Răspunsuri: 78
Subiecte: 19
Data înregistrării: Dec 2011
Reputație:
11
Zupi: 323 z
O iubire naste pe alta
Mira a murit… era singurul gand ce-l domina in momentul de fata. O rafala ii strabatu corpul si in acelasi timp il cutremura. Era strapuns de fiori reci pana in maduva oaselor. Respira sacadat si incerca din rasputeri sa-si tina sub control bataile inimii, ce parca o luasera la goana pe o pista de curse. Lacrimi translucide se eliberara din inchisoarea ochilor sai conabii. Si inainte sa-si fi dat seama totul lua sfarsit.
Spectacolul fusese un adevarat succes. Sala era in picioare aplaudand cu patos.
In tenebrele culiselor Ueto era incercat de sentimentul culpei. Pentru a putea plange si pentru a putea da credibilitate gesturilor si replicilor sale apelase la acel tertip. Isi imaginase ce ar face daca iubita sa ar murii. Bineinteles, acela fusese doar un gand netagaduit.
O lua la pas spre hotelul unde era cazat. Dorea sa o vada pe ea. Pe Mira.
Intra in camera fara sa ezite si ceea ce i se ivii in fata ochilor nu-i venea a crede… nici macar nu putea concepe. Era ea… cu parul valvoi si plin de vitalitate, expunadu-si voluptatea formelor inaintea altui barbat. Alt barbat decat el…
Se simtea tradat, neinsemnat, injunghiat pe la spate. Ii grai cu o expresie faciala zeflemitoare:
-Mai bine te stiam moarta decat asa.
Traversa cu repeziciune coridorul, cobora in graba scarile si schimba cateva cuvinte cu receptionera destul de simpatica. Ueto o ruga pe femeie sa-i cheme un taxi. Vroia sa plece fara sa faca o drama din tot ceea ce i se intamplase. O traia destul pe scena teatrului… nu mai avea nevoie si in viata personala.
Cand acesta parasi fara tragere de inima hotelul, receptionera ramasese cu ochii pironiti de geamul din dreapta sa, privindu-l. Ueto urca in taxi fara sa banuiasca ca aceea avea sa fie femeia ce o va iubi cu disperare...
Sfarsit
Priveste in ochii mei. Nu poti vedea, am dreptate?
Valul negru atarna greoi peste retina... aparenta... cât de mult timp ti-ai sacrifica sa descoperi esenta?
Răspunsuri: 78
Subiecte: 19
Data înregistrării: Dec 2011
Reputație:
11
Zupi: 323 z
Limba:Română
Vârsta minima: 12
Gen:realitate?
Vârsta la care a fost scrisă:14 ani
Doresc o critică simplă
Dulcea lenevie
O,da… Fac pariu ca orice om a simtit, macar odata, cum se instaleaza pe nesimtite dulcea lene. Cum sunt dominati de moleseala aceea placuta ce nu-ti da pace pana cand nu se raspandeste prin fiecare fibra a corpului tau, facandu-l sa vibreze… de lene. Lasi totul balta in momentul acela, nu-ti mai pasa de nimic, iar tartaguta iti este golita de orice lucru, fie el maret ori insignifiant.
Iti alegi un loc comod, canapeaua de obicei, si incepi sa vegetezi. Pipai orbeste suprafata moale in care te-ai scufundat cu tot cu gandurile tale, in speranta ca vei gasi telecomada. Insfarsit, aprinzi televizorul, mai mult de companie caci oricum nu esti atent la ce se vocifereaza acolo, oricat de ,,interesant’’ ar suna.
Dupa ce te devoreaza in totalitate, te paraseste migrand spre alte fiinte pe care le poate poseda. Te ridici aievea de pe canapea si-ti vine sa te dai cu capul de pereti cand realizezi ce repede a zburat timpul facand ceva inutil: Lenevitul! O mica ,,placere’’ cu urmari destul de grave. Si totusi, nu multi se invata minte.
In loc sa se ,,baricadeze’’ cand aceasta ii va vizita si in alte dati, din contra, o primesc cu bratele deschise si se lasa neputinciosi in mrejmele ei, facandu-i victime cu termen de valabilitate destul de longeviv.
Putina atentie, totusi. Cand ea mai vine pe la voi strigati de cealalta parte a usii:
-Huaaa, nu am nevoie de tine, taxi al pierzaniei! Continuand in gand: ,,Chiar daca esti mai dulce decat mierea’’.
Si mie imi bate lenea la usa. De ce sa o las sa astepte? Ma duc sa o intampin cum se cuvine. Dar, voi sa nu va lasati in plasa ei!
Priveste in ochii mei. Nu poti vedea, am dreptate?
Valul negru atarna greoi peste retina... aparenta... cât de mult timp ti-ai sacrifica sa descoperi esenta?
Răspunsuri: 1.167
Subiecte: 50
Data înregistrării: Jul 2010
Reputație:
334
Zupi: 4.502 z
03-02-2012, 12:00 AM
(Ultima modificare: 05-05-2012, 01:48 PM {2} de Daria v2.)
Las com acum catt mai pot sii nu-mi cad ochii. *laughs*
Nu mai le impart in prima si a doua... tot ce pot spune ca imi place cum te joci cu intreg vocabularul tau bagat in cuvinte voluptoase si simple, per ansamblu ai struscturat ok, scurte si bine, dar totusi prima lucrare parca mergea mai lunguta putin. Oricum ai lasat misterul sa se asterne, timpul fuge e nerabdator cu tanarul, ceea ce denota modul care te-a determinat sa scrii asa, e bine ca reusesti sa materializezi ceea ce iti propui, iar asta este bine.
La lene sunt de acord, insa fiecare cu obiceiul lui, tu ai descris unul din ele, cand de fapt sunt multe, dar e bine ca ti-ai explimat parerea.
Răspunsuri: 78
Subiecte: 19
Data înregistrării: Dec 2011
Reputație:
11
Zupi: 323 z
Limba:Romana
Varsta minima: 18 (desi, nici macar eu nu am atat *laughs*)
Gen:drama (prima mea drama) si incest *naughty girl*
Varsta la care a fost scrisa:15 ani (destul de actuala lucrarea, in dimineata asta *laugh*)
Doresc o critica asa... cum doriti voi :D
In familie...
Kyle o atinse. Kyle? Nu, nu era el. Kyle nu pasise o secunda in acea camera. Acolo era doar o silueta masculina dirijata de instinctul pur animalic. ,,Kyle’’ era la plimbare de mult… acolo, in globul lui de cristal unde mama sa il crescuse cu atat de multa grija. Poate prea multa.
Era timid si sentimental, iar acum avea in fata ochilor ei un ,,pusti’’ major, asa timid si sentimental, pe cale sa o violeze.
Atat de multe greseli acumulate in caracterul baiatului din cauza educatiei sale. Nu a reusit, nu a stiut sau poate nu a vrut sa scoata un barbat din el. Acum poate s-ar fi aflat cu el in bucatarie, trantindu-i o farfurie de mancare zdravana pe masa. Ea privindu-l cu dragostea specifica unei mame, el anuntand-o ca va pleca cu baietii la o bere, asa cum ar fi facut orice barbat.
Dar, Kyle nu era barbat! Kyle era un baiat ce ardea cu toata fiinta lui doar pentru mama sa.
O atinse din nou. De data aceasta pe torsul subtire impanzit de curbe si rotunjimi bine proportionate. Dumnezeule! Era disperata! Se smucea din inchisoarea mainilor lui, iar moralmente se zbatea intre spasmele agoniei.
Intinse piciorul, vrand sa-l loveasca pe Kyle in punctul sensibil, crezand ca asta va fi o portita de scapare. Greseala enorma! Kyle se excitase si mai rau prinzand tacticos genunchiul mamei sale intre picioarele lui, frecandu-se de el.
-Kyle, Kyle inceteaza! Lasa-ma, nu vreau asa ceva. Practic isi pierduse toata autoritatea in fata fiului ei. Ceva ce la inceput se vroia a fi un indemn acum se transformase in rugaminti soptite.
-Relaxeaza-te, va fi bine. Iti promit.
Cum dracu’ putea sa se relaxeze?! La naiba cu tot! Nu se putea discuta cu el adevarata gravitate din spatele faptelor sale.
Kyle avea numai tarate in cap. Pardon… tarate excitate!
Continua sa-i tina mainile imobilizate deasupra crestetului, cu cealalta smulgandu-i hainele.
-Te rog. Se auzi vocea lui ragusita din cauza prea plinului de senzatii erotice.
-Esti incredibila. Acum inteleg de ce te ,,chinuie’’ tata aproape in fiecare noapte. Chiar si nefacand nimic esti minunata. Te rog… continua el respirand sacadat. Era drogat si beat de dorinta. Coerenta vorbelor sale era insignifianta.
-Suntem o familie. Nu e nimic rau in a ne iubi. Asta fac familiile, nu?
-Dragostea e diforma si se ramifica spre mai multe ,,nuante’’. Dragostea familiara nu se manifesta asa. Gresesti acum! Incerca ea sa-l convinga.
-Oh, haide… desi privirea sa era cat se poate de seducatoare, iar vocea lui atat de usoara, precum un fulg, era dominata de o doza mare de senzualitate.
Nu era un joc! Chiar isi doarea sa faca sex sau ma rog, dragoste cu mama sa.
Ii acoperi in totalitate obrazul fin cu palma lui mare, apropiindu-si chipul de cel boem al femeii. Isi freca jucaus nasul de al ei zambindu-i intr-un mod bland si plin de incredere.
Fi-rar! Se purta precum barbatul ideal din visele pustoaicelor virgine. Asta era foarte bine… Dar, undeva pe drum ceva se pierduse… undeva era o greseala. Colosala!
-Tata nu e acasa. Te voi iubi incet, cu maxima atentie si exces de tandrete. Voi incerca sa depasesc limitele placutului.
Cat de bine suna. Daca nu ar fi fost…
-Mama! Sunt mama ta! Nu poti face asa ceva.
-Ba da scumpete, ba da. Si continua sa o atinga asa cum i s-ar fi cuvenit unei iubite, sotii poate.
O saruta pe gatul parfumat cu gura lui umeda. Narile ii erau dilatate, parul aramiu zbarlit pe scalp si pupilele marite. Toate acestea o prevesteau ca inevitabilul se va produce. Toate acelea erau semnele unui barbat excitat peste masura ce nu si-ar fi lasat ,,prada’’ sa scape asa usor.
Mama lui continua sa se zbata dar, fara speranta.
Cravata ce o avea in jurul gatului, inca nu avusese timp sa o dea jos. Era proaspat venit de la liceu si primul lucru ce-i trecuse prin minte, intr-un moment de maxima tensiune, a fost sad ea buzna in dormitorul parintilor sai si sa se napusteasca asupra mamei lui, odata ce-si clarificase adevaratele sentimente pentru ea.
Largi cravata si ii lega mainile pentru a castiga timp si spatiu de desfasurare. Nici acum nu-I venea a crede ce-i facea propriul ei fiu. Cel pe care in urma cu optispe’ ani il tinuse noua luni in pantecele ei. Insa, stia ca in momentul de fata nu era lucid. Stia ca probabil, ii va parea rau si ar avea mustrari de constiinta dup ace i-ar fi permis sa-si faca damblaua. Dar, asta o macina. L-ar fi lasat sa-si duca pana la capat planul ,,minunat’’? O, ce mai conta? Oricum nu avea de ales.
Acum parea resemnata, oarecum. Se consola cu gandul ca macar era pe mainile fiului ei. Dar, la dracu’! Doar nu delira si ea acum. Se corecta imediat muscandu-si buzele pana la sange. Ar fi preferat de o mie de ori mai bine un strain decat... inghiti in sec... pe fiul ei.
Se abandona acolo in bratele lui vanjoase ce-i explorau fara pic de rusine trupul atins, pana atunci, doar de o mana a altui barbat. Sotul ei… tatal lui Kyle!
Sarutarile cu forta, atingerile interminabile, penetrarile dureroase… peste toate acestea se revarsau lacrimi amare. Lacrimi ce in constitutia lor nu posedau decat durere, teama. Cine ar fi crezut ca poti crea ceva material din lucruri ce nu exista? Nici macar nu e definitia corecta, nu erau lucruri ci sentimente. Unul mai puternic decat celalalt dar, toate avand un impact unanim.
Kyle isi aprinse o tigara de-a tatalui sau lasand fumul aromat sa contribuie la atmosfera nefireasca din camera. Era satisfacut, implinit.
Mama sa isi expunea nuditatea inaintea ochilor ciocolatii ai baiatului ei. Zacea intinsa pe burta, pe patul unde isi pierduse virginitatea cu doar optispe’ ani in urma…
Kyle se apleca si o saruta protector pe umar. Credea ca va auzi scuze si ragnete. Ca-l va vedea dand cu pumnii furios in pereti din cauza greselilor facute de fiul sau, acum apt de a gandi rational.
-Iti multumesc. A fost perfect. Voi face dragoste cu tine ori de cate ori voi putea. Iti promit… mama.
Nu a avut insa, taria sa-i raspunda.
Sfarsit
Priveste in ochii mei. Nu poti vedea, am dreptate?
Valul negru atarna greoi peste retina... aparenta... cât de mult timp ti-ai sacrifica sa descoperi esenta?
|