Deliver me from death

[Zummy]

Deliver me from death
Chapter 2
Sasuke Uchiha

Stau in biroul meu si tin in mana o fotografie . In ea era o fata frumoasa , un inger cu par asemeni florilor de cires si ochi mai stralucitori decat luminita unui licuruci . Ea era Sakura Haruno , fosta mea iubita . Spun fosta deoasrece acum inca mai zace in puscarie din cauza mea ca si multe alte iubite de-ale mele doar ca ea e mai speciala . Cand ai un lucru nu-l mai vrei si cand el a disparut din viata ta atunci ii simti itradevar lipsa si-l doresti din ce in ce mai mult . Acum imi e dor de ea si chiar simt acei fluturi in burta . E sentimentul iubirii si e prima oara cand il simt . Sakura e acea fata care a reusit sa-mi deschida ochii ea m-a iubit pentru sufletul meu si sincer eu nu am iubit-o , eu nu i-am dat importanta o bateam si o jicneam , cand puteam sa o rasfat si sa o aliun . Ea mi-a spart gheata din suflet si mi l-a incalzit . Dar eu am fost un prost , un om care inca dormea . Am vrut sa termin relatia cu ea inainte de a o incepe . Poate daca nu intra in puscarie asa repede imi dadeam seama mai devreme cat de mult o iubesc .
Am fost un gunoi in trecut si inca mai sunt . In continuare sunt un ucigas urmarit de toate agentiile care se ocupa cu arestarea criminalilor . Unui gunoi ca mine i-ar fi bine in puscarie dar eu nu merit nici asa ceva . Ar trebui sa fiu ucis si aruncat la gunoi ca ultima carpa si ultimul nimic . M-as omori singur dar inainte de asta vreau sa-i cer scuze prea frumoasei mele rozalii .
Scumpa mea Sakura . De multe ori si-a riscat viata pentru mine si eu i-am ucis parintii de parca nu ar fi fost oameni , ci animale dar eu nu omor animale . Cine a spus ca animalele sunt mai ocrotite decat oameni a avut o drteptate exacta . Am vrut de multe ori sa o ucid pe Sakura dar o pastram ca o rezerva pentru stiloul meu care vroia sa ma tina captiv in el dar in schimb ii dadeam cate o fata , una si una si s-au facut mii de fete . Rezervele mele s-au dus si trebuia sa ma opresc din omorat oameni deoarece mititica era goala si cerea puscariasi . Si asa mi-am aruncat eu stiloul cu tot cu rezerve si m-am gandit sa-mi schimb identitatea si sa ma fac un om de treaba . Identitatea mi-a fost schimbata doi ani de zile dar nu mi-a placut numele si l-am reluat pe al meu . Acum sunt Sasuke Uchiha , acelasi . Am o firma mare de diamante si cine ma supara l-am decapitat . Mai fac crime dar sunt mult mai puitine . Oamenii omorati de mine sunt livrati , daruiti , gropii de gunoi de la capatul lumii .
Sincer eu pe acest pamant vad numai suferinta iar eu sunt cel care sufera cel mai mult . Nu am avut parinti , nu am avut o familie , m-am crescut singur pe mine . Asta a durut cel mai rau . Fratele meu a devenit un gunoi ca si mine , cred ca el a fost singura mea influenta . Inainte ma consideram un dumnezeu . Eu eram acolo si hotaram daca acel om moare sau traieste , eu il omoram dandu-i libertatea , eu il scapam de chinurile de pe pamant , eu eram singurul lui dumnezeu . Hotaram ce sa fac cu vietile lor , sa-i crut sau nu . Sakura a fost si ea o victima , inca ma gandesc daca mai sjpravietuieste ? Dar cred ca ma iubeste si asta o tine in continuare in viata . Oricum stiu sigur ca e o femeie puternica . De la ea am imprumutat puterea necesara pentru a trece peste gandurile negre pe care le aveam .

Uneori aveam cosmaruri in care eu eram singur pe pamant si apoi muream si eu . Mereu muream , era acelasi vis , din nou , din nou si din nou . Se repeata in fiecare seara . Pana cand s-a terminat si au inceput altele in care eu imi omorasesm familia si mereu vedeam acele imagini cum cadeau fara vlaga la pamant plini de sange si ma trezeam brusc incepand sa plang . Chiar daca eram un criminal parintii mei reuseau mereu sa ma readuca la copilarie si sa incep sa plang . Dupa acele vise nu mai aveam liniste si ziua mi se derulau in minte . Inchideam ochii si iar ii deschideam dar parca acele intamplari se petreceau numai in fata ochilor mei . Vedeam scena ingrozitoare in care mama isi cerea scuze si-si facea cruce continuu spunandu-i domnului sa o ierte si sa aiba grija de mine si de fratele meu , Itachi . Dar tot timpul , in toate visele nu-si termina rugamintea ca pielea ei fina si alba era strapunsa de ultimul glonte al armei tinuta de criminal si mereu cadea intr-o balta de sange , mare si rosie in care eu tot timpul ma aruncam si incepeam sa plang .

Imi intrerup sirul gandurilor si-mi sterg lacrimile din ochii mei negri care regreta tot ce au facut . Ar vrea sa dea timpul inapoi dar nu eu am puterea supranaturala . Mi-am dat seama ca nu eu sunt dumnezeu ci altcineva . Eu sunt un nemernic care trebuie ucis . Nu am pentru ce sa mai traiesc . Nu mai e absolut nimic . Sakura , daca m-ar mai iubii poate as traii . Absurd . Nici eu nu m-as mai iubii dar ea , singurul meu pacat , nu ar vrea nici sa ma ierte .
imi cer un milion de scuze pentru greseli de tastare dar acest capitol e facut la repezeala A DA SI MERCI E COM FETELE :*