Destin neclar (fic Naruto)

[Gabriella]

Salutare, daca probabil va intrebati de ce am deschis un nou topic, ei bine sunt dornica de a scrie ceva mai apropiat de realitatea acestiui anime ;)). Sper sa nu fie o problema:chuu: chiar daca personajele ce vor fi protagoniste au mai fost mentionate deja in alte ficuri, :pls:

Disclaimer : Nu deţin nici un personaj (în afară de cele create de mine) ce aparţin lui Masashi Kishimoto din anime-ul/ manga-ul Naruto şi nu fac profit de pe urma acestor personaje/ întâmplări

Capitolul 1-Santajul (Partea 1)
....Statea in ploaie fara sa faca nimic. Picaturile reci cadeau nestingherite mingiindu-i corpul. Parea ca sta ca o nebuna, nu avea nici umbrela, nici bereta, nu era inbracata decit cu o rochie mov subtire si larga ce era strinsa doar pina la piept astepind parca sa aiba parte de o saptamina de temperatura si medicamente, insa adevarul era cu totul altul. Statea in ploae pentru a-i savura mingierile ce erau atit de reci si in acelas timp de dragostoase, mingierile de care ea nu a avut parte, sau poate nu ar fi dorit sa le fi avut?
''De ce? De ce eu? Cu ce am gresit sa am parte de asa ceva? Sau poate....ca da...am gresit. Dar el nu merita sa sufere din cauza aceasta, orice copil are nevoe de familie si sa fie inconjurat cu iubire, iar fatul meu indeosebi. El si Hanabi sunt lumina vietii mele, persoanele pe care le iubesc cel mai mult si fiintele care au facut ca viata mea sa capete din nou valoare as putea spune chiar mai mare decit era inainte, iar eu le voi oferi tot ce este mai bun si ma voi lupta cu destinul ce parea ca i-si bate joc de mine, demonstrindu-i ca ma pot descurca si de una singura, fara ajutorul tatalui copilului care probabil a-si uitat de existenta mea''
Brusc gindurile Hinatei fura intrerupte de strigatul plin de furie al surorii sale:
-Ce faci afara pe o vreme ca asta? Ai inebunit? Stiu ca ai toane de femee insarcinata ,dar asta nu explica motivul pentru care iti risti sanatatea ta si a copilului! Treci imediat in casa!
Hinata se supuse, nu dorea sa i-si supere sora si mai mult, decit era. Incerca sa nu fie o povara pentru pentru sora ei mai mica ,care intr-un timp foarte scurt i-si desemnase rolul de sora mai mare, dar purtarea ciudata de care era capabila Hinata sa o manifeste era inevitabila, si cel mai rau era ca nici ea nu stia cum sa si-o explice.
-Si ce ai facut singurica toata ziua? Intreba Hanabi cu o voce mai calma.
-E gresit modul cum te exprimi, nu am fost singura, am fost cu copilul. Ii raspunse Hinata mingiindu-si burta.
-O da....copilul....poate imi poavestesti astazi cum s-a intimplat ca ai ramas insarcinata, si inca de la cine!!! Tu,ingerul clanului Hyuga.
-Crede-ma felul cum s-a intimplat ca ca am ramas insarcinata e atit de incredibil, incit nu-mi vine sa cred ca asa ceva s-a intimplat cu mine, mereu mi-am imaginat ca in aceasta situatie ar putea fi Sakura sau chiar Ino....la urma urmei, ele erau indragostite de el, nu eu. Hinata ofta adinc si incepu a povesti.....
Era inceput de toamna dupa lunile calendarului, dar afara soarele inca continua sa straluciasca cu aceiasi splendoare si putere ca la inceput de primavara. Satenii mergeau fericiti la culesul roadelor zimbind unor altora si permitind ca razele soarelui sa le patrunda in inimi si sa le topeasca toate grijile si supararile. Singura care nu era fericita, eram eu. Acele zile erau, zilele in care ma certam cu tata din cauza faptului ca el socotea ca a venit timpul sa ma marit si sa imi intemiez o familie si imi alesese ca sot pe Neji pentru a pastra averea familiei si puterea kekeghenkai Biakuganul. Era culmea grozaviilor! Sa ma marit cu Neji?! Dar asta era imposibil, suntem verisori drepti! Incercam sa il conving pe tata, dar el raminea la fel de rece ca o stana de piatra. Vazind nesupunerea mea fata de dorintele sale, el imi spuse ca nunta va avea loc in a doua luna de toamna si eu nu pot sa fac nimic pentru a schimba acest lucru. Suparata, am fugit in camera si am inceput a plinge cu amaraciune, iar unul din motive era ca nimeni nu ma sustinea, chair daca Neji o iubea pe Ten-Ten, nu a aratat nici un fel de revolta cind tata i-a zic ca voi devini sotia lui. Si tot plingind am adormit pe nesimtite, m-am trezit cind in locul soarelui, si luna, asemenea unei candele, raspindea lumina sa argintie peste mantia intunecata a noptii. Nu pot sa explic de ce, dar privind-o mi-am adus aminte cum cind eram mica dansind la cascade, m-a vazut Naruto ce parea total vrajit de ceia ce vazuse. De atunci, mi-am creeat un fel de superstite, daca o pot nuumi asa. Mi-am zic ca baiatul cu care ma voi intilni dupa ce voi dansa pe ape, acela o sa imi fie alesul. Amintindu-mi aceasta, am plecat zimbind cu o urma de speranta, ca poate ma voi intilni cu Naruto si ma voi putea aruca in bratele lui unde voi fi in siguranta de toate rautatile celor din jur, din pacate socoteala de acasa nu se potriveste cu cea de la tirg si soarta a avut grija sa i-mi pregateasca altceva, sau mai bine zis pe altcineva....

P.S Daca cineva a mai citit acest fic pe un alt forum, sa stiti ca nu e plagiat.

[Gabriella]

Capitolul 1-Santajul (Partea a 2-a)

Hanabi o privi mirata pe Hinata. Mirarea ii survenea din faptul ca nu credea ca ce ii spune ii captase atit de mult atentia si interesul, a vrut sa o asculte pe sora sa din politete si ca sa o faca sa mai zimbeasca un pic, acum insa , era vorba de pura curiozitate:
-Hai, continua! Spuse Hanabi cu o voce in care i-se citea nerabdarea. In mintea ei, mereu si-a imaginat ca Hinata va fi cu Naruto, si ca urmare el urma sa fie tatal copilului si misterul aparitiei fatului va fi usor de deslusit. Acum ca se inselase, isi concentra auzul pe tot ce urma sa zica sora sa:
-Mergeam prin padurea ce era in apropierea cascadei de una singura, in toiul noptii. Era o liniste apasatoare, numai citeva bufnite scoteau din cind in cind sunetele lor ciudate, ce rasunau ca un ecou in mijlocul padurii si ochii lor stralucitori ma priveau insistent, parca dorind sa ma avertizeze in legatura cu decizia de a merge la cascade. In mod normal mi-ar fi fost frica sa imi mai continui calatoria intr-o astfel de atmosfera si m-as fi intors inapoi, dar in acea noapte, luna parea sa straluciasca mai tare si mai puternic ca oricind luminindu-mi drumul si inconurindu-ma cu multa caldura si siguranta risipind toata teama si neincrederea cu care de la inceput ma pornisem. Fara sa imi dau seama am ajuns la destinate si vazind cascada invaluita de stralucirea magica a lunii, m-am descaltat, nerabdatoare sa intru in marea de argint si sa ma contopesc cu cascada devenind o parte din ea, cum ea a devenit o parte din mine cu mult timp in urma. Cind eram pe cale sa pun piciorul in apa, privirea mi-a fost atrasa de o licarire verde. Era ciudat, nu mai vazusem asa ceva pina atunci.
Auzind aceasta, Hanabi a inceput sa rida cu pofta:
-Vai Hinata, n-ai mai vazut licurici pina atunci? Intreba fata printre risate.
-Am vazut licurici, dar ce era acolo, nu erau aceste fiinte luminescente, erau niste picturi ale unor serpi pe minerul unei sabie-katana in a care-i lame luna isi putea vedea chipul. Din curiozitate, am pus mina pe sabie pentru ai cerceta mai bine desenul. Atunci acei serpi fosforescenti au prins viata si au inceput sa se miste de la minerul sabiei, spre mina mea. Speriata, am aruncat sabia si serpii au disparut de pe mina si s-au intors inapoi pe minerul sabiei, devenind aceiasi pictura fara viata si totusi atit de reala....
Inconstient, m-am indepartat cu citiva pasi de sabie, nedorind sa repet experienta de care am avut parte cu citeva secunde in urma si atunci am dat cu ochii de o camasa. Era prafuita, iar materialul alb din care era cusuta, imbibata cu singe si culmea, era inca calda! Semn ca propritarul nu o dezbracase demult si, din pacate, am realizat ca nici departe de lucrurile sale nu era atunci cind de nicaieri, am simtit taisul sabiei periculos de aproape de gitul meu si respiratia celui ce o tinea atit de apropiata si acentuata :
-Tu nu ai auzit vre-o data de zicala'' Curiozitatea a ucis pisica''?
Auzindu-i vocea am inghetat. Nu am putut misca nici un deget, atit de legata de pamint ma simteam in acest moment. Am vrut sa-i raspund, dar n-am reusit decit sa inghit in sec. Cred ca as fi fost moarta pina acum daca mina nu incepea sa ii tremure si nu scapa sabia. Realizind ca sunt libera imi activasem byakuganul, gata sa ma intorc si sa-i lovesc punctele-chakra, deci m-am intors, dar inainte sa reusesc sa-l lovesc, el se clatina si cazu in bratele mele. Prizindu-l, am cazut in genunchi caci era greu, dar totusi am reusit sa-i pun capul pe genunchii mei ca sa-i pot vedea mai bine fata. Cind ma uit, pe cine crezi ca vad? Era chiar Sasuke Uchiha! Ma asteptam sa vad pe oricine, chiar sa fie si un necunoscut, dar nu pe el, nu in starea care se afla.....
Nu-l stiam personal, dar ii stiam tragedia familiei lui si mereu am simtit compasiune pentru el, dar nu-l placeam cum o faceau aproape toate fetele din sat de virsta mea si nici nu am avut vre-o data interesul sa-i vorbesc, poate doar sa imi exprim parerile de rau cu privire la tragegedia clanului sau, dar asta era prea putin si stiam ca el va trece pe linga mine si nu v-a asculta nimic din ce ii spun, cum face cu toate fetele, la urma urmei cu ce eram eu mai deosebita?
Acea compasiune a renascut in inima mea si am hotarit sa-l iau acasa si sa-i acord ingrijirile medicale necesare, crezindu-l inofensiv. L-am ridicat folosindu-mi chakra, si i-am pus mina stinga in jurul gitului meu si eu mi-am incolacit bratul in jurul taliei incepiind sa sar de pe copac pe altul, grabindu-ma sa ajung acasa pina nu pierdea prea mult singe din cauza ranilor multiple si adinci pe care le avea. Cind am ajuns acasa, l-am intins pe pat si am inceput sa ii sterg singele cu un prosop umed dupa care sa il ung cu un unguent special ce era preparat pentru a opri si a grabi cuagularea singelui. Imi amintesc ca atunci cind am ajuns sa-i ung pieptul, am ezitat putin, admirindu-i musculatura. Nu mai credeam ca voi admira cu atit de multa placere alt corp de baiat inafara de cel a lui Naruto.
Fiindu-mi frica sa nu-l trezesc, deabea daca il atingeam. Dupa ce am terminat sa-i sterg ranile, am plecat in camera alaturata, sa-i aduc o noua camasa alba ce era pe cale sa fie brodata cu simbolul clanului Hyuga. Din fericire pentru mine in dulap erau destule camasi ce trebuiau sa fie trecute pe mina cusitoresei, asa ca nu i-se observa lipsa. Cind m-am intors, el era treaz deja si privea dezorientat in jur:
-Uite, o camasa noua, imbrac-o. Il indemn eu intinzindu-i camasa si zimbindu-i usor. El o lua si o imbraca, dupa care imi zise:
-Nu stiai ca nu ar trebui sa primesti straini in casa, mai ales la aceasta ora tirzie, domnisoara Hyuga? Ma intreba privindu-ma intens. Stiam ca are dreptate, dar ce eram sa fac? Nu-l puteam lasa acolo, mai curind inima nu m-a lasat sa fac acest lucru, dupa sperietura grozava de care am avut parte din cauza lui, ar fi meritat. Totusi eram surprinsa ca ma cunostea:
-De unde ma cunosti? Si unde ai capatat asemenea rani grave?
-Ce fata prostuta esti, stiu tot ce se poate despre orice clan ale acestui sat amarit, iar despre clanul vostru indeosebi, si fara alte intrebari s-a innteles?
Nu i-am mai zis nimic, totusi in mintea mea aparu intrebarea: De ce uraseste el satul nostru?, e pina la urma si locul sau de bastina. Observind ca sunt prea ingindurata adauga:
-Am nevoe sa imi aduci toate hartile cu centrele strategice ale Konohai.
-De ce? De ce ai nevoe de mine? Il intreb eu surprinsa.
-Ce ti-am spus eu mai inainte , imi raspunde incrintindu-se.
-Sa nu mai pun intrebari....
-Bine. Ma voi intoarce peste doua saptamini si le voi lua de la tine.
Ce? n-am sa o fac, alea sun harti pentru aparare sau atac in caz de razboi, pe mini gresite satul ar fi intr-un pericol eminent, dar.....daca nu-i aduc mi-ar putea omori familia si nici asta nu imi permit.
-Bine, o voi face doar sa nu imi atingi familia. Ii zic cu ezitare.
-Sa vedem cum iti vei face treaba. Zimbi viclean si rautacios. Sa indraznesti sa nu vii la cascade peste doua saptamini, ca voi veni dupa tine, te voi rapi si te voi duce acolo unde nimeni nu o sa te poata gasi. Zicind aceasta sari peste geam si se facu nevazut in intunericul noptii.

[Verrine]

Capitolul 1-Santajul (Partea 1)
....Statea in ploaie fara sa faca nimic. Picaturile reci cadeau nestingherite mingiindu-i [mangaindu-i] corpul. Parea ca sta ca o nebuna, nu avea nici umbrela, nici bereta, nu era inbracata [imbracata] decit [decat] cu o rochie mov [virgula] subtire si larga ce era strinsa [stransa] doar pina [pana] la piept [virgula] astepind [asteptand] parca sa aiba [aibe] parte de o saptamina [saptamana] de temperatura si medicamente, insa adevarul era cu totul altul. Statea in ploae [ploaie] pentru a-i savura mingierile [mangaierile] ce erau atit [atat] de reci si in acelas [acelasi] timp de dragostoase [ nare deloc logica -__-'''. Renunta la "de" ] , mingierile [mangaierile] de care ea nu a avut parte, sau poate nu ar fi dorit sa le fi avut?
''De ce? De ce eu? Cu ce am gresit sa am parte de asa ceva? Sau poate....ca da...am gresit. Dar el nu merita sa sufere din cauza aceasta, orice copil are nevoe [nevoie] de familie si sa fie inconjurat cu iubire [ mai bine.. "de iubire"], iar fatul meu indeosebi [partea asta n'are ce cauta aici <.<]. El si Hanabi sunt lumina vietii mele, persoanele pe care le iubesc cel mai mult si fiintele care au facut ca viata mea sa capete din nou valoare as putea spune chiar mai mare decit [decat] era inainte, iar eu le voi oferi tot ce este mai bun si ma voi lupta cu destinul ce parea ca i-si [isi] bate joc de mine, demonstrindu-i [demonstrandu-i] ca ma pot descurca si de una singura, fara ajutorul tatalui copilului care probabil a-si [a si] uitat de existenta mea'' [ propozitia asta are 100 de km si n'are nici logica. Incearca sa o reformulezi]
Brusc gindurile [gandurile] Hinatei fura [au fost] ntrerupte de strigatul plin de furie al surorii sale:
-Ce faci afara pe o vreme ca asta? Ai inebunit [innebunit]? Stiu ca ai toane de femee [femeie] insarcinata ,dar asta nu explica motivul pentru care iti risti sanatatea ta si a copilului! Treci imediat in casa!
Hinata se supuse, nu dorea sa i-si [isi] supere sora si mai mult,[fara virgula] decit [decat] era. Incerca sa nu fie o povara pentru pentru [2xpentru <.<. Tu ai recitit textu asta?:))] sora ei mai mica ,care intr-un timp foarte scurt i-si [isi ~X(] desemnase rolul de sora mai mare, dar purtarea ciudata de care era capabila Hinata sa o manifeste era inevitabila, [fara virgula] si cel mai rau era ca nici ea nu stia cum sa si-o explice. [ alta propozitie kilometrica si fara logica <.<]
-Si ce ai facut singurica toata ziua? Intreba Hanabi cu o voce mai calma.
-E gresit modul cum te exprimi, nu am fost singura, am fost cu copilul. Ii raspunse Hinata mingiindu-si [mangaindu-si] burta.
-O da....[ de patru pucnte n-am auzit. Poate voiai sa spui puncte de suspensie "..." ] copilul.... [ la fel -__-'] poate imi poavestesti [povestesti] astazi cum s-a intimplat [intamplat] ca ai ramas insarcinata,[vara virgula] si inca de la cine [ nu poti sa ramai insarcinata DE la cineva... ci CU cineva]!!! [ prea multe semne de exclamare] Tu,[space] ingerul clanului Hyuga. [Hyuuga <.<]
-Crede-ma[virgula] felul cum s-a intimplat ca ca [ O.O] am ramas insarcinata e atit [atat] de incredibil, incit [incat] nu-mi vine sa cred ca asa ceva s-a intimplat [intamplat] cu mine, mereu mi-am imaginat ca in aceasta situatie ar putea fi Sakura sau chiar Ino....la urma urmei, ele erau indragostite de el, nu eu. Hinata ofta adinc[adanc] si incepu a povesti.....
Era inceput de toamna dupa lunile calendarului, dar afara soarele inca continua sa straluciasca [straluceasca] cu aceiasi splendoare si putere ca la inceput de primavara. Satenii mergeau fericiti la culesul roadelor zimbind[zambind] unor altora [ unul altuia -__-'''] si permitind ca razele soarelui sa le patrunda in inimi si sa le topeasca toate grijile si supararile. Singura care nu era fericita, eram eu. Acele zile erau, [ fara virgula] zilele [ repetitie <.<] in care ma certam cu tata din cauza faptului ca el socotea ca a venit timpul sa ma marit si sa imi intemiez o familie si imi alesese ca sot pe Neji pentru a pastra averea familiei si puterea kekeghenkai [kekegenkai] Biakuganul [era "byakuganul" si prop nare logica <.<]. Era culmea grozaviilor! Sa ma marit cu Neji?! Dar asta era imposibil, suntem verisori drepti! Incercam sa il conving pe tata, dar el raminea [ramanea] la fel de rece ca o stana de piatra [ nu vad legatura -_-'']. Vazind [Vazand] nesupunerea mea fata de dorintele sale, el [ fara "el"] imi spuse ca nunta va avea loc in a doua luna de toamna si eu nu pot sa fac nimic pentru a schimba acest lucru. Suparata, am fugit in camera si am inceput a plinge [plange] cu amaraciune, iar unul din motive era ca nimeni nu ma sustinea,[punct] Chair daca Neji o iubea pe Ten-Ten, nu a aratat nici un fel de revolta cind[cand] tata i-a zic [zis] ca voi devini sotia lui. Si tot plingind [plangand] am adormit pe nesimtite, m-am trezit cind [cand] in locul soarelui, si luna, [ nu inteleg faza asta <.<] asemenea unei candele, raspindea [raspandea] lumina sa argintie peste mantia intunecata a noptii. Nu pot sa explic de ce, dar privind-o mi-am adus aminte cum cind [cand... si din nou n'are logica ~X(] eram mica dansind [dansand] la cascade, m-a vazut Naruto ce parea total vrajit de ceia ce vazuse. De atunci, mi-am creeat un fel de superstite, daca o pot nuumi [numi] asa. Mi-am zic[zis] ca baiatul cu care ma voi intilni[intalni] dupa ce voi dansa pe ape, acela o sa imi fie alesul. Amintindu-mi aceasta, am plecat zimbind[zambind] cu o urma de speranta, ca poate ma voi intilni[intalni] cu Naruto si ma voi putea aruca[arunca] in bratele lui unde voi fi in siguranta de toate rautatile celor din jur,[punct] Din pacate socoteala de acasa nu se potriveste cu cea de la tirg [targ] si soarta a avut grija sa i-mi [imi] pregateasca altceva, sau mai bine zis pe altcineva....

Nu mai corectez si partea a2a ca am obosit. O las pentru altcnva:)).
Deci din cate observi ai foarte multe probleme cu gramatica -_-. Cateva chestii esentiale:
1. Inainte de "p" si "b" mereu este "m".
2. Cuvantul "isi" nu se desparte in silabe!
3. Cuvantul "imi" nu se desparte in silabe!
Asa... Incearca sa mai pui si punct la propozitii deoarece le faci prea kilometrice si incep sa-si piarda sensul.
Nu te mai intreb in ce clasa esti:-J.
Mi se pare un fic destul de bun in ciuda modului in care este scris o.o'
Astept urmatorul capitol sa vad cum evoluezi;).

[Gabriella]

Arigato pentru comentariu si pentru corectarea greselilor :)

Capitolul 2-Meditatie

Am ramas ceva timp privind in urma lui. Cind m-am asigurat ca e deajuns de departe de casa, mi-am activat byakuganul sa pot vedea in ce directie pleaca. Spre dezamagirea mea el s-a oprit curind la intrarea in padure intilnindu-se cu alte trei persoane. Deja devenea plictisitor, caci nu se miscau din loc, probabil vorbeau. In acel moment mi-as fi dorit sa am auzul la fel de ascutit precum imi sunt ochii caci, cu siguranta una din temele de discutie eram ''Eu''. Nu am mai stat mult timp sa-i privesc caci pleoapele imi deveneau din ce in ce mai grele si am fost nevoita sa plec la culcare. Fusese o zi foarte stresanta si un somn lung si linistit era medicamentul potrivit pentru a ma recupera atit, cit sa fac fata antrenamentului special cu Neji ce urma sa se desfasoare a doua zi.
Dar ce crezi, ca am putut dormi? Ochii imi erau inchisi, dar gindurile sumbre despre ce urmeaza sa se intimple daca Sasuke pune mina pe acele harti sau nu, imi alungase tot somnul.
Cine ma pus sa-l ajut? Ca in final tot eu am avut de suferit, puteam sa-l las acolo, sa moara caci oricum nu avea motive reale sa traiasca. Era un demon, insetat de singe si distrugere....pe care eu l-am ajutat. Asta a fost o greseala, care a adus dupa ea un lant de multe altele, pe care din pacate le voi face. Dar pina atunci sa iti povestesc ce s-a intimplat mai departe:
Soarele spinteca cu razele sale cerul cand eu am renuntat la incercarea mea de a adormi. Am iesit afara sa iau putin aier proaspat. Mergeam incet spre terenul de antrenament, pierzindu-mi echilibru uneori si cazind din cauza oboselei. Dar ma ridicam si continuam sa merg, nu doream sa pierd antrenamentul special, era o sansa pentru mine de a capata mai multa putere si experienta, nu trebuia sa o ratez!. Cind am ajuns acolo, nici urma de Neji. Nu dupa mult timp , un servitor m-a anuntat ca Neji trebuia sa plece urgent intr-o misiune si nu va putea sa ma antreneze, decit cind se va intoarce. I-am multumit cu un zimbet fortat ca ma informase si l-am lasat sa plece. Aveam nevoe sa fiu singura pentru a-mi satisface nevoia de a plange, fara sa fiu intimidata de nimeni. Asa de nefericita si neinplinita ma simteam atunci, ca mi-a trecut prin minte ideia de a ma sinucide, dar eram prea lasa sa fac asa ceva si foarte curind am renuntat la acest gind.
Dupa ce m-am mai linistit, am continuat sa fac o plimbare sperind ca voi obosi indeajuns de mult cit sa pot dormi. Se pare ca functionase, dar nu eram culcata pe un pat, ci pe o banca din parcul satului. Nu cred ca realizasem ca adormisem pina ce nu auzisem o voce care ma indemna sa ma trezesc:
-Hinata, trezeste-te, o sa racesti daca mai stai mult fara o imbracaminte mai groasa pe tine.
-Mmmm, ce? Intreb eu buimaca dupa somn.
Dupa un minut, fac efortul imens de a-mi deschide ochii. O vad pe Sakura ce imi intinse mina ei pentru a ajuta sa ma ridic.
-Multumesc pentru ajutor Sakura, ce faci aici?
-Asta e locul meu favorit pentru a medita, am multe amintirii aici.
In timp ce imi raspundea, am observat ca buzele ei subtiri au inceput sa tremure si ochii ei de culoarea smaraldului au inceput sa fie inundati de lacrimi.
-De ce plingi? Doar aceste amintiri sunt frumoase, nu? O intreb stergindu-i lacrimile.
-Aici....spuse fata printre lacrimi....ma lasat Sasuke inconstienta cind a plecat din sat pentru antrenamentul cu sarpele de Orochimaru. Astazi s-au inplinit cinci ani de atunci si el nu s-a mai intors si probabil nu se va mai intoarce niciodata.
.....Sakura....nici nu stii cit te inseli ma gindeam sa ii zic, dar am renuntat. Nu era nici locul, momentul sau persoana potrivita care sa stie ca Sasuke a fost in sat ieri noapte. Mi-ar fi pus misiunea in pericol si s-ar simti si mai rau aflind despre adevaratul scop al vizitei lui.
Ochii ei exprimau tristete si dezamagire. Se uita la mine rugator sa ii dau o veste buna, sau sa ii zic cuvinte de incurajare, dar ce veste sa-i zic? Ce cuvinte sa aleg pentru a o incuraja?
Am inceput sa invat sa fiu rece, nepasatoare la nevoile celor din jur, pina la urma asta inseamna sa fii un adevarat shinobi.....Mila, bunatatea, naivitatea, blandetea, aceste calitati ce faceau parte din mine, din caracterul meu stupid m-au tras in jos. Probabil aceste calitati l-au indemnat pe Sasuke sa ma folosesca ca pe o jucarie pentru a obtine ce isi doreste. Dar cum am mai zis inca invatam si nu puteam sa o las pe Sakura de izbeliste asa ca in cele din urma am zis:
-Tu meriti un baiat care sa te iubeasca si sa te pretuiasca. Nu mai suferi din pricina lui, nu are rost. Pe lume sunt multi care ar plati o avere sa aiba parte de afectiunea unei fete asemeni tie.
-Multumesc Hinata, esti o adevarata prietena. Poate ai dreptate......dar eu inca mai sper ca se va intoarce intr-o buna zi. Naruto mi-a promis ca il va intoarce inapoi orice ar fi. Spuse rozalia zimbind usor.
Asta e, Naruto! Cum de nu m-am gindit la el pina atunci?! Era singura persoana care ma putea ajuta sa-l gasesc pe Sasuke si sa-l conving sa nu faca o asemenea nebunie, cea de a distruge satul.
Il cautasem peste tot, dar nici urma de blond. Intrebam satenii, dar se pare ca nici ei nu-l vazusera. Incepeam sa imi pierd speranta si vintul rece incepea sa sufle din ce in ce mai puternic maturind toate frunzele moarte de pe sosea si fortindu-ma sa plec acasa dupa o jacheta. Asta si am facut, dar nu inainte de a merge in ultimul loc unde speram ca il pot gasi-biroul doamnei Tsunade.
Am intrat in cladire. In sfirsit un loc unde sa ma pot adaposti de frig. Pe holuri era liniste, nu se auzeau decit pasii mei si pendulul ciasornicului ce era asezat in mijlocul coridorului, parea ciudat, sau poate ca nu. Era ora optisprezece si probabil toti terminasera lucru programat in acea zi si plecasera acasa. Eu insa speram sa o gasesc pe doamna Tsunade.
In cele din urma, am ajuns linga usa biroului ei, dar am ezitat sa intru caci se pare ca ea purta o discutie importanta cu Shizune. Vocile lor se auzeau atit de clar in acea liniste, incit auziai totul la fel de bine ca si cind ai fi fost prezenta acolo in cabinet:
-Shizune.....ce iti voi spune acum, sa nu ajunga mai departe de acesti patru pereti, e clar?
-Da doamna....raspunse tinara nedumerita. Despre ce e vorba?
-Ma tem ca satul nostru e in pericol. E necesar sa ne pregatim pentru un razboi ce din pacate nu e departe de a incepe. Dupa o pauza femeia continua:
-Am auzit din surse neoficiale ca prin zona a fost vazut Sasuke si echipa lui. Exista o foarte mare posibilitate ca el sa vrea sa fure hartile cu punctele strategice ale Konohai si cu ajutorul lor sa faca fata fara probleme atacurilor noastre. Deasemenea va fi nevoe sa fim vigilenti. Nu e prost sa vina el si sa fure, probabil va trimite pe cineva sa faca aceasta treaba murdara in locul lui....mai exact un spion.....
Auzind acestea un fior rece mi-a trecut prin sira spinarii. Oare sa fi fost eu atit de neatenta incit sa las pe cineva sa ma vada cind l-am adus pe Sasuke acasa? Doamne...daca asta intradevar s-a intimplat totul va fi pierdut....absolut totul....

[Verrine]

Capitolul 2-Meditatie

Am ramas ceva timp privind in urma lui. Cind [cand] m-am asigurat ca e deajuns de departe de casa, mi-am activat byakuganul sa pot vedea in ce directie pleaca. Spre dezamagirea mea [virgula] el s-a oprit curind [fara curand :-J] la intrarea in padure intilnindu-se [intalnindu-se] cu alte trei persoane.[Alineat] Deja devenea plictisitor,[fara virgula] caci nu se miscau din loc, probabil vorbeau [vorbind suna mai bine]. In acel moment mi-as fi dorit sa am auzul la fel de ascutit precum imi sunt ochii caci,[fara virgula si ar fi bine sa inlocuiesti acel "caci" cu altceva:-J] cu siguranta una din temele de discutie eram ''Eu''. Nu am mai stat mult timp sa-i privesc caci [ai folosit cuvantul asta de 1000 de ori] pleoapele imi deveneau din ce in ce mai grele si am fost nevoita sa plec la culcare. Fusese [A fost... nu folosi perfectul simplu!] o zi foarte stresanta si un somn lung si linistit era medicamentul potrivit pentru a ma recupera atit, cit[fara virgula si "atat cat"] sa fac fata antrenamentului special cu Neji ce urma sa se desfasoare a doua zi.
Dar ce crezi, ca am putut dormi? Ochii imi erau inchisi, dar gindurile[gandurile] sumbre despre ce urmeaza sa se intimple daca Sasuke pune mina pe acele harti sau nu, imi alungase tot somnul.
Cine ma[m-a] pus sa-l ajut? Ca in final tot eu am avut de suferit, puteam sa-l las acolo, sa moara caci oricum nu avea motive reale sa traiasca. Era un demon, insetat de singe[sange] si distrugere....pe care eu l-am ajutat. Asta a fost o greseala, care a adus dupa ea un lant de multe altele, pe care din pacate le voi face. Dar pina[pana] atunci sa iti povestesc ce s-a intimplat[intamplat] mai departe:[ cui sa povestesti? Nu am prin faza asta <.<]
Soarele spinteca [nu vreau sa te cert pentru aceasta comparatie... chiar imi place 8->... imi aduce aminte de un macel 8->.] cu razele sale cerul cand eu am renuntat la incercarea mea de a adormi. Am iesit afara sa iau putin aier [AER... cum sa nu stii sa scrii cuvantul asta? -___-''] proaspat. Mergeam incet spre terenul de antrenament, pierzindu-mi [pierzandu-mi] echilibru [echilibrul] uneori si cazind [cazand] din cauza oboselei [oboselii]. Dar ma ridicam si continuam sa merg, nu doream sa pierd antrenamentul special, era o sansa pentru mine de a capata mai multa putere si experienta, nu trebuia sa o ratez!.[fara punct -_-'] Cind [Cand] am ajuns acolo, nici urma de Neji.[Alineat] Nu dupa mult timp , un servitor m-a anuntat ca Neji trebuia sa plece urgent intr-o misiune si nu va putea sa ma antreneze,[fara virgula] decit[decat] cind[cand] se va intoarce. I-am multumit cu un zimbet[fortat] fortat ca ma informase si l-am lasat sa plece. Aveam nevoe[NEVOIE] sa fiu singura pentru a-mi satisface nevoia [repetitie -__-'''] de a plange, fara sa fiu intimidata de nimeni. Asa de nefericita si neinplinita [neiMplinita] ma simteam atunci, ca mi-a trecut prin minte ideia [ideea] de a ma sinucide, dar eram prea lasa sa fac asa ceva si foarte curind [curand] am renuntat la acest gind[gand]. [ ti-am zis s anu mai faci propozitii kilometrice ~X(]
Dupa ce m-am mai linistit, am continuat sa fac o plimbare sperind[sperand] ca voi obosi indeajuns de mult cit[cat] sa pot dormi. Se pare ca functionase, dar nu eram culcata pe un pat, ci pe o banca din parcul satului. Nu cred ca realizasem ca adormisem pina[pana] ce nu auzisem[nu am auzit] o voce care ma indemna sa ma trezesc:
-Hinata, trezeste-te, o sa racesti daca mai stai mult fara o imbracaminte mai groasa pe tine.
-Mmmm, ce? Intreb eu buimaca dupa somn.
Dupa un minut, fac efortul imens [da ce efort imens o.o'] de a-mi deschide ochii. O vad pe Sakura ce imi intinse mina[mana] ei[ era de inteles ca a "ei"... Nu era nevoie sa mai specifici:-J] pentru a ajuta sa ma ridic.
-Multumesc pentru ajutor Sakura, ce faci aici?
-Asta e locul meu favorit pentru a medita, am multe amintirii aici.
In timp ce imi raspundea, am observat ca buzele ei subtiri au inceput sa tremure si ochii ei de culoarea smaraldului au inceput sa fie inundati de lacrimi.
-De ce plingi[plangi]? Doar aceste amintiri sunt frumoase, nu? O intreb stergindu-i[stergandu-i] lacrimile.
-Aici....[ 3 PUNCTE! nu 5, nu 10, nu 100 ~X(... doar TREI!] spuse fata printre lacrimi....ma[m-a] lasat Sasuke inconstienta cind[cand] a plecat din sat pentru antrenamentul cu sarpele de Orochimaru. Astazi s-au inplinit[iMplinit] cinci ani de atunci si el nu s-a mai intors si probabil nu se va mai intoarce niciodata.
.....[Ce's cu punctele astea? -__-''] Sakura....[virgula]nici nu stii cit[cat] te inseli [puteia sa pui si tu nsite ghilimele ceva.. ca sa arati ca asta gandea] ma gindeam[gandeam] sa ii zic, dar am renuntat. Nu era nici locul, momentul sau persoana potrivita care sa stie ca Sasuke a fost in sat ieri noapte[ suna stupid -__-. Incearca sa schimbi]. Mi-ar fi pus misiunea in pericol si s-ar simti si mai rau aflind [afland] despre adevaratul scop al vizitei lui.
Ochii ei exprimau tristete si dezamagire. Se uita la mine rugator [ n-am auzit de asta pana acum <.<] sa ii dau o veste buna,[fara virgula] sau sa ii zic cuvinte de incurajare, dar ce veste sa-i zic? Ce cuvinte sa aleg pentru a o incuraja?
Am inceput sa invat sa fiu rece, nepasatoare la nevoile celor din jur, pina[pana] la urma asta inseamna sa fii un adevarat shinobi[Hinata s-a gandit pana la urma sa-i zica ceva Sakurei... deci nu e chiar asa de rece].....Mila, bunatatea, naivitatea, blandetea, aceste calitati ce faceau parte din mine, din caracterul meu stupid m-au tras in jos. Probabil aceste calitati l-au indemnat pe Sasuke sa ma folosesca ca pe o jucarie pentru a obtine ce isi doreste. Dar cum am mai zis inca invatam si nu puteam sa o las pe Sakura de izbeliste asa ca in cele din urma am zis:
-Tu meriti un baiat care sa te iubeasca si sa te pretuiasca. Nu mai suferi din pricina lui, nu are rost. Pe lume sunt multi care ar plati o avere sa aiba parte de afectiunea unei fete asemeni tie. [ insfarsit o fraza corecta cap-coada 8->]
-Multumesc Hinata, esti o adevarata prietena. Poate ai dreptate......[virgula] dar eu inca mai sper ca se va intoarce intr-o buna zi. Naruto mi-a promis ca il va intoarce [ O.O] inapoi orice ar fi. Spuse rozalia zimbind [zambind] usor.
Asta e, Naruto! Cum de nu m-am gindit[gandit] la el pina[pana] atunci?! Era singura persoana care ma putea ajuta sa-l gasesc pe Sasuke si sa-l conving sa nu faca o asemenea nebunie, cea[aceea] de a distruge satul.
[ai trecut prea repede de la o actiune la alta <.<]Il cautasem peste tot, dar nici urma de blond. Intrebam satenii, dar se pare ca nici ei nu-l vazusera. Incepeam sa imi pierd speranta si vintul [vantul] rece incepea sa sufle din ce in ce mai puternic[ nu vad legatura intre vant si speranta -__-'] maturind[maturand] toate frunzele moarte de pe sosea [ aveau sosele? O.O da erau al naibii de dezvoltati=))] si fortindu-ma [fortandu-ma] sa plec acasa dupa o jacheta. Asta si am facut, dar nu inainte de a merge in ultimul loc unde speram ca il pot gasi-biroul doamnei Tsunade.
Am intrat in cladire. In sfirsit [sfarsit] un loc unde sa ma pot adaposti de frig. Pe holuri era liniste, nu se auzeau decit [decat] pasii mei si pendulul ciasornicului ce era asezat in mijlocul coridorului,[punct]. Parea ciudat,[fara virgula] sau poate ca nu. Era ora optisprezece si probabil toti terminasera lucru programat [ lucru programat... n-am inteles <.<] in acea zi si plecasera acasa. Eu insa speram sa o gasesc pe doamna Tsunade.
In cele din urma, am ajuns linga[langa] usa biroului ei, dar am ezitat sa intru caci se pare ca ea purta o discutie importanta cu Shizune. Vocile lor se auzeau atit[atat] de clar in acea liniste, incit[incat] auziai[auzeai] totul la fel de bine ca si cind[cand] ai fi fost prezenta acolo in cabinet:
-Shizune.....ce iti voi spune acum, sa nu ajunga mai departe de acesti patru pereti, e clar?
-Da doamna....raspunse tinara[tanara] nedumerita. Despre ce e vorba?
-Ma tem ca satul nostru e in pericol. E necesar sa ne pregatim pentru un razboi ce din pacate nu e departe de a incepe. Dupa o pauza femeia continua:[puteai sa scrii incontinuare -_-'']
-Am auzit din surse neoficiale ca prin zona a fost vazut Sasuke si echipa lui. Exista o foarte[renunt la foarte] mare posibilitate ca el sa vrea sa fure hartile[hartiile] cu punctele strategice ale Konohai si cu ajutorul lor sa faca fata fara probleme atacurilor noastre. Deasemenea va fi nevoe[nevoIe] sa fim vigilenti. Nu e prost sa vina el si sa fure, probabil va trimite pe cineva sa faca aceasta treaba murdara in locul lui....mai exact un spion.....
Auzind acestea un fior rece mi-a trecut prin sira spinarii. Oare sa fi fost eu atit[atat] de neatenta incit[incat] sa las pe cineva sa ma vada cind[cand] l-am adus pe Sasuke acasa? Doamne...daca asta intradevar s-a intimplat[intamplat] totul va fi pierdut....absolut totul....

Domane iti multumesc... Am terminat
Deci esti varza la gramatica. Te sfatuiesc sa iti afci un topic la New commers.
Nu inteleg de ce scrii " facind" si nu " facand"; "incit" in loc de "incat".
Apoi. Nu mai folosi 10.000 de puncte de suspensie, trei sunt deajuns...
Iar faza cu "aier" si " nevoe" m-a lasta cu gura cascata. Astea sunt notiuni de clasa a3a!!
Ma rog... Daca nu corectezi si ultimul capitol cred ca o sa explodez. Nu imi mai abt capul si nu mai corectez nimic.

[Aly]

fic plagiat >.<

http://animesign.forumotion.com/anime-fi...o-t607.htm

Gabriella, o avertizare de plagiat