Doctor moarte la comanda

[Miranda.]

Se pare ca nu mai comenteaza nimeni, insa eu nu o sa postez prea curand. Mi-as dori sa mai primesc cateva comentarii, din cate se pare, cu fiecare capitol nou se pierde un numar mic de cititori, iar eu, din cauza vechiului fic, caut cat mai multe comentarii. Plus de asta, va informez, ca o sa inchid ficul zilele astea, din cauza scoli. Daca mai doritit un capitol lasa-ti comentarii, altfel o sa ramaneti... asa pana la vara.

[Alle]

Eu sunt aici, sa mai las un comentariu. Dupa cum ti-am zis o sa spun doar cat de mult vreau nextul si cat de mult iti iubesc ficul.

Deci stai asa, ca eu acum vad ca tu vrei sa inchi ficul, deee ceee? Vrei sa ma omori? Asta este unul dintre ficurile mele preferate, ma trezesc zilnic cu speranta ca vei pune cat mai repede next si ca o sa am inca un capitol minunat de citit si acum tu zici ca vrei sa-l inchizi pana la vara? Nuuuu, te rog, te implooor sa nu-l inchizi. Firar ea de scoala, doar din cauza ei nu mai scrii capitole extraordinare :((( o sa-mi fie apraoape imposibil sa supravietuiesc asa :((:))

Deci asta este unul dintre cele mai reusite ficuri citite de mine, este minunat. Are descriere superba, actiune care nu este grabita, nu are greseli de tastare, este foarte frumos asezat in pagina, nu ca altele care nu au alineate si sunt postate doar ca sa posteze ceva ( mdap, stiu, spun numai balarii, nici eu nu inteleg ce scriu ). Ai un talent special de a scrie si deaia le place atat de multor persoane ceea ce scrii, este o scriitoare in devenire.

Acum sa-ti zic ca eu o sa inebunesc pana pui tu nextul. Vreau sa vad ce se intampla, daca nu vad capitolul urmator repejor o sa ajung la spital, vrei sa ma omori? Cu ce ti-am gresit atat de mult incat sa ma tii asa in suspans pana mor, o sa ma bagi in mormant, pe bune :)):((:((:(( Hai mai te implooor pune capitolul ca nu mai pot. Eu sunt extra curioasa de fel si nu mai suport sa astept pana o sa aflu ce se va intampla in continuare.

Te rog pune nextul alsa mai repede, mor aici.

Deci cam asta am avut de zis. Sper ca o sa postezi o data capitolul ca nu mai pot.
Te pupacesc dulce de tot :*:*:*

Bye :bye::bye::bye:

[Miranda.]

Comentariile scade pe zi ce trece...

Capitolul VII
( Iluzii ce au sensuri mortale )

<<Sakura>>

Doar atat ? Acesta este simplul si unicul incovenient care ne opreste sa fim impreuna ? Inima mea se sparge in mii de bucatele indurerate, sufletul meu fin se goleste cu fiecare clipa care mai trece prin clepsidra tristetii. As vrea sa ma las prada lacrimilor cristaline si sa zbor din nou in anii de liceu, momentul in care l-am revazut si m-am reindragostit de el. Cat de dor imi e de vremurile de atunci, sa-i simt inima cum ticaie in momentul in care ne uneam firav si copilareste buzele, iar obrajii se inroseau usor din cauza timiditatii. Imi musc usor buza inferioara si gandul meu zboara la momente druciumate...firbintii si interzise in dormnitorul lui caramiziu. Eram atat de fericiti si impliniti, iubirea noastra ne facea sa trecem peste toate acele momente grele.

- Sasuke, mai ti mintre cand ne-a prins tata in pat ? zic si un mic ras cristalin precum clopotelul auriu strapunge tacerea formata de durere. Cum a tipat atunci, iar fata lui era de aur. Ne-a despartit imediat si ne-a trimis in alte tari, doar ca sa nu mai fim impreuna, dar noi ne-am iubit in continuare cu aceiasi adoare ca pana atunci. Ne uitam la stele si ne gandeam la celalalt, spuneam o dorinta mica si parca sufletele nostre faceau o legatura intre noi, iar stelele scriau ca ne iubim. spun pe un ton ragusit si astept de la el aceiasi tonor ca si mine, sa recunosca ca ne iubeam... si poate inca mai exista intre noi acest sentiment... dar el a plecat.

M-a lasat aici in acest pustiu cu inima sfasiata de animalul orgoliului si egoismului. Poate a plecat si nu m-a auzit cand vorbeam de noi, cand depanam acele momente frumoase care s-au petrecut intre trupurile si inimile noastre, sau a plecat imediar ce am vorbit, dand dovada de nepasare la adresa mea. Merg cu pasi grei spre camera care mi-a fost data in aceasta cladire necunoscuta mie, holul alb ma duce cu gandul la rochia de mireasa pe care am purtat-o in ziua nuntii, pe sotul meu cum statea si ma astepta in timp ce-si freca mainile de emotie, zambetul lui mare ce lumina biserica, iar sufletul lui bun imi da senzatia unei fericiri magice.

Albur pur si nevinovat se termina pentru mine, usa de fier gri precum cenusa se arata ca o stanca intre mine si fericirea pe care mi-o doresc. Glasul meu gingas acum este ascultat de subconstientul meu care il cere pe Sasuke langa el, urla precum un huligan, ca el sa vina din nou la mine, sa-i pot privi din nou ochii lui obisali, chiar si pentru a ma ucide. Intru in incaperea intunecata, luminata doar de luna mare si plina de mistere. Pe patul meu vad un pachet de carti, inima incepe sa-mi bata de bucurie la zarirea lui, chiar daca nu sunt cartile mele dragi, sunt bune si astea.

Amestec bine cartile si suflu puternic, o mini furtuna isi face aparitia, iar bucatile cu numere zboara alene prin aer. Un sunet scurt si patrunzator se arata, am batut o data din palme, iar cartile cad grabite jos formand un nou teanc. Daca m-ar vedea cineva acum ar crede ca sunt o vrajitoare, iar eu nu-l condamn. Asez cartile pe plapuma maronie cu cateva dungi negre, trag din pachet prima carte si ma uit la ea, cele trei inimi mi se fixeaza in mintea mea, clipesc o data si vad doar doua inimi... ciudat.

Inima a inceput sa-mi bata cu putere, simt ca si cum un ceas cu cuc bate ora fixa, loveste momentul in care mi-am dat seama de ceva. Chiar daca acesta nu este pachetul meu, eu tot pot sa-mi dau seama ca lipsa inimii are un rost. Ma uit din nou la cartea cu pricina, inca o data sufletul imi sta in loc, buza inferioara incepe sa-mi tremure, o lacrima iese din unghiul ochiului si ajunge subit de repede pe plapuma formand o inima sparta in doua. Spaima creste si eu sar ca arsa din pat, ma uit la pachetul de carti si fug spre usa, cu greu nimeresc clanta si cad parca impinsa de cineva pe holul, acum, intunecat.

Picioarele se ridica fara sa fac nimic deosebit, mintea mea nu le-a poruncit nimic, insa teama si frica se grabesc spre... nimic concret. Simt cu fiecare trei pasi ca cineva ma trage inapoi, iar dupa ce ma duc in spate cu un metru ma simt din nou libera. Ma opresc pe loc, in acest mod nu reusesc sa ajung nicaieri si niciodata, trebuie sa ma calmez si sa iau situatia in propriile maini. Trag mult aer in piept, trebuie sa ma calmez intr-un fel sau altul, merg cu spatele trei pasi, iar ceva ma impinge in fata, fac figura aceasta din nou, apoi o iau la fuga ca nebuna.

Alerg si nimic sau nimeni nu ma opreste, dupa mult timp ma simt si eu sigura pe propriile mele picioare, un sentiment frumos nutreste acum in sufletul meu, simplul fapt ca pot merge unde vreau imi trezeste un zambet radiant. Ochii mei se lumineaza usor cate usor, iar mersul parca nu mai inceteaza, nu simt nici un stop de oboseala ca ar trece prin muschii mei. Ma simt atat de bine, chair daca fug de cineva sau ceva, mintea si sufletul meu se simt libere si fericite.

Trebuie sa gandesc, sa-mi folosesc mintea asta perceptiva ca sa realizez de ce mi se intampla asta, de ce ochii mei imi joaca astfel de feste. Inimile mereu reprezentau iubirea, dragostea ce o purtai pentru o persoana sau mai multe. Rosul este culoarea pasiunii, focul aprins ce se infiripa intre mai mulre suflete, dar si... moartea. Iar numarul trei pur si simplu o cifra, un cuvant din dex care sa prezinte numarul unei colectivitati. Aceste claritati imi mananca sufletul putin cate putin, cu fiecare descoperire simn precum niste termite care imi termina inima bucatica cu bucatica.

Alerg din ce in ce mai tare, chiar daca neprasnica mea teama nu ma trage inapoi, la propriu, astea nu inseamna ca vreau sa scap, dar de data asta fug de propriile ganduri. Aceasta durere pe care o simt imi face... . Dar simt o mana ca ma prinde de picior si cad jos precum un bolovan, dar nu simt nici o durere, de parca as fi cazut pe o saltea, ma uit in spate si nu vad nimic, dar inca simt acel ceva pe mine. Cred ca am dreptate, mintea mea cred ca stie adevarul... Dar pana atunci, trei din persoanele cele mai de pret ale mele sunt in pericol de moarte.

_____________________________________________________________
Sper ca acest capitol va atrage mai multe comentarii.
Nu este corectat... apropo.
Sper ca va placut capitolul...

[Ayumi Michaelis]

Hello Miranda^_^ :*
Am terminat intr-un sfarsit#:-s. Scuze ca nu am lasat comm mai devreme dar a avut mama treaba cu mine:-l. Deci e interesant, nu regret ca am inceput sa-l citesc:P.
Titlul im place la nebunie:love:. Ma asteptam totusi la mai multe crime:-?.
Ideea e super originala, eu una nu am mai intalnit-o pana acum.
Dialogul e ok:-bd.
Descrierea:chuu: e super, imi place mult.
Faci capitole foarte lungi. Cum ai atata timp? Mie mi se par chiar putin prea lungi. Adica eu ma plictisesc repede:)). Nu zic ca nu e ok sa aiba lungimea asta, doar imi spun parerea.
Greseli ai avut, dar sunt minore. Imi pare rau nu ca fac un comentariu mai detaliat sau dur, dar nu ma pricep:)).
Cam atat, astept nextu`:*
:bye:

[^Ciresica^]

Hello Miranda:D

Nu m-ai anunta... reao. Capitolul asta mi-a placut cel mai mult :chuu: Se vede ca Sakura inca sufera dupa Sasuke, insa nu inteleg de ce s-a casatorit cu altcineva :-? Oricum stii ca sunt moarta dupa felul tau de a descrie, deci nu mai e nevoie sa spun ca m-ai atins la inima... again o//o Greseslile de tastare sunt putine, da oricum nu e bai.
Well astpet nextu` si sper ca data viitoare sa ma anunti! Spor la scris!:bye: Pupici!:*

Love ya:X
^Ella^

[Alle]

Vai, ce mi-a placut capitolul. Off, saraca Sakura, inca mai sufera dupa Sasuke. Deci mi-a placut enorm capitolul, ce rau mi-a parut cand s-a terminat, nu as fi vrut sa se mai termine niciodata, este superb capitolul. Cu fiecare rand pe care il citeam eram mai atrasa, mai curioasa. Mersi mult ca m-ai anuntat de capitol, esti o dulce :x:*>:D<
Deci astept cu nerabdare nextul. Spor la scris si multa inspiratie si idei ;) Te pup dulce :*
Bye.

P.S: Nu uita sa ma anunti de next ;)

[Miky sweetie :3]

OK, deci hai sa incepem ;)

Ce mi'a placut cel mai tare a fost cand nesimtitu' a lasat'o sa vorbeasca singura :)) Mda, un moment amuzant, jenant si suparator in acelasi timp [suparator pentru Saku, ma refer]. Acum simt, pur si simplu, ca Sas'ke e un little good bad boy. Il durea talpile daca mai astepta si el un pic..? X( Dar cel mai probabil a avut un motiv intemeiat pentru asta.. I think :-??

Pachetu' de carti a fost bestial :> Cel mai mult la un fic imi place magia lui [la figurat, desigur] dar deja cand magia iese in relief, la propriu, in ficul tau, ma da gata :> Doua inimi, cartea cu nr. 3... Pai 3 poate insemna mai multe lucruri. Dar vad ca pana la urma ai pus acolo "trei din persoanele cele mai de pret ale mele sunt in pericol de moarte." --> Deci e ok :D Dar 3 nu e doar in dex, e mai bine explicat in numerologie si are o insemnatate aparte a lui pe care vad ca nu ai scris-o [Mda, de parca erai obligata :))] --> Ce admir la asta? Ca nu ai respectat realitatea :> Ai iesit cu totul din schema si ai facut un moment MAGINFIC :> Eu banuiesc deja cine sunt persoanele, dar nu sunt sigura :-? Tare imi e sa nu am vreo surpriza :-?

Am uitat de sentimente. Le-ai descris foarte bine, si acum sunt 100% SIGURA ca Saku simte cv pentru ea, dar 50% sigura ca e si reciproc..

Descrierea, dialogul, figurile de stil.. bla bla-uri dintr'astea --> Sti ca mi'au placut la nebunie ;;)


Te up si astept nextl :* :-h BuH, By3 :-h

[Zummy]

Hei iubita , merci ca mi-ai spus . Foarte frumos si acest capitol , eu una nu am ce sa zic , am spus de mii de ori ca-mi place la nebunie felul in care povestesti , e asa frumos , imi place cum impletesti cuvintele si le dai o forma frumoasa . Chiar nu am ce comenta :| poate pe viitor o sa ajung sa fac spam :)) in fine , eu vreau nextul si sa nu te mai aud ca vrei sa inchizi ficul pentru ca nu ai cititori , atunci cine Dumnezeu iti lasa comentariile astea ? /:) ma rog , daca tie ti se par putine ... e o goanga , una mare , in creierasul tau .
Te-am pupat
Ja Na !

[Mina-chan]

Hello.
In sfarsit am reusit si eu sa-l citesc pe tot:d
Deci sa inteleg ca e SasuSaku, off.. pai oricum eu sunt aici sa imi exprim parerea despre capitol.
Te descrurci destul de bine, doar ca cateodata parca grabesti actiunea, si nu mai inteleg nimic. Avand in vedere ca este crime/horror trebuie sa spui fiecare amanunt in parte.
Dialogul este ok, il folosesti in cantitati putine, doar cand este nevoie, ceea ce este bine.
Capitolele nu mi se par lungi, sunt potrivite mai ales ca imi place sa citesc, nu ma deranjeaza deloc marimea.
Am vazut ca folosesti multe figuri de stil, doar ca unele dintre ele nu suna atat de bine cum ai fii vrut initial, dar altele chiar se potrivesc si imi plac.
Sincer in unele locuri parca as fi vrut mai multa descriere a sentimentelor, sa descri incat sa ma faci sa simt prin ce trece personajul respectiv.
Pai cam atat am avut de zis, sper sa nu te supere comul meu daca e ceva imi dai un pm.
Astept next si anunta-ma.
Bye.

[Sho-Yo]

Miran"da" ^.^

Cine crezi ca a venit special pentru tine? Eu, da, eu, Sho-Yo. Poate esti suparata pe mine pentru ca mie asa mi se pare.

Descrierea e buna, actiunea nu e grabita iar dialogul nu e sec/indutrial cantitati. Sasuke vad ca o uraste de moarte pe Sakura si asta ma face sa ma simt oarecum bine/rau. Oricum, eu sper sa fie totusi un final happy, dar ce tot bolborosesc eu p`aici? Nu va veni finalul asa de repede. Deci sper ca capitolele vittoare sa fie sad&happy.

Comentraiu scris de Sho-Yo ^&#!