06-02-2012, 12:11 AM
Helaaaw! :x
Iata ca am revenit pe aici, cum v-am promis amandurora. Ma bucur nespus sa vad cat de mult scrieti si ca va dati cu adevarat silinta. In primul rand, ma aflu aici intrucat am vazut ca a si aparut next-ul si, cum ii eram datoare lui Abbeh m-am decis sa il citesc si sa las un comentariu pentru ambele capitole, deci si pentru cel nou.
Asadar, axandu-ma pe capitolul lui Abbeh - tot ce pot spune este ca mi s-a parut foarte interesant. Mi-a placut ideea, faptul ca ai povestit din perspectiva lui Alex si modul absolut emotionant in care ai facut-o. Vreau sa iti marturisesc ca, pana la momentul de fata si.. cam pana la jumatatea capitolului l-am considerat pe Alex un baiat ingamfat, plin de el care parea sa aiba tot ce vroia si care avea impresia ca lumea se invarte in jurul lui. Ei bine, cand am realizat faptul ca el isi facea sincere griji pentru Michaell, mi-am schimbat total parerea si implicit parerea personala in legatura cu el, ca si figura. Mi s-a parut normal ca spre final el sa fie distrus.. insa la urma urmei baiatul si-o facuse cu mana lui. De fapt, daca stau bine si ma gandesc, cunosc persoane care dorind sa ajunga ceva.. ceva ce doar pareau a fi - ceva ce nu semana deloc cu ei insisi, si-au pierdut poate unica lor sansa la o iubire pura, profunda. Ei bine, tot ce pot spune in legatura cu aceasta.. este decat: „asta-i viata", dandu-mi intr-un final seama ca, din pacate, acest lucru se aplica in mare si in viata noastra, de zi cu zi.Fara sa mai adaug alte impresii personale care le-am simtit odata ce am citit capitolul precedent, am sa trec la celalalt - cel scris de Rares.
Ei bine.. aici treaba devine complicata - un fel de chestie cu dus si cu intors. Dupa cum ii marturiseam si lui Rares, pe mess, cred - sau nu, de fapt sunt sigura ca orice fata din ziua de azi si-ar dorii un tip exact asa cum este Eric - iar daca se gaseste cineva sa ma contrazica, ei bine am sa-i dau dreptul sa ma numeasca nebuna. Da, poate ca sunt nebuna - ma si simt precum o nebuna, insa cu toate astea, sunt sigura ca aproape orice cititor inrait de carti sau orice gen de literatura romantica din ziua de azi, considera absolut frustrant sa te indragostesti de unul dintre personajele cartii, respectiv scrierii de fata. Mi sa parut absolut adorabil modul in care Eric a venit la Michaelle, a stat langa ea si a sustinut-o in tot acest timp, desi stia in adancul sufletului ca facuse o fapta lipsita de rationament din cauza altuia. Ei bine, pot spune ca l-am indragit pe Eric - toate astea pana si-a pierdut vizibil maretia in ochii mei. Dupa toate lucrurile dragute de care era in stare baiatul asta ultimul, dar ultimul lucru la care ma asteptam din partea lui a fost sa o sarute pe tipa aia - Anna. Sunt sigura ca a fost toata chestia asta intr-un moment de.. lipsa-totala-te-gandire - ori, cel putin eu asa prefer sa cred. Sunt constienta ca uneori facem anumite lucruri impulsiv, insa, probabil asta ar trebui perceputa si ca o lectie - sa nu devii niciodata atat de vulnerabil si nici ca nu iei dragostea precum o gluma. Ei bine, dupa toate cele intamplate, am fost cuprinsa de FURIE si, aproape ca imi dadusera LACRIMILE - lucru normal din punctul meu de vedere, probabil asta sunt, mult prea „sensibila" pentru asa ceva. Asadar, pot spune ca acest capitol m-a invalui cu atat de multe emotii incat.. nu stiu, m-am simtit de parca am citit un roman intreg - si inca unul reusit.
Tot ce va pot spune amandurora este ca, ar fi mare pacat sa renuntati vreodata la acest Fic. Personal imi place.. nespus de mult.. - De fapt, astea nici macar nu sunt cuvinte care ar putea exprima adevarata mea idee, si adevaratele mele sentimente de.. uimire, de incantare, insa, nu le gasesc pe cele necesare pentru a o face. Va multumesc pentru lectura superba din seara aceasta.
Cu mult, mult drag,
FreeToLove :*.
Iata ca am revenit pe aici, cum v-am promis amandurora. Ma bucur nespus sa vad cat de mult scrieti si ca va dati cu adevarat silinta. In primul rand, ma aflu aici intrucat am vazut ca a si aparut next-ul si, cum ii eram datoare lui Abbeh m-am decis sa il citesc si sa las un comentariu pentru ambele capitole, deci si pentru cel nou.
Asadar, axandu-ma pe capitolul lui Abbeh - tot ce pot spune este ca mi s-a parut foarte interesant. Mi-a placut ideea, faptul ca ai povestit din perspectiva lui Alex si modul absolut emotionant in care ai facut-o. Vreau sa iti marturisesc ca, pana la momentul de fata si.. cam pana la jumatatea capitolului l-am considerat pe Alex un baiat ingamfat, plin de el care parea sa aiba tot ce vroia si care avea impresia ca lumea se invarte in jurul lui. Ei bine, cand am realizat faptul ca el isi facea sincere griji pentru Michaell, mi-am schimbat total parerea si implicit parerea personala in legatura cu el, ca si figura. Mi s-a parut normal ca spre final el sa fie distrus.. insa la urma urmei baiatul si-o facuse cu mana lui. De fapt, daca stau bine si ma gandesc, cunosc persoane care dorind sa ajunga ceva.. ceva ce doar pareau a fi - ceva ce nu semana deloc cu ei insisi, si-au pierdut poate unica lor sansa la o iubire pura, profunda. Ei bine, tot ce pot spune in legatura cu aceasta.. este decat: „asta-i viata", dandu-mi intr-un final seama ca, din pacate, acest lucru se aplica in mare si in viata noastra, de zi cu zi.Fara sa mai adaug alte impresii personale care le-am simtit odata ce am citit capitolul precedent, am sa trec la celalalt - cel scris de Rares.
Ei bine.. aici treaba devine complicata - un fel de chestie cu dus si cu intors. Dupa cum ii marturiseam si lui Rares, pe mess, cred - sau nu, de fapt sunt sigura ca orice fata din ziua de azi si-ar dorii un tip exact asa cum este Eric - iar daca se gaseste cineva sa ma contrazica, ei bine am sa-i dau dreptul sa ma numeasca nebuna. Da, poate ca sunt nebuna - ma si simt precum o nebuna, insa cu toate astea, sunt sigura ca aproape orice cititor inrait de carti sau orice gen de literatura romantica din ziua de azi, considera absolut frustrant sa te indragostesti de unul dintre personajele cartii, respectiv scrierii de fata. Mi sa parut absolut adorabil modul in care Eric a venit la Michaelle, a stat langa ea si a sustinut-o in tot acest timp, desi stia in adancul sufletului ca facuse o fapta lipsita de rationament din cauza altuia. Ei bine, pot spune ca l-am indragit pe Eric - toate astea pana si-a pierdut vizibil maretia in ochii mei. Dupa toate lucrurile dragute de care era in stare baiatul asta ultimul, dar ultimul lucru la care ma asteptam din partea lui a fost sa o sarute pe tipa aia - Anna. Sunt sigura ca a fost toata chestia asta intr-un moment de.. lipsa-totala-te-gandire - ori, cel putin eu asa prefer sa cred. Sunt constienta ca uneori facem anumite lucruri impulsiv, insa, probabil asta ar trebui perceputa si ca o lectie - sa nu devii niciodata atat de vulnerabil si nici ca nu iei dragostea precum o gluma. Ei bine, dupa toate cele intamplate, am fost cuprinsa de FURIE si, aproape ca imi dadusera LACRIMILE - lucru normal din punctul meu de vedere, probabil asta sunt, mult prea „sensibila" pentru asa ceva. Asadar, pot spune ca acest capitol m-a invalui cu atat de multe emotii incat.. nu stiu, m-am simtit de parca am citit un roman intreg - si inca unul reusit.
Tot ce va pot spune amandurora este ca, ar fi mare pacat sa renuntati vreodata la acest Fic. Personal imi place.. nespus de mult.. - De fapt, astea nici macar nu sunt cuvinte care ar putea exprima adevarata mea idee, si adevaratele mele sentimente de.. uimire, de incantare, insa, nu le gasesc pe cele necesare pentru a o face. Va multumesc pentru lectura superba din seara aceasta.
Cu mult, mult drag,
FreeToLove :*.
![[Imagine: dh4h3a.png]](http://i47.tinypic.com/dh4h3a.png)
~.~
„Nu poti cunoaste cu adevarat decat ceea ce renunti a stapani.”