Denying myself

[Child Of Sunset]

Invictus - Thank you so much . Pentru simplul fapt ca ai atata rabdare cu mine , iti sunt de o mie de ori datoare , sincer . Imi pare rau , inteleg greu , dar pe cuvant sa ma straduiesc . Recunosc ca uneori vreau parti fara rime , alteori scriu doar chestii ciudate si categoric fara sens , dar pot sa spun ca incerc sa fie bine . Sfaturile tale chiar ma ajuta , si o sa modific poezia pentru ca cred ca incep sa realizez unde gresesc . Avertizez ca si celelalte sunt cam ciudate...sper sa ai in continuare rabdare cu mine >:D< . Multumesc din suflet .

LoveStory - Multumesc foarte mult si tie , din acelasi motiv , pentru ca ai rabdare . Nu ma las demoralizata , de fapt cel mai mult apreciez criticile sincere si categoric dure . Pentru ca stiu clar ca am o groaza de munca asta este si unul dintre motivele pentru care pun aici poeziile pentru a invata chestii noi de la voi >:D< . Repet , nu sunt foarte experimentata , de aia astept parerile si criticile voastre pentru a evolua . Sper sa ai in continuare rabdare cu mine . Multumesc din suflet :* .


Chemarea pianului




Clapele vieţii se mişcă încet
Pe ritmul cântecului din deşert .
Zgomot de paÅŸi pe duÅŸumeaua rece
Trezeşte noaptea ce parcă nu mai trece .
Însoţită de o vioară fără arcuş
Umbra neagră prinde aripi depline
Dorind mereu ziua de mâine .
Lună crudă şi sidefie
Lasă-mă să visez cu tine
Un sunet de pian
Pentru totdeauna gravat
ÃŽn sufletul unui renegat .
Pleoape închise , adormite ,
Plânse şi înlăcrimate
Cerşesc lumina albă
De-a pururi binecuvântată .
Departe de aici există
Exilată de dorinţă
O singură fiinţă
A întunericului stăpână .
O clapetă sună
Adio pare să spună
Marginii de fereastră
Spartă de o vie minciună .
Deschide ochii acum
Priveşte în jur
Spune-mi ce vezi
Cântă-mi ce crezi
Despre dansul prafului pe tavan
Aruncat de pe divan .
Clapele pianului , vie miÅŸcare
Într-o viaţă lipsită de culoare .