau seama că l-am ţinut pe post de păpuşă, sau ceva asemănător. Încercam să o uit pe Renee, încercam să mă agăţ de o speranţă inutilă şi acum totul s-a dus pe apa sâmbetei pentru că şi-a făcut apariţia. Da o iubesc încă! Recunosc, nu vreau să fiu un laş, Saya. Dar nu ştiu cum să i-o spun. Şi ce voi face cu Legolas? El chiar ţine la mine. Eu l-am făcut să ţină la mine. Sunt un nemernic, un mizerabil care se joacă cu sentimentele persoanelor din jurul lui. Nu vezi?
M-a privit uimită. Adevărul era că mi-am dat toate sentimentele afară. Aveam încredere în ea şi vroiam să ştie.
- Sunt convinsă că nu vrei să le faci rău.
- Chiar crezi?

Occ: Saya.