25-12-2008, 11:19 PM
Konnichiwa ^^ . Ma bucur ca v-a placut al doilea capitol ..hmm..unora dintre voi , avand in vedere ca nu multi au postat :( >.< Sper ca de data viitoare sa gasesc mai multe pareri :-w . Acesta este al treilea capitol :P Stiu ca v-am lasat in suspans ...in legatura cu propunerea lui Sasuke :-" ( what a perv ) . Si aveti grija si de data asta sa il cititi pana la capat :D Ca altfel nu o sa intelegeti despre ce e vorba . A...si sa nu va suparati , dar capitolul asta nu o sa aiba prea multa descriere . O sa contina mai mult dialog..stiti voi...cei doi o sa lamureasca lucrurile si ...intelegeti :d:-" . Enjoy ^^ .
3.Decizia
La auzul vorbelor lui Sasuke , fata s-a ridicat si i-a ars o palma , inrosindu-i obrazul . Barbatul a tacut pentru cateva secunde , dar peste putin timp a continuat sa vorbeasca , pe un ton ironic , dar in acelasi timp revoltat :
-Pentru ce a fost asta ?
-Vad ca acum te mai si prefaci , ii raspunsese Sakura printre lacrimi .
-Despre ce tot vorbesti , eu...
-Vorbesc despre faptul ca viata mamei mele este in joc ! Credeam ca ma intelegi , dar se pare ca m-am inselat . Esti doar un mincinos , credeam ca te-ai schimbat , credeam ca ... Dar nici nu reusise sa termine fraza , cand Sasuke o apucase strans de ambele maini si isi unisera buzele intru-un sarut pasional , dar foarte scurt . Desi ii starnise un fior placut , fata vroia sa iasa din stransoare . Dupa ce a reusit sa se elibereze , i-a mai dat inca o palma lui Sasuke , insa de aceasta data , tanarul s-a infuriat :
-Asta pentru ce a mai fost ? Nu crezi ca ai intrecut putin masura ?
-Vad ca ai gasit o cale foarte usoara ca sa inchizi gura cuiva ! se rastise Sakura la el . Daca asa procedezi tu in general , atunci exclude-ma !
-Termina , Sakura ! Incepi sa devii patetica .
-Eu sau tu ? Ar fi mai bine sa ai grija data viitoare cu glumele . Cand vii cu unele bune sa ma anunti .
Deodata , Sasuke o apucase din nou de maini , uitand-se in ochii ei verzi , puri si strapungatori si vorbind cu o voce apasata :
-Eu nu glumeam adineauri !
-Da...cum sa nu ! Acum da-mi drumul , te rog .
-Nu iti voi da drumul pana nu imi vei da un raspuns la propunerea facuta mai devreme !
Sakura a parasit restaurantul , refuzand sa ii mai vorbeasca barbatului . S-a uitat insa spre el , la iesirea din cladire , sagetandu-l cu o privire intepatoare si rascolitoare . Sasuke a sperat sa o faca sa se intoarca , insa fata a plecat imediat spre spital . Tanarul s-a gandit sa nu mai spuna nimic . Oricum se simtea cam jenat , din cauza faptului ca o multime de oameni care erau in restaurant il priveau ironici si incruntati . Dupa cinci minute a plecat si el , indreptandu-se spre spital , in speranta ca o va gasi pe rozalie .
Intre timp , Sakura mergea cu pasi repezi spre locul unde se afla mama sa . In inima sa se dadeau doua batalii : se gandea ca ar fi fost nemaipomenit sa faca rost de acei bani , dar in acelasi timp ar fi cazut in capcana lui Sasuke , ceea ce nu dorea deloc . Era confuza . La un moment dat , asupra ei se atintise o umbra uriasa . A privit in sus si a observat o armata de nori plumburii care urmau sa invaluie orasul aglomerat . Vremea posomorata si intunecata ii accentuau sentimentul de tristete care prinsese radacini in sufletul sau pur si nevinovat . In timp ce mergea cu pasi grabiti , lacrimile sale sincere si cristaline au inceput sa ii curga lin pe obrajii catifelati , semnificand durerea si spaima din interiorul sau .
Ajungand in fata spitalului , tanara a urcat in graba scarile numeroase si a mers direct la receptie unde a intrebat care este numarul camerei mamei sale . Cand a ajuns in incaperea respectiva , plutea in aer un sentiment de nostalgie . Mama sa zacea in pat , cu ochii aproape inchisi , insa la vorbele Sakurei , acestia incepusera iar sa prinda viata :
-Mama ! Oh...imi pare nespus de bine sa te vad ! exclamase fata care nu mai putea respira din cauza suspinelor .
Femeia abia mai putea sa vorbeasca :
-Stai linistita ! Nu trebuie sa iti faci griji . Trebuie sa stii doar un lucru : tu ai toata viata inainte ! Stiu ca iti va fi greu fara mine , dar o sa treci tu si peste asta . Stiu ca o sa poti ! Am incredere in tine !
-Nu ! Nu vorbi asa ! Sunt sigura ca vom gasi o cale sa te vindecam .
-Dar stii bine ! Singura cale este transplantul de maduva care costa enorm ...dar...noi nu avem acesti bani .
In acea clipa , Sakurei i-au venit in minte momentele in care Sasuke i-a facut propunerea . Desi ar fi vrut sa accepte pentru o a salva pe mama ei , dar si pentru ca i-ar fi facut placere in acelasi timp , nu ar fi vrut sa para o naiva in fata lui . Rozalia era tare ingandurata si confuza . Nu stia ce sa faca in privinta propunerii . Deodata , tacerea profunda a fost intrerupta de medicul mamei Sakurei care a dat buzna , afisandu-se cu un chip ingrijorat si speriat :
-Ma tem ca situatia s-a inrautatit .
-Despre ce vorbiti ? a tresarit infricosata tipa .
-Boala a inaintat si acum treburile sunt mai grave . Trebuie sa va hotarati repede . Nu aveti mult timp la dispozitie . Boala avanseaza . Mai aveti aproximativ 36 de ore timp ca sa decideti .
Sakura a ramas intepenita . In acel moment , a stiut ca nu avea de ales . Desi sufletul sau era tulburat si agitat si stia foarte bine ca urma sa sufere mai tarziu din anumite privinte , rozaliei au inceput sa ii sclipeasca ochii , stiind macar ca mama sa va ramane in viata .
-Mama , stai linistita ! O sa facem rost de banii necesari ! Stiu eu asta ! O sa vin aici maine dimineata . Acum trebuie sa plec neaparat . Ai grija de tine ! La revedere , profesore !
-La revedere , domnisoara !
Sakura cobora cu o graba extraordinara scarile spitalului , in speranta ca il va gasi pe Sasuke . Stia ca nu are de ales . Iesind din cladire , privea agitata cand in stanga , cand in dreapta , gandindu-se la o cale de a-l gasi pe barbat . Deodata se auzise motorul unei masini , care se afla dupa colt . Era chiar persoana pe care o cauta . Dupa ce a parcat , a iesit din automobil , rostind catre fata cu o voce ironica , dar serioasa in acelasi timp : |
-Aici erai ! Ma gandeam ca te aici am sa te gasesc .
-A..da .
Inima tinerei batea cu putere , aproape sa ii iasa din piept . Abia putea vorbi din cauza emotiilor care pusesera stapanire pe sufletul ei sensibil .
-Dar de ce ai venit dupa mine ?
-Stiu ca nu imi sta in fire...si stiu ca probabil o sa crezi ca te mint . Dar o sa iti spun ceea ce...si nici nu apucase sa termine , cand Sakura i-a spus cu un ton balbait :
-A...S..Sa stii ca ...Adica...In legatura cu propunerea ...
Inima barbatului incepuse si ea sa tresara cu putere . Inca avea acea pofta nebuna care a fost "declansata " in restaurant .
-Te-ai razgandit ? intrebase tipul cu o voce misterioasa , dar emotionata .
-D..D...Da . M-am gandit la binele mamei mele , marturisise Sakura cu jumatate de gura , desi incerca sa para puternica .
-Aha...deci doar ca sa iti salvezi mama . Nu sunt si alte motive...Hmm . Inteleg .
-Ei bine...pai...nu stiu . De ce ma intrebi ? I..In orice caz , nu este treaba ta . I-a raspuns tanara , cu aroganta si indiferenta , sperand ca nu va arata ca o naiva in fata lui .
-Deci...raspunsul e "da" ?
-DA !
-Perfect !
Sasuke a afisat un zambet ironic , dar in sufletul sau se bucura nespus . Inima sa era dominata de o senzatie ciudata , plina de emotie , dar placuta .
-Ei bine...ce mai asteptam . Sa mergem spre casa mea !
-Bine !
Acesta a fost al treilea capitol . Cum am mai zis...descriere nu prea am avut . Adica nu prea am avut ce sa descriu in afara de sentimentele lor . Ma rog..stiu ca nici pe acelea nu le-am descris foarte bine , dar am dat tot ce am putut . :D ^^ . Sper ca o sa va placa . Astept sfaturi :-s Si sper sa gasesc mai multe pareri de data asta :-w ;;) Ja Ne !
3.Decizia
La auzul vorbelor lui Sasuke , fata s-a ridicat si i-a ars o palma , inrosindu-i obrazul . Barbatul a tacut pentru cateva secunde , dar peste putin timp a continuat sa vorbeasca , pe un ton ironic , dar in acelasi timp revoltat :
-Pentru ce a fost asta ?
-Vad ca acum te mai si prefaci , ii raspunsese Sakura printre lacrimi .
-Despre ce tot vorbesti , eu...
-Vorbesc despre faptul ca viata mamei mele este in joc ! Credeam ca ma intelegi , dar se pare ca m-am inselat . Esti doar un mincinos , credeam ca te-ai schimbat , credeam ca ... Dar nici nu reusise sa termine fraza , cand Sasuke o apucase strans de ambele maini si isi unisera buzele intru-un sarut pasional , dar foarte scurt . Desi ii starnise un fior placut , fata vroia sa iasa din stransoare . Dupa ce a reusit sa se elibereze , i-a mai dat inca o palma lui Sasuke , insa de aceasta data , tanarul s-a infuriat :
-Asta pentru ce a mai fost ? Nu crezi ca ai intrecut putin masura ?
-Vad ca ai gasit o cale foarte usoara ca sa inchizi gura cuiva ! se rastise Sakura la el . Daca asa procedezi tu in general , atunci exclude-ma !
-Termina , Sakura ! Incepi sa devii patetica .
-Eu sau tu ? Ar fi mai bine sa ai grija data viitoare cu glumele . Cand vii cu unele bune sa ma anunti .
Deodata , Sasuke o apucase din nou de maini , uitand-se in ochii ei verzi , puri si strapungatori si vorbind cu o voce apasata :
-Eu nu glumeam adineauri !
-Da...cum sa nu ! Acum da-mi drumul , te rog .
-Nu iti voi da drumul pana nu imi vei da un raspuns la propunerea facuta mai devreme !
Sakura a parasit restaurantul , refuzand sa ii mai vorbeasca barbatului . S-a uitat insa spre el , la iesirea din cladire , sagetandu-l cu o privire intepatoare si rascolitoare . Sasuke a sperat sa o faca sa se intoarca , insa fata a plecat imediat spre spital . Tanarul s-a gandit sa nu mai spuna nimic . Oricum se simtea cam jenat , din cauza faptului ca o multime de oameni care erau in restaurant il priveau ironici si incruntati . Dupa cinci minute a plecat si el , indreptandu-se spre spital , in speranta ca o va gasi pe rozalie .
Intre timp , Sakura mergea cu pasi repezi spre locul unde se afla mama sa . In inima sa se dadeau doua batalii : se gandea ca ar fi fost nemaipomenit sa faca rost de acei bani , dar in acelasi timp ar fi cazut in capcana lui Sasuke , ceea ce nu dorea deloc . Era confuza . La un moment dat , asupra ei se atintise o umbra uriasa . A privit in sus si a observat o armata de nori plumburii care urmau sa invaluie orasul aglomerat . Vremea posomorata si intunecata ii accentuau sentimentul de tristete care prinsese radacini in sufletul sau pur si nevinovat . In timp ce mergea cu pasi grabiti , lacrimile sale sincere si cristaline au inceput sa ii curga lin pe obrajii catifelati , semnificand durerea si spaima din interiorul sau .
Ajungand in fata spitalului , tanara a urcat in graba scarile numeroase si a mers direct la receptie unde a intrebat care este numarul camerei mamei sale . Cand a ajuns in incaperea respectiva , plutea in aer un sentiment de nostalgie . Mama sa zacea in pat , cu ochii aproape inchisi , insa la vorbele Sakurei , acestia incepusera iar sa prinda viata :
-Mama ! Oh...imi pare nespus de bine sa te vad ! exclamase fata care nu mai putea respira din cauza suspinelor .
Femeia abia mai putea sa vorbeasca :
-Stai linistita ! Nu trebuie sa iti faci griji . Trebuie sa stii doar un lucru : tu ai toata viata inainte ! Stiu ca iti va fi greu fara mine , dar o sa treci tu si peste asta . Stiu ca o sa poti ! Am incredere in tine !
-Nu ! Nu vorbi asa ! Sunt sigura ca vom gasi o cale sa te vindecam .
-Dar stii bine ! Singura cale este transplantul de maduva care costa enorm ...dar...noi nu avem acesti bani .
In acea clipa , Sakurei i-au venit in minte momentele in care Sasuke i-a facut propunerea . Desi ar fi vrut sa accepte pentru o a salva pe mama ei , dar si pentru ca i-ar fi facut placere in acelasi timp , nu ar fi vrut sa para o naiva in fata lui . Rozalia era tare ingandurata si confuza . Nu stia ce sa faca in privinta propunerii . Deodata , tacerea profunda a fost intrerupta de medicul mamei Sakurei care a dat buzna , afisandu-se cu un chip ingrijorat si speriat :
-Ma tem ca situatia s-a inrautatit .
-Despre ce vorbiti ? a tresarit infricosata tipa .
-Boala a inaintat si acum treburile sunt mai grave . Trebuie sa va hotarati repede . Nu aveti mult timp la dispozitie . Boala avanseaza . Mai aveti aproximativ 36 de ore timp ca sa decideti .
Sakura a ramas intepenita . In acel moment , a stiut ca nu avea de ales . Desi sufletul sau era tulburat si agitat si stia foarte bine ca urma sa sufere mai tarziu din anumite privinte , rozaliei au inceput sa ii sclipeasca ochii , stiind macar ca mama sa va ramane in viata .
-Mama , stai linistita ! O sa facem rost de banii necesari ! Stiu eu asta ! O sa vin aici maine dimineata . Acum trebuie sa plec neaparat . Ai grija de tine ! La revedere , profesore !
-La revedere , domnisoara !
Sakura cobora cu o graba extraordinara scarile spitalului , in speranta ca il va gasi pe Sasuke . Stia ca nu are de ales . Iesind din cladire , privea agitata cand in stanga , cand in dreapta , gandindu-se la o cale de a-l gasi pe barbat . Deodata se auzise motorul unei masini , care se afla dupa colt . Era chiar persoana pe care o cauta . Dupa ce a parcat , a iesit din automobil , rostind catre fata cu o voce ironica , dar serioasa in acelasi timp : |
-Aici erai ! Ma gandeam ca te aici am sa te gasesc .
-A..da .
Inima tinerei batea cu putere , aproape sa ii iasa din piept . Abia putea vorbi din cauza emotiilor care pusesera stapanire pe sufletul ei sensibil .
-Dar de ce ai venit dupa mine ?
-Stiu ca nu imi sta in fire...si stiu ca probabil o sa crezi ca te mint . Dar o sa iti spun ceea ce...si nici nu apucase sa termine , cand Sakura i-a spus cu un ton balbait :
-A...S..Sa stii ca ...Adica...In legatura cu propunerea ...
Inima barbatului incepuse si ea sa tresara cu putere . Inca avea acea pofta nebuna care a fost "declansata " in restaurant .
-Te-ai razgandit ? intrebase tipul cu o voce misterioasa , dar emotionata .
-D..D...Da . M-am gandit la binele mamei mele , marturisise Sakura cu jumatate de gura , desi incerca sa para puternica .
-Aha...deci doar ca sa iti salvezi mama . Nu sunt si alte motive...Hmm . Inteleg .
-Ei bine...pai...nu stiu . De ce ma intrebi ? I..In orice caz , nu este treaba ta . I-a raspuns tanara , cu aroganta si indiferenta , sperand ca nu va arata ca o naiva in fata lui .
-Deci...raspunsul e "da" ?
-DA !
-Perfect !
Sasuke a afisat un zambet ironic , dar in sufletul sau se bucura nespus . Inima sa era dominata de o senzatie ciudata , plina de emotie , dar placuta .
-Ei bine...ce mai asteptam . Sa mergem spre casa mea !
-Bine !
Acesta a fost al treilea capitol . Cum am mai zis...descriere nu prea am avut . Adica nu prea am avut ce sa descriu in afara de sentimentele lor . Ma rog..stiu ca nici pe acelea nu le-am descris foarte bine , dar am dat tot ce am putut . :D ^^ . Sper ca o sa va placa . Astept sfaturi :-s Si sper sa gasesc mai multe pareri de data asta :-w ;;) Ja Ne !