08-08-2011, 03:23 PM
Mulţumesc mult pentru comment!
Am o explicaţie cât de cât logică pentru lipsa rimei. Mie în principal îmi place să scriu proză, şi consider că scriu mai bine proza decât poezia [proza serioasă, nu panaramele de yaoi-uri]. Eu încerc mai degrabă în poezii să redau o anumită senzaţie pe care o încerc defapt şi în proză - aceea de haos, de unde şi dezordonarea versurilor. Când scriu poezie sunt ... nu neapărat în stare de beţie, încă n-am ajuns un mini-Lovecraft, dar într-o stare de ameţeală tot sunt. Un alt motiv ar fi şi felul în care sunt concepute poeziile. Încep fie cu ultima strofă, fie cu penultima, fie cu un vers din a treia strofă. Dar presupun că este şi din cauză că inspiraţiile principale îmi sunt mizantropia [în mai toate poeziile mele se întâlneşte asta, din moment ce scriu pentru a elibera sentimentele astea] şi trupa Negură Bunget [ascultam Pămînt şi Chei de rouă când am scris Horae solemni, ruber aeternus şi Vaiet, şi Dacia Hiperboreana şi Ţara de dincolo de Negură când am scris Abandonat]; trupa Unexpect [ex. Desert Urbania] îmi pare să descrie cel mai bine stilul meu, deşi mai am de lucrat până ajung la ceea ce vreau eu să ajung, şi anume să fac atmosferă şi muzicalitate prin cuvinte greoaie.
Eu sincer aş spune că le-aş răpi tot farmecul dacă le pun rimă, dar voi încerca să scriu următoarea dată când mai am insipraţie două variante: una cu rimă, şi una fără.
Cel din Urmă Vis.
Pe ogorul arid şi fără de apă
Vei fi poposit odată.
Gândul sumbru şi mintea gravă
Vor fi preschimbat lumea
Dinainte să-ţi fi dat seama
Într-o lume stearpă
Şi fără de viaţă
Ce o numeÅŸti
"Acasă".
Verdele străbun
Albastrul azuriu
Memorii vor fi căci
Oamenii demult îi vor fi nimicit.
Dunele neisprăvirii şi asupririi
Te vor urmări ca nişte harpii
Aprige, încarcerându-te
În propriile-ţi gânduri negre
Şi descărnate.
Căldura-ţi omoară încet sufletul.
Un sunet spart de tobă
Rupe tăcerea, împăienjenindu-ţi mintea
Într-un păienjeniş de forme şi culori
Ce-ţi atrofiază muşchii şi simţurile
Laolaltă.
"Cine este vinovatul? "
Cine este cel ce adresează întrebarea
Cu gândul la apa ce-a pierdut-o
Odată ?
Cine a îngenunchiat şi-a acceptat
Transformarea ?
În rătăciri fără rost
În pribegii în colţuri ale minţii
Fi-vei adumbrit de lumina
Neantului.
Noaptea-ţi acoperă lumea,
Cu luna ÅŸi stelele-i blestemate!
Oh!
Doar de-ai găsi un petic de apă
Răzleţit, ridicat din dunele înfierate ...
Îţi înalţi privirea:
Noaptea a trecut,
Cu ea, pare, ÅŸi zbuciumul
Åži vrajba ÅŸi setea.
Un petic de lumină aurie
Se-ntrevede.
Într-o furie oarbă,
Găseşti vinovatul!
Profanul şi însângeratul!,
Blestematul!
Soarele va fi omorât
Într-o moarte funerară
În ascensiunea sa către zenit
De mâna-ţi proprie
Mânată de setea-ţi
Înverşunată.
http://liet-aikadstormcrow.deviantart.co...-221379296
Inspiraţie: Cel Din Urmă Vis, Dune, ura prietenului meu pentru vară.
Am o explicaţie cât de cât logică pentru lipsa rimei. Mie în principal îmi place să scriu proză, şi consider că scriu mai bine proza decât poezia [proza serioasă, nu panaramele de yaoi-uri]. Eu încerc mai degrabă în poezii să redau o anumită senzaţie pe care o încerc defapt şi în proză - aceea de haos, de unde şi dezordonarea versurilor. Când scriu poezie sunt ... nu neapărat în stare de beţie, încă n-am ajuns un mini-Lovecraft, dar într-o stare de ameţeală tot sunt. Un alt motiv ar fi şi felul în care sunt concepute poeziile. Încep fie cu ultima strofă, fie cu penultima, fie cu un vers din a treia strofă. Dar presupun că este şi din cauză că inspiraţiile principale îmi sunt mizantropia [în mai toate poeziile mele se întâlneşte asta, din moment ce scriu pentru a elibera sentimentele astea] şi trupa Negură Bunget [ascultam Pămînt şi Chei de rouă când am scris Horae solemni, ruber aeternus şi Vaiet, şi Dacia Hiperboreana şi Ţara de dincolo de Negură când am scris Abandonat]; trupa Unexpect [ex. Desert Urbania] îmi pare să descrie cel mai bine stilul meu, deşi mai am de lucrat până ajung la ceea ce vreau eu să ajung, şi anume să fac atmosferă şi muzicalitate prin cuvinte greoaie.
Eu sincer aş spune că le-aş răpi tot farmecul dacă le pun rimă, dar voi încerca să scriu următoarea dată când mai am insipraţie două variante: una cu rimă, şi una fără.
Cel din Urmă Vis.
Pe ogorul arid şi fără de apă
Vei fi poposit odată.
Gândul sumbru şi mintea gravă
Vor fi preschimbat lumea
Dinainte să-ţi fi dat seama
Într-o lume stearpă
Şi fără de viaţă
Ce o numeÅŸti
"Acasă".
Verdele străbun
Albastrul azuriu
Memorii vor fi căci
Oamenii demult îi vor fi nimicit.
Dunele neisprăvirii şi asupririi
Te vor urmări ca nişte harpii
Aprige, încarcerându-te
În propriile-ţi gânduri negre
Şi descărnate.
Căldura-ţi omoară încet sufletul.
Un sunet spart de tobă
Rupe tăcerea, împăienjenindu-ţi mintea
Într-un păienjeniş de forme şi culori
Ce-ţi atrofiază muşchii şi simţurile
Laolaltă.
"Cine este vinovatul? "
Cine este cel ce adresează întrebarea
Cu gândul la apa ce-a pierdut-o
Odată ?
Cine a îngenunchiat şi-a acceptat
Transformarea ?
În rătăciri fără rost
În pribegii în colţuri ale minţii
Fi-vei adumbrit de lumina
Neantului.
Noaptea-ţi acoperă lumea,
Cu luna ÅŸi stelele-i blestemate!
Oh!
Doar de-ai găsi un petic de apă
Răzleţit, ridicat din dunele înfierate ...
Îţi înalţi privirea:
Noaptea a trecut,
Cu ea, pare, ÅŸi zbuciumul
Åži vrajba ÅŸi setea.
Un petic de lumină aurie
Se-ntrevede.
Într-o furie oarbă,
Găseşti vinovatul!
Profanul şi însângeratul!,
Blestematul!
Soarele va fi omorât
Într-o moarte funerară
În ascensiunea sa către zenit
De mâna-ţi proprie
Mânată de setea-ţi
Înverşunată.
http://liet-aikadstormcrow.deviantart.co...-221379296
Inspiraţie: Cel Din Urmă Vis, Dune, ura prietenului meu pentru vară.