De la ura la iubire

[tamoshiku]

Capitolul
I

-Va urasc!Nu vreau sa mai aud nimic despre voi!Am inchis telefonul si am dat cu el de perete,era clar ca nu il voi mai folosi.M-am aruncat pe pat si am inceput sa plang,parinti mei tocmai mi-au interzis sa ma mai vad cu iubitul meu.
Nu stiam ca sa fac aud o bataie in usa,o ingor stiam deja ca este acel tradator care este si fratele meu.Daca el nu isi baga nasul parinti mei ar fi afla prea tarziu de Yamaku si nu ar fi putut face nimic,dar fratele meu mai mare a dat imediat cu para la parinti.
-Daca nu deschizi daram usa.Ooo deja incepe cu amenintarile,deschid usa doar pentru ca nu doresc sa o darame.
-Ce vrei?Vocea mea era dura si ragusita,ce mai combinatie.
-Sa sti ca vei fi pazita si la scoala.
-Ce?Ai inebunit?Nici gand.
-Nu ai voie sa iesi singura.Fratele meu nici macar nu ma privea.Era asa nervoasa nu stiam ce imi ramane de facut.
Am mers pana la dulap,nu eram constienta ce ceea ce fac dar ma simteam ca o pasare in cusca.Imi iau din dulap o geaca de piele si cobor scarile in graba, ajung in garaj si ma uit dupa motocicleta mea un BMW Dakar rosu cu negru.
-Nu pleci nicaieri!degeaba tipa fratele meu dupa mine.Cuvintele lui Yuri nu mai insemnau nici pentru mine in acele momente.Ies pe soseaua umeda din Tokyo,nu stiam incotro ma indrept.Ma uit in spate si vad ca sunt urmarita, era clar fratele meu si inca trei prieteni vin dupa mine.Maresc viteza si ma ridic intr-o roata,nici ei nu sunt mai prejos maresc si ei viteza."Gata,gata cu joaca",o iau pe mai multe strazi tot mai imbarligate.Dapa 30 De minute mai era doar Yuri si un baiat dupa mine,ca prostie am facut a luat o curba brusca si in fata mea era un camion.Fac inca o curba si iau in plin un copac de pe marginea drumului,apoi totul a devenit negru.
Cam asa incepe povestea mea,dar cum sa ajuns aici,pai cred ca trebe sa va spun.Numele meu este Yuki Akira,pana acum 4 ani eram o fata normala, putin cam baietoasa.Dar viata mea a luat o intorsatura brusca cand am aflat ca adevarati mei parinti nu erau cei din Romania care se presupune ca m-or parasit,adevarati mei parinti era niste oameni foarte importanti in Japonia. Tatal meu e un afacerist de mare succes iar mama e cantareata, fratele meu este cu un an mai mare si este luptator de box.
Pana la 14 ani am locuit in Romania,acolo am mers la scoala si mi-am facut multi prieteni.Cand eram in clasa a VIII-a am aflat despre familia mea, am terminat scoala generala acolo si am invatat japoneza,care nu e chiar asa de grea precum pare.Cand m-am mutat aici nimeni nu stia cine sunt pentru ca am ales sa merg la scoala pe numle de familie din Romania.A fost bine pana l-am cunoscut pe el.Aici incepe povestea mea.
Era prima mea zi la liceu in Tokyo,am ales un liceau la care mergea si o prietena foarte buna.Eu eram invidioasa pe ea pentru ca era mai desteapta decat mine,sincera sa fiu nu imi placea deloc soala.Eu eram satena cu ochi caprui ,inalta si cu forme care ieseau in evidenta.Ea era blonda cu ochi albastri,inalta si cu forme potrivite varstei ei.
-Ce faci Yuki?Ma intampina Kimi cand intru pe poarta.Ma simteam bine ca nu eram singura in uniforma,toti o purtau.
-Bine,Kimi.Ma simt ciudat dar o sa fie bine.Tu ce faci?
-Bine.Eu...aaa...trebuie sa plec.Ce ciudat sa comportat si de ce sa balbait. Nu mai conteaza trebuie sa merg sa vorbesc cu directoarea,in drum spre directiune vad un grup de baieti care se cearta langa ei erau si doua fete blonde.

[Miranda.]

:x:x:x Proza? :x:x:
Fara suparare dar am citit deoarece am comentat mai inainte la povestea ta Naruto. Nu imi place proza. Fara suparare dar sa nu te astepti sa primesti multe comentarii, proza nu este la fel de cautata ca si povestile SasuSaku. Daca o sa primesti la fiecare capitol cate doua comentarii sa sti ca esti norocoasa, nu se prea primesc. Povestile Naruto sunt cele mai cautate.
Esti noua si de asta iti spun toate asta, despre poveste nu scriu deoarece esti noua si nu stiu ce fel de critica vrei. Daca iti doresti niste sfaturi ( nu la scriere si pt. zup) poti sa-mi dai un mp.
:x:x:x Proza :x:x:

[KarinaD]

Myranda~deea [ex. ~~Andreea~~] nu fic-urile Naruto sunt cele mai cautate. Si proza este la fel de cautata ca si fic-urile cu Naruto, iar daca tie nu-ti plac asta este altceva.tamoshiku, nu te ambala. Ai sa primesti si tu comentarii pe saturate )).
Mi se pare (stiu sigur) ca ai facut si spam. Ce ai comentat tu mai sus nu are nici o legatura cu fic-ul. Si cum ti-am mai spus: Exces de smileuri. Ai voie doar de 10 intr-un post. Mai redu din ele.

( Aici ar fi trebuit sa pui cam asa ceva: Capitolul 1. Si titlul capitlolului daca are unul. desi nu este obligatoriu)

-Va urasc![Space]Nu vreau sa mai aud nimic despre voi![Space]Am inchis telefonul si am dat cu el de perete.Era clar ca nu il voi mai folosi.[Space]M-am aruncat pe pat si am inceput sa plang.Parinti mei tocmai mi-au interzis sa ma mai vad cu iubitul meu.
Nu stiam ca sa fac. Aud o bataie in usa. O ignor. Stiam deja ca este acel tradator care este si fratele meuCeva scartaie. Nu-mi place propozitia asta.[Space]Daca el nu isi baga nasul parinti mei ar fi afla prea tarziu de Yamaku si nu ar fi putut face nimic,dar fratele meu mai mare a dat imediat cu para la parinti.
-Daca nu deschizi daram usa.Ooo deja incepe cu amenintarile.Deschid usa doar pentru ca nu doresc sa o darame.
-Ce vrei?Vocea mea era dura si ragusita,ce mai combinatie.
-Sa sti ca vei fi pazita si la scoala.
-Ce?Ai inebunit?Nici gand.
-Nu ai voie sa iesi singura.Fratele meu nici macar nu ma privea.Eram asa nervoasa ca nici nu stiam ce imi ramane de facut.
Am mers pana la dulap.Nu eram constienta ce ceea ce fac, dar ma simteam ca o pasare in cusca.[Space]Imi iau din dulap o geaca de piele si cobor scarile in graba. Ajung in garaj si ma uit dupa motocicleta mea, un BMW Dakar rosu cu negru.
-Nu pleci nicaieri![Space]Degeaba tipa fratele meu dupa mine.Cuvintele lui Yuri nu mai insemnau nimic pentru mine in acele momente.[Space]Ies pe soseaua umeda din Tokyo,[Space]nu stiam incotro ma indrept.[Space]Ma uit in spate si vad ca sunt urmarita. Era clar fratele meu si inca trei prieteni vin dupa mine.[Space]Maresc viteza si ma ridic intr-o roata,[Space]nici ei nu sunt mai prejos. Maresc si ei viteza.[Space]"[Space]Gata,gata cu joaca[Space]".O iau pe mai multe strazi tot mai imbarligate.[Space]Dupa 30 [Aici ar fi fost mai bine sa scrii in litere.] de minute mai era doar Yuri si un baiat dupa mine.Ce prostie am facut a luat o curba brusca si in fata mea era un camion.Fac inca o curba si iau in plin un copac de pe marginea drumului,[Space]apoi totul a devenit negru.
Cam asa incepe povestea mea,[Space]dar cum sa ajuns aici,[Space]pai cred ca trebuie sa va spun.[Space]Numele meu este Yuki Akira,pana acum 4 ani eram o fata normala, putin cam baietoasa.Dar viata mea a luat o intorsatura brusca cand am aflat ca adevarati mei parinti nu erau cei din Romania care se presupune ca m-au parasit.[Space]Adevarati mei parinti erau niste oameni foarte importanti din Japonia. Tatal meu e un afacerist de mare succes iar mama e cantareata. Fratele meu este cu un an mai mare si este luptator de box.
Pana la 14 ani am locuit in Romania.Acolo am mers la scoala si mi-am facut multi prieteni.Cand eram in clasa a VIII-a am aflat despre familia mea. Am terminat scoala generala acolo si am invatat japoneza,[Space]care nu e chiar asa de grea precum pare.[Space]Cand m-am mutat aici nimeni nu stia cine sunt pentru ca am ales sa merg la scoala pe numle de familie din Romania.A fost bine pana l-am cunoscut pe el.Aici incepe povestea mea.
Era prima mea zi la liceu in Tokyo.Am ales un liceu la care mergea si o prietena foarte buna.[Space]Eu eram invidioasa pe ea pentru ca era mai desteapta decat mine,sincera sa fiu nu imi placea deloc soala.[Space]Eu eram satena cu ochi caprui ,inalta si cu forme care ieseau in evidenta.[Space]Ea era blonda cu ochi albastri,[Space]inalta si cu forme potrivite varstei ei.
-Ce faci Yuki?[Space]Ma intampina Kimi cand intru pe poarta.[Space]Ma simteam bine ca nu eram singura in uniforma,[Space]toti o purtau.
-Bine,[Space]Kimi.[Space]Ma simt ciudat dar o sa fie bine.[Space]Tu ce faci?
-Bine.[Space]Eu...aaa...trebuie sa plec.[Space]Ce ciudat sa comportat si de ce sa balbait. Nu mai conteaza trebuie sa merg sa vorbesc cu directoarea.In drum spre directiune vad un grup de baieti care se cearta, langa ei erau si doua fete blonde.

Asa, ti-am corectat fic-ul. Daca mi-a scapat vreo greseala sau ceva nu e bine, scuzati. Cred ca te intrebi de ce tot ti-am pus "space" acolo nu? Ei bine, cand foloseti sapce dupa virgule, puncte etc. arata mai estetic, mai ingrijit pot spune.
Idee mi se pare buna, dar nu mi-am facut o idee in mare parte despre fic. Mai incurci timpurile, asta am observat. Greseli de tastare sunt si ele, nu multe dar sunt. Nu stii unde este locul punctelor si virgulelor si asta zgarie. Ei bine, acum nu am dispozitia necesara pentru ati spune mai multe, poate ca in urmatorul capitol am sa-ti spun mai mult. Astept nex ;)

P.S= Ce am scris mai sus nu a fost cu ratate. Daca te-a suparat da-mi un PM.

[Jun]

Ok,nu mai comentez nimic in leg. cu postul tau Inna,se pare ca oricat m-as chinui, lumea tot asa ramane.Nu inteleg de ce tot le luati ficurile puricand fiecare greseala nestiind macar ce critica doreste autoarea.Ma rog..se pare ca unii nu sunt atenti.Totusi o sa iti spun parerea mea,ok?Sper sa nu te superi pt. ce am zis dar pur si simplu nu imi place chestia asta,pt. ca nimeni nu s-a nascut invatat .Ma rog...sper ca nu te-a suparat postul meu.So...in leg.cu ficul:Ai greseli de tastare (nu stiu de ce;ori te grabesti ori nu stiu...)si ceea ce te sfatuiesc este sa recitesti ficul inainte de a-l posta pentru a te asigura daca ai greseli,pentru o greseala nu iti taie nimeni capul dar daca ai mai multe din cate se vede lumea iti sare in cap.Ma rog...ei nu vor decat sa te ajute,dar "te ajuta" intr-un mod gresit.Pentru ca "ajutorul" asta nu te va ajuta sa evoluezi.Ok...sarind peste asta,vesnica problema la ficuri:descrierea.Incearca sa descrii mai mult,asta te va ajuta mult sa evoluezi .Si Myranda,nu ai dreptate,ficurile SasuSaku nu sunt cele mai cautate ficuri pt.ca cele mai reusite ficuri,fiind la capitolul descriere sunt cele descrise cel mai bine.Cele mai putin cautate sunt cele cu prea mult dialog pentru ca in majoritatea ficurilor cu mult dialog nu prea se pricepe nimic pentru ca nu prea exista descriere...si naratiune.So..sper ca nu s-a suparat nimeni din ce am zis si daca vrei sa evoluezi incearca sa tii cont de sfaturile pe care ti le-am dat si sa nu treci pe langa ele pentru ca iti vor fi de folos :-?
Ja ne!:-h

[tamoshiku]

Capitolul
II

Am mers spre ei dar nu aveam nevoie de probleme, eram un magnet pentru probleme. Orinde mergeam orice faceam aveam probleme. Am vrut sa plec dar cineva ma strigat.
-Yuki,vino aici! M-am uitat spre grup si am vezut ca Kimi si Rey era acolo. Am zambit usurata, asta insemna ca nu voi avea probleme. Cand m-am apropiat toti sa uitat la mine ca la masini straine, eu sunt mai emotiva si m-am inrosit imadiat. In baiat blond a venit la mine si mi-a pus mana la cap.
-Esti bine? Esti cam rosie. Ar trebui sa mergi acasa, si eu o sa te conduc ca sa scap de scoala. Kimi se tinea de perete ca sa nu cad ape jos in timp ce Rey mai avea putin si il omora pe blond.
-Sunt bine poti sa-mi dai drumu la mana.
-Katashi laso in pace.Rey ma luat de langa blond.
-Ca de nu ce faci? O sa imi dai lecti de box? Sau poate… dar Katashi a fost oprit de o voce calma si rece.
-Trebuie sa plecam acum. Este un ordin de la tatal dumneavoastra. Mi-am intors privirea si l-am vazut pe Kushimo, el era bodyguardul meu si era de treaba cand ajungi sa il cunosti. Era doar cu 5 ani mai mare decat mine si ma intelegea mareu, imi era cel mai bun prieten. Era inalt si bine facut, avea parul brunet si aranjat tepi, ochi lui era negri si reci, era imbracat cu un tricou negru si o pereche de blugi albastri. Am oftat si l-am intrebat zambind.
-Deci nu mai trebuie sa porti uniforma? Am auzit ai ras. Pai ne mai vedem prieteni.
-Sau nu. Am spus sa veniti repede. Era tata, asta inseama ca o sa am probleme.
-Ce faci tata? Da asa credeam si eu, e inca suparat.
-Mergi la masina, eu merg sa iti iau dosarul. Ce? Am simtit ca imi cade cerul in cap, cum sa plec la alta scoala ii prima zi.
-Tata nu vrau…
-Ma scuzati domnule dar nu cred ca ii o idee buna. Of Rey taci macar o data, tata inca ii suparat.
-Rey nu ti-am zis sa nu te mai bagi. Asa ca te rog nu ma mai derenja.
Tata a plecat iar eu am lasat privirea in jos si l-am urmat pe Kushimo, cinci minute mai tarziu in masina isi facu aparitia tata si cei doi bodyguarzi ai lui. Am mers in liniste pana acasa eu nu aveam de gand sa rup tacerea. Stateam imbufnata pe bancheta din spate. Tata ma privea zambind, nu stiu ce are de gand dar deja nu imi place. Sunt sigura ca e vorba de ore la o scoala de fite. Am coborat din masina si m-am uitat urat la tata.
-Te urasc. Dupa ce am spus asta am urcat scarile si am intrat in camera mea, bagajele erau facute si mama ma privea trista.
-Ti-a spus tata? Mama era asa de trista m-a luat in brate si ma sarutat pe frunte. Asta face cand mai are putin si plange.
-Nu stiu cum esti de parte lui. Imi placea scoala aia. Vreti sa ma trimiteti la un internat?
-Of, stiam ca nu iti va placea, dar tatal tau e suparat. Acolo sunt multe fete si poti invata mai bine. Mama ma luat in brate. N-a fost ideea mea, asa va fi mai usor.
-Stai putin dar cum ramane cu Kushimo? Mama ma privit trista. Nu se poate el ma ajutat mereu nu poate tata sa il concedieze. Mama spunei sa nu o sa il dea afara.
-Nu il concediaza, dar va avea grija de Yuri incepand de azi. Am rasuflat usurata, ii va fi mai greu sa aiba grija de Yuri dar nu voi sta mai mult de un an acolo si apoi ma voi intoarce.
-De ce trebuie sa merg acolo?
-Tatal tau sa suparat pentru ca ai plecat de acasa cu Rey, nu ii place de el.
-Dar eu nu il plac pe Rey, adica tin la el dat nu il iubesc. Si nu cred ca ii corect sa plec acolo pentru ca nu o sa am nici un prieten. Nu am terminat de vorbit ca am auzit o bataie in geam, mama sa intors surprinsa, la geam statea Katashi.
-Te simti bine? Ma intreaba el gafaind. Tu trebuie sa fi sora ei, eu sunt Katashi. Credeam ca ai doar un frate.
-Da ea e mama mea. Dar ce cauti aici pai ne-am facum griji pentru tine asa ca am venit sa te vedem.
-Voi? Mama radea cu pofta de fata mea, m-am dus la geam si i-am vazut pe copii de la scoala cum statea langa un copac si se certau cu paznici care nu ii lasau sa intre.
Eram vericita sa ii vad pe toti dar mama era trista. A coborat scarile si a iesit afara eu m-am sperit si m-am uitat la Katashi.
-Doamna acesti copii doresc sa intre la domnisoara Yuki.
-Si pot sa stiu de ce nu au intrat?
-Pai…
-Va rog sa ma urmati. Rey daca mai iesiti sa imi spui ca sa va acopar.
Am coborat scarile alaturi de Katashi, si Kushimo zambea smecher la capatul scarilor.
-Nu-i ceea ce pare. Spun eu zambind.
-Eu nu am spus nimic domnisoara.
-Stai putin cum de ati venit toti? Intreb eu deadreptul surprinsa.
-Pai a fost ideea lui Yamaku, o sa ti-l arat, fetele sau prefacut bolnave iar noi am spus ca le conducem pentru a nu lesina. Si cand am iesit dirigintle a zis sa te salutam din partea lui si asteapta sa te revada. Tu intelegi ce a vrut sa spuna? Blondul ma privea dezorientat.
-Da, ca nu a inghitit minciuna. Kushimo a inceput sa rada de fata blondului. Ai ras?
-Sunt bucuros ca nu mai mergti la internat domnisoara. Am lasat privirea in jos, ma simteam rau, simteam cum pamantul imi fuge de sub picioare. Am simtit cum doua brate da ridica usor si ma aseaza pe canapeaua neagra.
Totul sa intunecat, auzeam zgomote dar nu imi puteam deschide ochi, nu stiam unde sunt, nu stiam cu cine sunt. Nu ma puteam misca era speriata, ma sintea ca o moarta. Dar am auzit o voce care parca ma linistit, nu stiu daca era din interiorul meu sau era din exterior, dar nu voi uita acele cuvinte “Daca ea nu isi revine, o parte din mine e distrusa”. Vocea era una masculina, era calda si blanda, ma facea sa imi doresc sa vad acea persoana.



Sper ca ii mai bun...astept critici:*