Cu sau fara prieteni-pareri si dezbateri

[Sângerica :3]

Buna intrebarea.Ma voi referi mai mult la cei care ma stiu in viata de zi cu zi. Eu sunt solitara. Nu ca mi-ar placea, dar asta este. Si eu am avut prieteni care m-au lasat de izbeliste atunci cand am avut nevoie de ei dar care s-au intors la mine atunci cand ei au avut nevoie de mine. Prima oara crezi ca au gresit, insa a doua oara pur si simplu iti dai seama ca nu te poti baza pe ei, motiv pentru care incepi sa te inchizi in tine. Pot spune ca nu ma cunoaste nimeni asa cum sunt eu de fapt, pentru ca nici nu vreau asta. Sunt o fire mai dificila, deci un punct in minus pentru mine, plus ca nu suport persoanele nesimtite in preajma mea- de nici o culoare.Totusi, capitolul socializare nu e unul inaccesibil pentru mine- nu atunci cand vreau. Dar e greu sa iti faci un bun prieten atat timp cat si cei din jurul tau sunt nesiguri pe ei si nu sunt sinceri, aratandu-si diferite fete. Bineinteles ca ideal ar fi sa ai prieteni, cu care sa te impaci si sa vorbesti, pentru ca cineva a spus candva " Omul nu e facut sa fie ca o insula pustie" - si avea dreptate. Ar fi chiar minunat sa ai un prieten foarte bun care sa nu te lase balta indiferent de deciziile tale, insa asta implica riscul de a-l lasa sa te cunoasca pentru ca el sa nu te judece, insa rar ii mai gasesti. Totusi, te multumesti si cu amicii .