20-08-2008, 03:15 PM
Mdea...nu ma injurati da' chiar n-am mai avut timp sa postez...nici eu nici prietena mea,Andreea promit ca tu o sa pui urmatoarele doua capitole...sorry. Cum ziceam: Continuarea dupa o lunga asteptare sper sa merite:
Capitolul 2
Ochii mi se inchid brusc. Simt cum o ameteala puternica ma doboara;Ma apuc de robinetele dusului,inchizand in acelasi timp apa. Silueta baiatului din fata mea se apropie din ce in ce mai mult de mine ; simt doua brate cuprinzandu-ma de umeri. In clipa urmatoare eram asezat pe banca de lemn din interiorul vestiarului,la pieptul brunetulul care continua sa-si treaca degetele prin parul meu ud. Dupa ce ma sterse de apa,acesta imi arunca prosopul pe cap,lasandu-ma sa zac aproape incontient pe lemnul tare.Colegul meu disparu din privirile mele si asa prea obosite pentru a mai putea distinge ceva, trantind cu putere usa .Eu unul raman intins,respirand profund,incercand sa ma calmez. Dupa ce mai petrec cateva minute in pozitia aia cat se poate de incomoda, ma imbrac in graba,parasind in viteza incaperea. Abia pot merge,o durere puternica imi apasa pieptul iar cu fiecare sfortare ma doare tot mai tare. Picioarele imi sunt parca din guma,de fiecare data cand pasesc,ameteala imi umbreste privirea pentru o secunda. Totusi indeajuns pentru a ma face sa ma tin cu mainile de peretele din stanga mea. Fac o ultima fortare pentru a ajunge in clasa unde ma las pe scaun,asezandu-si capul intre maini.Acum caci respiratia mi s-a domolit pot si eu sa respir in voie. Inchid ochii usor,acoperindu-mi urechile cu ajutorul mainilor pentru a nu mai auzi zgomotele produse de agitatia colegilor mei.Deodata simt o mana calda ce mi se plimba prin par: era Kenji,care ma privea zambindu-mi:
- He he hei,elevul model doarme?
- Nu dormeam...ma doare capu' lasa-ma in pace,raspund eu,imbrancindu-l. Acesta se aseaza pe scaun,tragandu-ma langa el. De obicei nu dorm in nici o ora..dar asta cred ca e o exceptie. In scurt timp am adormit intins pe banca cu capul pe mana stanga a colegului meu. Din cand in cand,auzeam vocea pitigaiata a profesoarei ,probabil de biologie dictand pe acelasi ton rece cu care ne-am obijnuit. Durerea inca mai staruie in partea de jos a trupului meu,dandu-mi junghiuri pe care le depasesc cu greu. Imaginea brunetului staruie in mintea mea ca o amintire neplacuta si totusi imi doresc sa mai simt caldura bratelor sale,atingerile de foc pe pielea mea . Oare cine o fi misteriosul baiat? De ce ma gandesc intruna numai la el? Capul incepe sa ma doara;imi doresc doar sa ma intorc acasa in patul meu moale si sa adorm linistit fara grijile astea care se pare ca nu-mi dau pace. Dar cum nimic nu vine fara un sacrificiu mai am de stat inca la scoala:
- Of, ce zi proasta mai am si eu! Soptesc eu,lovind usor cu pumnul in banca. Colegul meu se intoarce, apropiindu-si capul de urechea mea:
- Se uita profa� bai somnorici,ori te scoli ori te culci. Doar stii cum face nebuna asta cand e vorba de deranjarea orei sale. Doamne fereste sa ne vada,rase blondul,dand pagina la caiet. Eu tot nu ma linistesc;incep sa ma intorc de pe o ��parte pe alta�� a banci in cautarea unei pozitii cat de cat convenabile. Imaginea tipului aluia apare in mintea mea,rascolindu-mi sentimentele. Pana acum eram indragostit de o colega,prietena cu mine de la gradinita si poate cea mai frumoasa fata dar acum nu mai sunt sigur pe sentimentele mele.Dupa ce mai pierd cateva minute cu capul pe banca tot gandindu-ma la o cale de razbunare ,ma ridic in pozitie de �elev silitor� cum zice profesoara de biologie si incep sa copiez din caietul colegului meu care se plictisise sa tot scrie si citea dintr-o revista mascata deasupra cartii de biologie:
-Si ce stii despre baiatul acela brunet care joaca mai mereu basket cu tine?
- Kisume? E a 11-a de ce ma intrebi asa de brusc de el? A vrut sa te cunoasca acum cateva zile dar tu nu ai vrut sa joci cu noi,iti amintesti probabil�Da..si inca cat de idiot am fost ca nu m-am prezentat atunci poate scapam de nenorocirea care mi s-a intamplat azi:
- Stie multe despre tine copilu� ala si nu inteleg de unde.
-Ahhh�stie multe si mie acum imi zici? E ca un ghimpe in coaste.Si i-a zi-mi ce stie mai exact? Blondul incepu sa-mi povesteasca. Cu fiecare propozitie rostita,durerea de cap mi se accentua. Baiatul ala stia mai multe despre mine decat stiu eu. Gandul acesta ma nelinistea din ce in ce mai mult iar eu habar aveam ceva de Kisume sau cum l-o chema. Nu pot sa cred asa ceva sa mi se intample fix mie. Soneria suna,anuntand pauza mare. Aveam deci timp sa vorbesc cu brunetul �si ce sa-i zic? O razbunare ar fi tocmai buna in clipele astea. Dupa ce ma mai gandesc la o cale de a scapa din prostia asta imi rog colegul sa ma duca la el.
Kenji imi spune ca de obicei ii in sala de mese ori afara jucand basket.Ma aproprii de jealuzele,tragandu-le nelinistit si ma uit pe geam sa verific daca controland dintr-o privire toata curtea. O chii mi se misca ca girofarele im toate partile dar dejeaba nu il vad..probabil o fi sa manance doar dupa exchibitia din vestiar I s-a facut foame.Ma trag inapoi si ma indrept spre sala de mese, oricum trebuia sa mananc.Il trag pe colegul meu de mana si incepem sa fugim zgomotos.Ajunsi in incaperea mare in care persista un miros placut de supa,incercam sa gasim o masa libera pentru amandoi,sau cel putin colegul meu face asta, eu ma duc plictisit sa vad daca ma tenteaza ceva de la bufet.Ma asez la rand,luand doua tavi pe care asez oua sucuri si doua portii de cartofi cu peste alaturi si merg sa platesc. Poate ca nu mi-am dat eu seama din prima dar langa mine era chiar brunetul care se apropiase simtitor de mine si incepuse sa ma ciupeasca de fund. Dupa ce realizez ca nu-mi joaca feste imaginatia,incep sa urlu cat ma tin plamanii pentru a vedea reactia lui Kisume,sau cel putin pentru a-l face de ras:
-Da ce naiba ii cu tine?esti pe invers cau ce?vezi-ti de treaba ta!.....Probabil ca nu i-a picat bine ce am zis se putea citi pe fata lui ca era foarte nervos...toti elevii din sala de mese isi intorsesera privirea spre brunet si incepusera sa-l arate cu degetul sa rada si desigur sa faca glume pe seama sa. Credeam ca sigur o sa dea in mine dar din contra,a inceput sa rada in hohote ca un prost ceea ce m-a enervat si mai tare. Totusi constiinta nu-mi da pace: dupa ce mi-a facut ar trebui sa sufere si el nu?
Vroiam sa mai zic ceva dar m-am abtinut.Imi placetsc mancare si ma duc inapoi la colegul meu pana nu se ma intampla ceva.Oricum, orele sunt aproape pe terminate dr ma simt al naibi de rau si nu mai am de gand sa stau pana se termina iar chiar daca nu e genul meu sa fug de la ore nu am alta alternativa,asa ca merg acasa. Termin de mancat dupa care il anunt pe Kenji ca plec� probabil ca l-am lasat cu gura cascata,voiam totusi sa-I vad expresia .Ma in drept spre iesire cu pasi grabiti inainte sa ma vada un profesor si ajung in parcare,drumul fusese mereu liber p-acolo.Din pacate azi se parea ca am ghinion. Kisume se afla rezemat de o masina si ma privea,mai bine zis ma astepta. In momentul acela am hotarat sa-l confrunt direct doar nu aveam sa ma acund toata viata. Mare greseala,daca fugeam poate ca scapam dar iata ca m-am indreptat sper el dar nu a avut reactia la care ma asteptam...nu inca.Tipul s-a ridicat,postandu-se mandru in fata mea si m-a masurat din cap panan picioare de cateva ori. In ochii lui nu se putea citi nimic,poate doar un sentiment de nerabdare. In clipa urmatoare mainile brunetului imi apucara strans incheieturile,ducandu-mi ambele maini la spate. Isi vara piciorul drept intre picioarele mele,cuprinzandu-mi cu incredere�mandria�. Fata imi devenise rosie mai rau ca racul�iar inima imi batea afara din piept. Kisume incepu sa ma sarute pasional pe gat,muscandu-ma din cand in cand . Oricat incerc eu sa ma zbat baiatul acela e mult mai puternic decat pare. Si totusi..de ce naiba ma simt atat de bine cand sunt cu el? Parca toate grijile dispar sau asa ceva�nu pot exprima ce simt pentru el. Dar oare el ce simte pentru mine?
Capitolul 2
Ochii mi se inchid brusc. Simt cum o ameteala puternica ma doboara;Ma apuc de robinetele dusului,inchizand in acelasi timp apa. Silueta baiatului din fata mea se apropie din ce in ce mai mult de mine ; simt doua brate cuprinzandu-ma de umeri. In clipa urmatoare eram asezat pe banca de lemn din interiorul vestiarului,la pieptul brunetulul care continua sa-si treaca degetele prin parul meu ud. Dupa ce ma sterse de apa,acesta imi arunca prosopul pe cap,lasandu-ma sa zac aproape incontient pe lemnul tare.Colegul meu disparu din privirile mele si asa prea obosite pentru a mai putea distinge ceva, trantind cu putere usa .Eu unul raman intins,respirand profund,incercand sa ma calmez. Dupa ce mai petrec cateva minute in pozitia aia cat se poate de incomoda, ma imbrac in graba,parasind in viteza incaperea. Abia pot merge,o durere puternica imi apasa pieptul iar cu fiecare sfortare ma doare tot mai tare. Picioarele imi sunt parca din guma,de fiecare data cand pasesc,ameteala imi umbreste privirea pentru o secunda. Totusi indeajuns pentru a ma face sa ma tin cu mainile de peretele din stanga mea. Fac o ultima fortare pentru a ajunge in clasa unde ma las pe scaun,asezandu-si capul intre maini.Acum caci respiratia mi s-a domolit pot si eu sa respir in voie. Inchid ochii usor,acoperindu-mi urechile cu ajutorul mainilor pentru a nu mai auzi zgomotele produse de agitatia colegilor mei.Deodata simt o mana calda ce mi se plimba prin par: era Kenji,care ma privea zambindu-mi:
- He he hei,elevul model doarme?
- Nu dormeam...ma doare capu' lasa-ma in pace,raspund eu,imbrancindu-l. Acesta se aseaza pe scaun,tragandu-ma langa el. De obicei nu dorm in nici o ora..dar asta cred ca e o exceptie. In scurt timp am adormit intins pe banca cu capul pe mana stanga a colegului meu. Din cand in cand,auzeam vocea pitigaiata a profesoarei ,probabil de biologie dictand pe acelasi ton rece cu care ne-am obijnuit. Durerea inca mai staruie in partea de jos a trupului meu,dandu-mi junghiuri pe care le depasesc cu greu. Imaginea brunetului staruie in mintea mea ca o amintire neplacuta si totusi imi doresc sa mai simt caldura bratelor sale,atingerile de foc pe pielea mea . Oare cine o fi misteriosul baiat? De ce ma gandesc intruna numai la el? Capul incepe sa ma doara;imi doresc doar sa ma intorc acasa in patul meu moale si sa adorm linistit fara grijile astea care se pare ca nu-mi dau pace. Dar cum nimic nu vine fara un sacrificiu mai am de stat inca la scoala:
- Of, ce zi proasta mai am si eu! Soptesc eu,lovind usor cu pumnul in banca. Colegul meu se intoarce, apropiindu-si capul de urechea mea:
- Se uita profa� bai somnorici,ori te scoli ori te culci. Doar stii cum face nebuna asta cand e vorba de deranjarea orei sale. Doamne fereste sa ne vada,rase blondul,dand pagina la caiet. Eu tot nu ma linistesc;incep sa ma intorc de pe o ��parte pe alta�� a banci in cautarea unei pozitii cat de cat convenabile. Imaginea tipului aluia apare in mintea mea,rascolindu-mi sentimentele. Pana acum eram indragostit de o colega,prietena cu mine de la gradinita si poate cea mai frumoasa fata dar acum nu mai sunt sigur pe sentimentele mele.Dupa ce mai pierd cateva minute cu capul pe banca tot gandindu-ma la o cale de razbunare ,ma ridic in pozitie de �elev silitor� cum zice profesoara de biologie si incep sa copiez din caietul colegului meu care se plictisise sa tot scrie si citea dintr-o revista mascata deasupra cartii de biologie:
-Si ce stii despre baiatul acela brunet care joaca mai mereu basket cu tine?
- Kisume? E a 11-a de ce ma intrebi asa de brusc de el? A vrut sa te cunoasca acum cateva zile dar tu nu ai vrut sa joci cu noi,iti amintesti probabil�Da..si inca cat de idiot am fost ca nu m-am prezentat atunci poate scapam de nenorocirea care mi s-a intamplat azi:
- Stie multe despre tine copilu� ala si nu inteleg de unde.
-Ahhh�stie multe si mie acum imi zici? E ca un ghimpe in coaste.Si i-a zi-mi ce stie mai exact? Blondul incepu sa-mi povesteasca. Cu fiecare propozitie rostita,durerea de cap mi se accentua. Baiatul ala stia mai multe despre mine decat stiu eu. Gandul acesta ma nelinistea din ce in ce mai mult iar eu habar aveam ceva de Kisume sau cum l-o chema. Nu pot sa cred asa ceva sa mi se intample fix mie. Soneria suna,anuntand pauza mare. Aveam deci timp sa vorbesc cu brunetul �si ce sa-i zic? O razbunare ar fi tocmai buna in clipele astea. Dupa ce ma mai gandesc la o cale de a scapa din prostia asta imi rog colegul sa ma duca la el.
Kenji imi spune ca de obicei ii in sala de mese ori afara jucand basket.Ma aproprii de jealuzele,tragandu-le nelinistit si ma uit pe geam sa verific daca controland dintr-o privire toata curtea. O chii mi se misca ca girofarele im toate partile dar dejeaba nu il vad..probabil o fi sa manance doar dupa exchibitia din vestiar I s-a facut foame.Ma trag inapoi si ma indrept spre sala de mese, oricum trebuia sa mananc.Il trag pe colegul meu de mana si incepem sa fugim zgomotos.Ajunsi in incaperea mare in care persista un miros placut de supa,incercam sa gasim o masa libera pentru amandoi,sau cel putin colegul meu face asta, eu ma duc plictisit sa vad daca ma tenteaza ceva de la bufet.Ma asez la rand,luand doua tavi pe care asez oua sucuri si doua portii de cartofi cu peste alaturi si merg sa platesc. Poate ca nu mi-am dat eu seama din prima dar langa mine era chiar brunetul care se apropiase simtitor de mine si incepuse sa ma ciupeasca de fund. Dupa ce realizez ca nu-mi joaca feste imaginatia,incep sa urlu cat ma tin plamanii pentru a vedea reactia lui Kisume,sau cel putin pentru a-l face de ras:
-Da ce naiba ii cu tine?esti pe invers cau ce?vezi-ti de treaba ta!.....Probabil ca nu i-a picat bine ce am zis se putea citi pe fata lui ca era foarte nervos...toti elevii din sala de mese isi intorsesera privirea spre brunet si incepusera sa-l arate cu degetul sa rada si desigur sa faca glume pe seama sa. Credeam ca sigur o sa dea in mine dar din contra,a inceput sa rada in hohote ca un prost ceea ce m-a enervat si mai tare. Totusi constiinta nu-mi da pace: dupa ce mi-a facut ar trebui sa sufere si el nu?
Vroiam sa mai zic ceva dar m-am abtinut.Imi placetsc mancare si ma duc inapoi la colegul meu pana nu se ma intampla ceva.Oricum, orele sunt aproape pe terminate dr ma simt al naibi de rau si nu mai am de gand sa stau pana se termina iar chiar daca nu e genul meu sa fug de la ore nu am alta alternativa,asa ca merg acasa. Termin de mancat dupa care il anunt pe Kenji ca plec� probabil ca l-am lasat cu gura cascata,voiam totusi sa-I vad expresia .Ma in drept spre iesire cu pasi grabiti inainte sa ma vada un profesor si ajung in parcare,drumul fusese mereu liber p-acolo.Din pacate azi se parea ca am ghinion. Kisume se afla rezemat de o masina si ma privea,mai bine zis ma astepta. In momentul acela am hotarat sa-l confrunt direct doar nu aveam sa ma acund toata viata. Mare greseala,daca fugeam poate ca scapam dar iata ca m-am indreptat sper el dar nu a avut reactia la care ma asteptam...nu inca.Tipul s-a ridicat,postandu-se mandru in fata mea si m-a masurat din cap panan picioare de cateva ori. In ochii lui nu se putea citi nimic,poate doar un sentiment de nerabdare. In clipa urmatoare mainile brunetului imi apucara strans incheieturile,ducandu-mi ambele maini la spate. Isi vara piciorul drept intre picioarele mele,cuprinzandu-mi cu incredere�mandria�. Fata imi devenise rosie mai rau ca racul�iar inima imi batea afara din piept. Kisume incepu sa ma sarute pasional pe gat,muscandu-ma din cand in cand . Oricat incerc eu sa ma zbat baiatul acela e mult mai puternic decat pare. Si totusi..de ce naiba ma simt atat de bine cand sunt cu el? Parca toate grijile dispar sau asa ceva�nu pot exprima ce simt pentru el. Dar oare el ce simte pentru mine?