30-05-2012, 09:02 PM
Draga jurnalule,
Ma intorc astazi la tine pentru a-ti demonstra drama dragostei lui ... lui ... a mea . Am fost la Vama luni,am ascultat acolo,a fost aproape simpatic,Chirila a fost asa cum il stiam,mi-a placut mult postiubire.Totusi,in capul meu nu se poate schimba nimic atata timp cat eu o vad in fiecare zi si cum incearca sa se ataseze de mine ca de un prieten bleg.E apasator si enervant.Cand ii raspund nervos,imi spune ca nu mai vorbeste cu mine.Dar ce?I-am spus eu sa vorbeascsa cu mine?Am inceput eu discutia?Nu stiu inca care dintre noi este mai idiot si mai egoist.Eu,ca vreau sa o am ca pe o iubita indiferent de vointa ei,sau ea care viseaza sa raman prietenul ei de cafea?N-am nici cea mai vaga idee,probabil ca fiecare vede lucrurile cum vrea.Si ce ma deranjeaza mai rau e ca nu ea are multe dintre ganduri,ci simpatica ei prietena(grasa,nu stiu cum se intampla,dar toate ajung la un moment dat cu o prietena GRASA ce stie mai bine ca ea cum sa faca si ce sa faca in legatura cu un baiat)care ii spune exact cum sa se comporte in continuare cu mine.Cand i-am spus ca are o prietena ce poate fii lejer denumita borfet social,n-a stiut ce sa-mi raspunda.Probabil nu stie ce inseamna borfet.Problema ei,pana la urma.Cel mai trist moment in viata unui om este cand stie ca persoana iubita nu poate simti reciproc ceva pentru el.Un moment absolut interminabil,ce atunci cand apare te duce cu gandul - cel putin pe mine - la univers.Te gandesti ca este un moment infinit,un moment ce o sa te inconjoare toata viata.Si nu stiu cum se intampla,dar in viata unei persoane ce se afla in situatia asta nu exista decat doua mari tipuri de persoane ce il inconjoara(dar niciodata aia de care are nevoie,evident).Grupul ala de oameni care iti spune ca nu conteaza,ca nu e Ea ultima,si cealalta grupa,grupa care te vede la pamant,depresiv,care te vede mirosind a bautura si abia asteapta sa te vada cum cazi.Cand ajungi in momentul asta,cealalta grupa de oameni uita de tine.Daca inainte,cand erai zambitor si glumeai cu ei,ramaneai un amic,acum,cand stiu ca esti pur si simplu inapt de glume si ai nevoie de sprijin dispari.Dispari din tot ce inseamna viata lor si ramai singur.Si cand ramai singur,trebuie sa fii un Eliade sau un Raskolnikov.Trebuie sa gasesti ceva de care sa te tii,o ultima creanga,o ultima piatra care sa te ridice iar la suprafata.Si cand te ridici la suprafata,brusc,subit,uiti.Cand o sa cazi iar,o sa te gandesti - din nou - ca asta e prima ta experienta de genul.Ce fiinte oribile suntem.Daca suntem facuti dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu,asta inseamna ca si Dumnezeu a trait o data ce traim noi cand ramanem singuri?Probabil ca nu .
Cand o sa ma intorc aici,poate ma intorc fericit.Cand o sa ma intorc aici,poate o sa-ti povestesc cum mi-am gasit fericirea si o sa ma gandesc cat de penibil am fost.Cand o sa ma intorc aici,poate Ea,Diana,nu o sa mai conteze deloc si o alta prezenta feminina o sa ma acapareze.Vreau sa fiu iubit si sa simt asta.
Pa,jurnalule.
Ma intorc astazi la tine pentru a-ti demonstra drama dragostei lui ... lui ... a mea . Am fost la Vama luni,am ascultat acolo,a fost aproape simpatic,Chirila a fost asa cum il stiam,mi-a placut mult postiubire.Totusi,in capul meu nu se poate schimba nimic atata timp cat eu o vad in fiecare zi si cum incearca sa se ataseze de mine ca de un prieten bleg.E apasator si enervant.Cand ii raspund nervos,imi spune ca nu mai vorbeste cu mine.Dar ce?I-am spus eu sa vorbeascsa cu mine?Am inceput eu discutia?Nu stiu inca care dintre noi este mai idiot si mai egoist.Eu,ca vreau sa o am ca pe o iubita indiferent de vointa ei,sau ea care viseaza sa raman prietenul ei de cafea?N-am nici cea mai vaga idee,probabil ca fiecare vede lucrurile cum vrea.Si ce ma deranjeaza mai rau e ca nu ea are multe dintre ganduri,ci simpatica ei prietena(grasa,nu stiu cum se intampla,dar toate ajung la un moment dat cu o prietena GRASA ce stie mai bine ca ea cum sa faca si ce sa faca in legatura cu un baiat)care ii spune exact cum sa se comporte in continuare cu mine.Cand i-am spus ca are o prietena ce poate fii lejer denumita borfet social,n-a stiut ce sa-mi raspunda.Probabil nu stie ce inseamna borfet.Problema ei,pana la urma.Cel mai trist moment in viata unui om este cand stie ca persoana iubita nu poate simti reciproc ceva pentru el.Un moment absolut interminabil,ce atunci cand apare te duce cu gandul - cel putin pe mine - la univers.Te gandesti ca este un moment infinit,un moment ce o sa te inconjoare toata viata.Si nu stiu cum se intampla,dar in viata unei persoane ce se afla in situatia asta nu exista decat doua mari tipuri de persoane ce il inconjoara(dar niciodata aia de care are nevoie,evident).Grupul ala de oameni care iti spune ca nu conteaza,ca nu e Ea ultima,si cealalta grupa,grupa care te vede la pamant,depresiv,care te vede mirosind a bautura si abia asteapta sa te vada cum cazi.Cand ajungi in momentul asta,cealalta grupa de oameni uita de tine.Daca inainte,cand erai zambitor si glumeai cu ei,ramaneai un amic,acum,cand stiu ca esti pur si simplu inapt de glume si ai nevoie de sprijin dispari.Dispari din tot ce inseamna viata lor si ramai singur.Si cand ramai singur,trebuie sa fii un Eliade sau un Raskolnikov.Trebuie sa gasesti ceva de care sa te tii,o ultima creanga,o ultima piatra care sa te ridice iar la suprafata.Si cand te ridici la suprafata,brusc,subit,uiti.Cand o sa cazi iar,o sa te gandesti - din nou - ca asta e prima ta experienta de genul.Ce fiinte oribile suntem.Daca suntem facuti dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu,asta inseamna ca si Dumnezeu a trait o data ce traim noi cand ramanem singuri?Probabil ca nu .
Cand o sa ma intorc aici,poate ma intorc fericit.Cand o sa ma intorc aici,poate o sa-ti povestesc cum mi-am gasit fericirea si o sa ma gandesc cat de penibil am fost.Cand o sa ma intorc aici,poate Ea,Diana,nu o sa mai conteze deloc si o alta prezenta feminina o sa ma acapareze.Vreau sa fiu iubit si sa simt asta.
Pa,jurnalule.