22-05-2010, 11:28 AM
Salutare, daca probabil va intrebati de ce am deschis un nou topic, ei bine sunt dornica de a scrie ceva mai apropiat de realitatea acestiui anime ;)). Sper sa nu fie o problema:chuu: chiar daca personajele ce vor fi protagoniste au mai fost mentionate deja in alte ficuri, :pls:
Disclaimer : Nu deţin nici un personaj (în afară de cele create de mine) ce aparţin lui Masashi Kishimoto din anime-ul/ manga-ul Naruto şi nu fac profit de pe urma acestor personaje/ întâmplări
Capitolul 1-Santajul (Partea 1)
....Statea in ploaie fara sa faca nimic. Picaturile reci cadeau nestingherite mingiindu-i corpul. Parea ca sta ca o nebuna, nu avea nici umbrela, nici bereta, nu era inbracata decit cu o rochie mov subtire si larga ce era strinsa doar pina la piept astepind parca sa aiba parte de o saptamina de temperatura si medicamente, insa adevarul era cu totul altul. Statea in ploae pentru a-i savura mingierile ce erau atit de reci si in acelas timp de dragostoase, mingierile de care ea nu a avut parte, sau poate nu ar fi dorit sa le fi avut?
''De ce? De ce eu? Cu ce am gresit sa am parte de asa ceva? Sau poate....ca da...am gresit. Dar el nu merita sa sufere din cauza aceasta, orice copil are nevoe de familie si sa fie inconjurat cu iubire, iar fatul meu indeosebi. El si Hanabi sunt lumina vietii mele, persoanele pe care le iubesc cel mai mult si fiintele care au facut ca viata mea sa capete din nou valoare as putea spune chiar mai mare decit era inainte, iar eu le voi oferi tot ce este mai bun si ma voi lupta cu destinul ce parea ca i-si bate joc de mine, demonstrindu-i ca ma pot descurca si de una singura, fara ajutorul tatalui copilului care probabil a-si uitat de existenta mea''
Brusc gindurile Hinatei fura intrerupte de strigatul plin de furie al surorii sale:
-Ce faci afara pe o vreme ca asta? Ai inebunit? Stiu ca ai toane de femee insarcinata ,dar asta nu explica motivul pentru care iti risti sanatatea ta si a copilului! Treci imediat in casa!
Hinata se supuse, nu dorea sa i-si supere sora si mai mult, decit era. Incerca sa nu fie o povara pentru pentru sora ei mai mica ,care intr-un timp foarte scurt i-si desemnase rolul de sora mai mare, dar purtarea ciudata de care era capabila Hinata sa o manifeste era inevitabila, si cel mai rau era ca nici ea nu stia cum sa si-o explice.
-Si ce ai facut singurica toata ziua? Intreba Hanabi cu o voce mai calma.
-E gresit modul cum te exprimi, nu am fost singura, am fost cu copilul. Ii raspunse Hinata mingiindu-si burta.
-O da....copilul....poate imi poavestesti astazi cum s-a intimplat ca ai ramas insarcinata, si inca de la cine!!! Tu,ingerul clanului Hyuga.
-Crede-ma felul cum s-a intimplat ca ca am ramas insarcinata e atit de incredibil, incit nu-mi vine sa cred ca asa ceva s-a intimplat cu mine, mereu mi-am imaginat ca in aceasta situatie ar putea fi Sakura sau chiar Ino....la urma urmei, ele erau indragostite de el, nu eu. Hinata ofta adinc si incepu a povesti.....
Era inceput de toamna dupa lunile calendarului, dar afara soarele inca continua sa straluciasca cu aceiasi splendoare si putere ca la inceput de primavara. Satenii mergeau fericiti la culesul roadelor zimbind unor altora si permitind ca razele soarelui sa le patrunda in inimi si sa le topeasca toate grijile si supararile. Singura care nu era fericita, eram eu. Acele zile erau, zilele in care ma certam cu tata din cauza faptului ca el socotea ca a venit timpul sa ma marit si sa imi intemiez o familie si imi alesese ca sot pe Neji pentru a pastra averea familiei si puterea kekeghenkai Biakuganul. Era culmea grozaviilor! Sa ma marit cu Neji?! Dar asta era imposibil, suntem verisori drepti! Incercam sa il conving pe tata, dar el raminea la fel de rece ca o stana de piatra. Vazind nesupunerea mea fata de dorintele sale, el imi spuse ca nunta va avea loc in a doua luna de toamna si eu nu pot sa fac nimic pentru a schimba acest lucru. Suparata, am fugit in camera si am inceput a plinge cu amaraciune, iar unul din motive era ca nimeni nu ma sustinea, chair daca Neji o iubea pe Ten-Ten, nu a aratat nici un fel de revolta cind tata i-a zic ca voi devini sotia lui. Si tot plingind am adormit pe nesimtite, m-am trezit cind in locul soarelui, si luna, asemenea unei candele, raspindea lumina sa argintie peste mantia intunecata a noptii. Nu pot sa explic de ce, dar privind-o mi-am adus aminte cum cind eram mica dansind la cascade, m-a vazut Naruto ce parea total vrajit de ceia ce vazuse. De atunci, mi-am creeat un fel de superstite, daca o pot nuumi asa. Mi-am zic ca baiatul cu care ma voi intilni dupa ce voi dansa pe ape, acela o sa imi fie alesul. Amintindu-mi aceasta, am plecat zimbind cu o urma de speranta, ca poate ma voi intilni cu Naruto si ma voi putea aruca in bratele lui unde voi fi in siguranta de toate rautatile celor din jur, din pacate socoteala de acasa nu se potriveste cu cea de la tirg si soarta a avut grija sa i-mi pregateasca altceva, sau mai bine zis pe altcineva....
P.S Daca cineva a mai citit acest fic pe un alt forum, sa stiti ca nu e plagiat.
Disclaimer : Nu deţin nici un personaj (în afară de cele create de mine) ce aparţin lui Masashi Kishimoto din anime-ul/ manga-ul Naruto şi nu fac profit de pe urma acestor personaje/ întâmplări
Capitolul 1-Santajul (Partea 1)
....Statea in ploaie fara sa faca nimic. Picaturile reci cadeau nestingherite mingiindu-i corpul. Parea ca sta ca o nebuna, nu avea nici umbrela, nici bereta, nu era inbracata decit cu o rochie mov subtire si larga ce era strinsa doar pina la piept astepind parca sa aiba parte de o saptamina de temperatura si medicamente, insa adevarul era cu totul altul. Statea in ploae pentru a-i savura mingierile ce erau atit de reci si in acelas timp de dragostoase, mingierile de care ea nu a avut parte, sau poate nu ar fi dorit sa le fi avut?
''De ce? De ce eu? Cu ce am gresit sa am parte de asa ceva? Sau poate....ca da...am gresit. Dar el nu merita sa sufere din cauza aceasta, orice copil are nevoe de familie si sa fie inconjurat cu iubire, iar fatul meu indeosebi. El si Hanabi sunt lumina vietii mele, persoanele pe care le iubesc cel mai mult si fiintele care au facut ca viata mea sa capete din nou valoare as putea spune chiar mai mare decit era inainte, iar eu le voi oferi tot ce este mai bun si ma voi lupta cu destinul ce parea ca i-si bate joc de mine, demonstrindu-i ca ma pot descurca si de una singura, fara ajutorul tatalui copilului care probabil a-si uitat de existenta mea''
Brusc gindurile Hinatei fura intrerupte de strigatul plin de furie al surorii sale:
-Ce faci afara pe o vreme ca asta? Ai inebunit? Stiu ca ai toane de femee insarcinata ,dar asta nu explica motivul pentru care iti risti sanatatea ta si a copilului! Treci imediat in casa!
Hinata se supuse, nu dorea sa i-si supere sora si mai mult, decit era. Incerca sa nu fie o povara pentru pentru sora ei mai mica ,care intr-un timp foarte scurt i-si desemnase rolul de sora mai mare, dar purtarea ciudata de care era capabila Hinata sa o manifeste era inevitabila, si cel mai rau era ca nici ea nu stia cum sa si-o explice.
-Si ce ai facut singurica toata ziua? Intreba Hanabi cu o voce mai calma.
-E gresit modul cum te exprimi, nu am fost singura, am fost cu copilul. Ii raspunse Hinata mingiindu-si burta.
-O da....copilul....poate imi poavestesti astazi cum s-a intimplat ca ai ramas insarcinata, si inca de la cine!!! Tu,ingerul clanului Hyuga.
-Crede-ma felul cum s-a intimplat ca ca am ramas insarcinata e atit de incredibil, incit nu-mi vine sa cred ca asa ceva s-a intimplat cu mine, mereu mi-am imaginat ca in aceasta situatie ar putea fi Sakura sau chiar Ino....la urma urmei, ele erau indragostite de el, nu eu. Hinata ofta adinc si incepu a povesti.....
Era inceput de toamna dupa lunile calendarului, dar afara soarele inca continua sa straluciasca cu aceiasi splendoare si putere ca la inceput de primavara. Satenii mergeau fericiti la culesul roadelor zimbind unor altora si permitind ca razele soarelui sa le patrunda in inimi si sa le topeasca toate grijile si supararile. Singura care nu era fericita, eram eu. Acele zile erau, zilele in care ma certam cu tata din cauza faptului ca el socotea ca a venit timpul sa ma marit si sa imi intemiez o familie si imi alesese ca sot pe Neji pentru a pastra averea familiei si puterea kekeghenkai Biakuganul. Era culmea grozaviilor! Sa ma marit cu Neji?! Dar asta era imposibil, suntem verisori drepti! Incercam sa il conving pe tata, dar el raminea la fel de rece ca o stana de piatra. Vazind nesupunerea mea fata de dorintele sale, el imi spuse ca nunta va avea loc in a doua luna de toamna si eu nu pot sa fac nimic pentru a schimba acest lucru. Suparata, am fugit in camera si am inceput a plinge cu amaraciune, iar unul din motive era ca nimeni nu ma sustinea, chair daca Neji o iubea pe Ten-Ten, nu a aratat nici un fel de revolta cind tata i-a zic ca voi devini sotia lui. Si tot plingind am adormit pe nesimtite, m-am trezit cind in locul soarelui, si luna, asemenea unei candele, raspindea lumina sa argintie peste mantia intunecata a noptii. Nu pot sa explic de ce, dar privind-o mi-am adus aminte cum cind eram mica dansind la cascade, m-a vazut Naruto ce parea total vrajit de ceia ce vazuse. De atunci, mi-am creeat un fel de superstite, daca o pot nuumi asa. Mi-am zic ca baiatul cu care ma voi intilni dupa ce voi dansa pe ape, acela o sa imi fie alesul. Amintindu-mi aceasta, am plecat zimbind cu o urma de speranta, ca poate ma voi intilni cu Naruto si ma voi putea aruca in bratele lui unde voi fi in siguranta de toate rautatile celor din jur, din pacate socoteala de acasa nu se potriveste cu cea de la tirg si soarta a avut grija sa i-mi pregateasca altceva, sau mai bine zis pe altcineva....
P.S Daca cineva a mai citit acest fic pe un alt forum, sa stiti ca nu e plagiat.