Aly, mersi de comm si ca mi-ai evidentiat greselile. Mersi si tie Fallen pentru comm >:D<.
Sper sa va placa capitolul acesta ;;).
Enjoy
Capitolul 24
Sincera sa fiu chiar nu m-as fi asteptat la asemenea soc. As fi bagat mana in foc pentru el, pentru nevinovatia lui, dar m-as fi ars. Pana la urma de ce-l judec ? E si el barbat nu ? Si totusi era barbatul meu. Caruia i-am dat inima mea, trupul meu, mintea mea, timpul meu, i-am dat tot, iar el ... se culca cu o moarta. Ce dracu ! Nu-l credeam in stare de asa ceva, degeaba ma magesc singura. Ma doare a naibii de tare aceasta tradare. Ma ndragostisem de el, nimic nu avea sa schimbe asta. Chiar mi-am format o idee cum ar fi sa am o casa cu el, copii, sa-mi implinesc visul acela nenorocit. Dar mi-a fost spulberat de o vampirita nenorocita. Ah ! Ce n-as fi dat sa ii sterg zambetul acela de pe buze. Nenorocita ! Desigur, i-am respins toate apelurile lui Jack.
M-am dus la vechiul meu apartament, inca nu-l vandusem. Am urcat pana la etajul unde era apartamentul si am deschis usa. Am trantit-o in urma mea si am inceput sa merg spre dormitor. M-am descaltat de adidasii care-i puratm si m-am aruncat in pat. Am inceput sa-mi amintesc tot, cum m-am intalnit cu Jack, prima data cand am fost impreuna, prima noapte in care am stat in apartamentul nostru. Hm, nostru a incetat sa mai existe.
M-am ghemuit in pat strangandu-mi genunchi la piept. Siroaie de lacrimi au inceput sa-mi curga pe fata. Eram slaba pentru un barbat. Frumos ! Si totusi ce conta acum ? Eram singura, nu ma vedea nimeni. Nu stia absolut nimeni unde sunt. Puteam fi linistita, sa plang, sa sufar in liniste dupa cel ce m-a tradat, dupa cel pe care-l iubesc.
[center]***[/center]
Nu am mai iesit din apartament decat in ziua in care urma sa inceapa razboiul. Am inchis apartamentul si am mers acasa la tata. Drumul pe care l-am parcurs mi s-a parut destul de scurt, avand in vedere ca era sa fac doua accidente din cauza neatentiei mele. Eram distrusa, se vedea pe mine. Mama s-a speriat cand m-a vazut asa. A inceput sa-mi tina o predica, dar eu nu am bagat-o in seama. M-am dus sa fac un dus, si acolo a vent dupa mine continuandu-si datul din gura care nu era necesar, dar nah, era mama. Cand am iesit de la dus m-am privit in oglinda, aveam ochii destul de rosii si umflati. Fata imi arata distrusa, buzele imi erau crapate iar cearcanele erau foarte pronuntate. Am observat ca mama a disparut indata ce am iesit dar am vazut-o revenind cu o gentuta mica aurie. Acolo isi tinea ea cremele facatoare de minuni. M-a pus pe un scaun si a inceput sa ma faca pe fata cu fiecare crema de acolo, pentru buze, pentru cearcane, ba ca aveam pielea uscata, si alte porcarii. Eu mergeam la lupta nu la Miss Univers ! Cand a terminat toata maimutareala eu m-am dus sa imi iau o bustiera si pantaloni scurti negrii. Mi-am uscat parul iar apoi am mers la tata pentru a-mi da cheia de la camera unde aveam costumul si armele. A venit si el cu mine ca sa si le i-a si el pentru lupta. Am intrat in camera aceea care nu avea decat o intrare, usa. Nu existau geamuri. Mi-am luat costumul si am inceput sa imi aleg armele, cateva pistoale, doua sabii, si alte chestii mici cu care puteam foarte usor sa rup in doua un varcolac.
- Crystal, ce s-a intamplat cu tine zielele astea ? M-a intrebat tata in timp ce ieseam din aceea incapere.
- La ce te referi ? Am incercat sa fac pe nestiutoarea.
- La faptul ca ai plecat de acasa. Mi-a spus zambind cald.
- Ah`, am vrut sa stau singura, vroiam sa meditez. Am spus zambind.
- Acum, scuza-ma o sa ma duc sa ma pregateasc pentru marea lupta. Am zis iar apoi am plecat.
Am intra tin camera si am vazut ca mama s-a evaporat de acolo. Mi-am luat pantalonii elastici de la costum pe mine, apoi mi-am luat bluza neagra care completa tinuta. Nu era mare chestie, insa asa eram perfecta, vreau sa spun din punct de vedere al miscarii aveam nevoie de elasticitate. Mi-am atasat la brau suportul pentru pistoale si am inceput sa pun unul cate unul in huse. Mi-am mai luat gloante de rezerva cu mine ca sa fie suficiente, niciodata nu se site care javre o sa fie pe front. M-am incaltat cu o pereche de cizme lungi si la toreac mi-am pus cutitele. Mi-am luat husele pentru sabii si mi le-am pus in asa fel incat ele sa fie la spatele meu. Eram gata, nu mai lipsea nimic. Ora doi se apropia cu pasi repezi, varcolacii aveau sa atace pe cand se intuneca, era momentul lor, in fond era luna rosie, nu ?
Am coborat scarile in graba si l-am vazut pe tata asteptandu-ma. Credeam ca eu aveam sa stau dupa el. Am luat masina de teren pentru a ajunge la castelul vampirilor. Acolo ne imparteam pe grupe, sper doar sa nu cad in aceeasi grupa cu Jack, nu aveam cum sa ma concentrez la lupta. Mi-am luat la revedere de la mama si apoi am pornit la drum.
Dupa o ora am ajuns si noi la destinatie. M-am dat jos din masina si am pasit spre castel impreuna cu tata. Apoi mi-am dat seama ca inca aveam parul defacut, uitasem sa-l prind. Mi-am luat elasticul ce-l aveam la incheietura mainii si mi l-am prins. Apoi am fugit dupa tata, care a intrat deja in castel. Am ajuns din nou, in sala unde a fost si acel 'bal'. Am putut-o observa pe Yayuria zambindu-mi victorios. I-am aruncat o privire mult prea urata, si indata i-a disparut acel ranjet prost de pe fata ei de moarta spalacita. Apoi l-am vazut pe Zalux. A venit spre mine si mi-a luat mana sarutandu-mi-o.
- Crystal. A spus acesta pe un ton fermecator.
- Zalux. Am raspuns la acel salut fortandu-ma sa zambesc.
Am mers mai departe impreuna cu Zalux spre seful vampirilor, Krez, Yayuria si tata. I-am salutat politicos pe cei doi barbati iar lui Yayuria nu i-am adresat nicio vorba. Nu merita sa-mi fortez vocea pentru o tarfa. M-am uitat in jur si l-am observat si pe Jack, privindu-ma oarecum trist. Mi-am plecat privirea si mi-am indreptat-o spre conducatori. Atunci am spus :
- Ne impartim in grupuri, nu ?
Cei doi s-au uitat curiosi la mine. Adica ... ce naiba, nu asta aveau in minte ?
- Adica, deobicei varcolacii asa fac, nu cred ca ar fi prea inteligent din partea noastra sa atacam toti deodata un grup in timp ce altul ne i-a prin surprindere. Am spus destul de tare incat sa ma auda toti.
Susotelile au inceput. Vampiri barfitori !
- Minunata idee, Crystal ! M-a sprijinit batranul vampir.
- Sincer sa fiu eu aveam de gand sa facem asa, sa atacam toti deodata, nu m-as fi gandit ca varcolacii ar fi fost asa de destepti incat sa se imparta pentru a ataca.
- Au fost destuli de inteligenti sa-mi omoare fratele. Am mormait eu.
- Ce ai spus ? M-a intrebat vampirul.
- Am spus ca pana la urma tot javre care miros urat sunt.
Am auzit niste rasete prin sala. Carcotasii !
- Dupa cum a spus domnisoara de fata, ne vom imparti in grupuri. Zalux, Krez, Yyuria, eu si Richard vom forma grupele. Zalux, tu incepi.
- Multumesc, tata. Crystal tu vi cu mine. A spus zambind.
S-a mai uitat prin sala si a mai nominalizat cativa, eram cu mine si cu el, zece. Perfect ! Apoi a urmat Krez, care tot zece a luat. Yayuria a luat si ea tot zece, printre ei fiind Jack. Cred ca l-am auzit maraind cand a auzit-o pe vampirita dar cui ii pasa ? Tata si batranul au mai ales si ei, restul au ramas la castel pentru a-l proteja. Noi am pornit la drum. Urma sa mergem in nordul orasului, acolo era un camp deschis, numai bun de lupta.
Am ajuns acolo in jur de ora cinci, trecusera repede trei ore. Aveam de asteptat pana cand cainii aveau sa-si faca aparitia. Am stat cam tot timpul pana cand s-a intunecat aproape de Zalux. Ma intreba tot felul de chestii, iar eu ii raspundeam, macar ma mai deconectam de la problemele mele. Pe cand a vrut sa-mi mai puna o intrebare putoarea de javra s-a simtit. Mi-am scos sabiile din huse si m-am pus in pozitie de atac. Zalux a procedat la fel. Indata ce s-au apropiat luptele au inceput.
Eu m-am ales cu un varcolac destul de mare. Afurisitul stia ce facea, am banuit ca e din clanul Z, aia erau destui de buni, insa eu eram Vanatoare, nu aveam sa ma las calcata in picioare de o potaie, nu ? Am inceput sa-l atac cu ambele sabii, el parandu-mi loviturile. Dintr-o greseala facuta din partea lui i-am taiat bratul drept. Am zambit victorioasa. Am trecut sa-l atac mai departe. Cand s-a asteptat mai putin am sarit si i-am taiat gatul. Am scuturat sabia de sange si am pornit la altul. Am ucis vreo cinci varcolaci unul dupa altul, obosisem, nu stiam de ce. Ma miscam mai incet decat inainte. Cand am ajuns la al saselea, asta era si mai mare. Gafaiam din ce in ce mai des. Mi-am bagat sabiile inapoi in huse si am scos pistoalele. Am inceput sa trag dupa el, dar se ferea. Cand am vazut ca nu avea niciun rezultat cu pistoalele, le-am pus la loc si am dat sa-mi iau din nou sabiile. Mare greseala ! Varcolacul s-a napustit asupra mea dintr-o data. Am reusit sa ma trag, insa m-a prins de un picior si m-a azvarlit cativa metrii mai incolo. Si ce duruse ! Mainile imi erau julite, puteam sa simt asta, mirosul sangelui, tot. M-am ridicat in sezut si mi-am scos sabia. Nu puteam sa ma ridic in picioare deoarece unul cred ca-mi era rupt. Niciodata nu am fost trantita asa de departe, si mai ales cu atata forta. Am asteptat ca varcolacul sa se apropie de mine, desigur, nu eram suta la suta sigura pe victoria mea, insa ce mai conta ? L-am pierdut pe Jack, nimic nu mai era important. Am inchis ochii si mi-am asteptat sfarsitul. Aveam sa mor eroic nu ? Ca si fratele meu. Hm, poate ne-om intalni, sau poate nu. Si totusi am asteptat, si iar am asteptat dar nimic nu s-a intamplat. Am deschis ochii neincrezatoare si apoi l-am vazut pe el. Pe cel care ma salvaze. Zalux, pentru numele lui Dumnezeu, de ce l-ai oprit.
- Ce mama dracului credeai ca faci ? Incercai sa te sinucizi ? S-a rastit acesta.
- Cam pe acolo. Am spus zambind.
- Mda, hai sus, in picioare ! A spus serios.
- Ah, daca-ti zic ca mi-am rupt piciorul ce-mi faci ? Am zis razand.
- Cum dracu ?! A intrebat acesta mirat.
- Zalux, eu sunt o fata, tocmai am fost azvarlita la zece metrii de catre un varcolac, mirate ca mai respir.
A ras si eu am facut al fel. M-a luat in brate si le-a spus celor de acolo ca el avea sa plece cu mine, eram ranita. Mai erau doar cativa varcolaci, opt oameni (defapt nu asa de oameni) puteau sa-i infrunte. Am uitat ca armata care a facut-o Zalux a fost doar din vampiri, eu fiind singurul om. M-a dus inapoi la castel unde m-a pus intr-un din camerele de acolo. A stat cu mine pana cand a venit tata de la lupta lui, cica aveau sa atace din nou, s-au retras tampitii. M-a dus direct la spital. M-am ales cu piciorul in ghips. Am pus falsa scuza ca jucam baseball pe un deal si eu am alunecat si m-am rostogolit la vale. Am fost destul de credibila. Doar ce aveam sa-i spun ? Stiti, defapt un varcolac m-a azvarlit zece metri, nu-i asa ca-i minunat ? Vezi sa nu ! Dupa aceea consulta plictisitoare m-a dus acasa si m-a lasat in camera mea. Din nou depresia a inceput. Ma simteam singura intre patre pereti, fara ca cineva sa ma stranga in brate si sa-mi spuna ca ma iubeste.
Sper sa va placa capitolul acesta ;;).
Enjoy
Capitolul 24
Sincera sa fiu chiar nu m-as fi asteptat la asemenea soc. As fi bagat mana in foc pentru el, pentru nevinovatia lui, dar m-as fi ars. Pana la urma de ce-l judec ? E si el barbat nu ? Si totusi era barbatul meu. Caruia i-am dat inima mea, trupul meu, mintea mea, timpul meu, i-am dat tot, iar el ... se culca cu o moarta. Ce dracu ! Nu-l credeam in stare de asa ceva, degeaba ma magesc singura. Ma doare a naibii de tare aceasta tradare. Ma ndragostisem de el, nimic nu avea sa schimbe asta. Chiar mi-am format o idee cum ar fi sa am o casa cu el, copii, sa-mi implinesc visul acela nenorocit. Dar mi-a fost spulberat de o vampirita nenorocita. Ah ! Ce n-as fi dat sa ii sterg zambetul acela de pe buze. Nenorocita ! Desigur, i-am respins toate apelurile lui Jack.
M-am dus la vechiul meu apartament, inca nu-l vandusem. Am urcat pana la etajul unde era apartamentul si am deschis usa. Am trantit-o in urma mea si am inceput sa merg spre dormitor. M-am descaltat de adidasii care-i puratm si m-am aruncat in pat. Am inceput sa-mi amintesc tot, cum m-am intalnit cu Jack, prima data cand am fost impreuna, prima noapte in care am stat in apartamentul nostru. Hm, nostru a incetat sa mai existe.
M-am ghemuit in pat strangandu-mi genunchi la piept. Siroaie de lacrimi au inceput sa-mi curga pe fata. Eram slaba pentru un barbat. Frumos ! Si totusi ce conta acum ? Eram singura, nu ma vedea nimeni. Nu stia absolut nimeni unde sunt. Puteam fi linistita, sa plang, sa sufar in liniste dupa cel ce m-a tradat, dupa cel pe care-l iubesc.
[center]***[/center]
Nu am mai iesit din apartament decat in ziua in care urma sa inceapa razboiul. Am inchis apartamentul si am mers acasa la tata. Drumul pe care l-am parcurs mi s-a parut destul de scurt, avand in vedere ca era sa fac doua accidente din cauza neatentiei mele. Eram distrusa, se vedea pe mine. Mama s-a speriat cand m-a vazut asa. A inceput sa-mi tina o predica, dar eu nu am bagat-o in seama. M-am dus sa fac un dus, si acolo a vent dupa mine continuandu-si datul din gura care nu era necesar, dar nah, era mama. Cand am iesit de la dus m-am privit in oglinda, aveam ochii destul de rosii si umflati. Fata imi arata distrusa, buzele imi erau crapate iar cearcanele erau foarte pronuntate. Am observat ca mama a disparut indata ce am iesit dar am vazut-o revenind cu o gentuta mica aurie. Acolo isi tinea ea cremele facatoare de minuni. M-a pus pe un scaun si a inceput sa ma faca pe fata cu fiecare crema de acolo, pentru buze, pentru cearcane, ba ca aveam pielea uscata, si alte porcarii. Eu mergeam la lupta nu la Miss Univers ! Cand a terminat toata maimutareala eu m-am dus sa imi iau o bustiera si pantaloni scurti negrii. Mi-am uscat parul iar apoi am mers la tata pentru a-mi da cheia de la camera unde aveam costumul si armele. A venit si el cu mine ca sa si le i-a si el pentru lupta. Am intrat in camera aceea care nu avea decat o intrare, usa. Nu existau geamuri. Mi-am luat costumul si am inceput sa imi aleg armele, cateva pistoale, doua sabii, si alte chestii mici cu care puteam foarte usor sa rup in doua un varcolac.
- Crystal, ce s-a intamplat cu tine zielele astea ? M-a intrebat tata in timp ce ieseam din aceea incapere.
- La ce te referi ? Am incercat sa fac pe nestiutoarea.
- La faptul ca ai plecat de acasa. Mi-a spus zambind cald.
- Ah`, am vrut sa stau singura, vroiam sa meditez. Am spus zambind.
- Acum, scuza-ma o sa ma duc sa ma pregateasc pentru marea lupta. Am zis iar apoi am plecat.
Am intra tin camera si am vazut ca mama s-a evaporat de acolo. Mi-am luat pantalonii elastici de la costum pe mine, apoi mi-am luat bluza neagra care completa tinuta. Nu era mare chestie, insa asa eram perfecta, vreau sa spun din punct de vedere al miscarii aveam nevoie de elasticitate. Mi-am atasat la brau suportul pentru pistoale si am inceput sa pun unul cate unul in huse. Mi-am mai luat gloante de rezerva cu mine ca sa fie suficiente, niciodata nu se site care javre o sa fie pe front. M-am incaltat cu o pereche de cizme lungi si la toreac mi-am pus cutitele. Mi-am luat husele pentru sabii si mi le-am pus in asa fel incat ele sa fie la spatele meu. Eram gata, nu mai lipsea nimic. Ora doi se apropia cu pasi repezi, varcolacii aveau sa atace pe cand se intuneca, era momentul lor, in fond era luna rosie, nu ?
Am coborat scarile in graba si l-am vazut pe tata asteptandu-ma. Credeam ca eu aveam sa stau dupa el. Am luat masina de teren pentru a ajunge la castelul vampirilor. Acolo ne imparteam pe grupe, sper doar sa nu cad in aceeasi grupa cu Jack, nu aveam cum sa ma concentrez la lupta. Mi-am luat la revedere de la mama si apoi am pornit la drum.
Dupa o ora am ajuns si noi la destinatie. M-am dat jos din masina si am pasit spre castel impreuna cu tata. Apoi mi-am dat seama ca inca aveam parul defacut, uitasem sa-l prind. Mi-am luat elasticul ce-l aveam la incheietura mainii si mi l-am prins. Apoi am fugit dupa tata, care a intrat deja in castel. Am ajuns din nou, in sala unde a fost si acel 'bal'. Am putut-o observa pe Yayuria zambindu-mi victorios. I-am aruncat o privire mult prea urata, si indata i-a disparut acel ranjet prost de pe fata ei de moarta spalacita. Apoi l-am vazut pe Zalux. A venit spre mine si mi-a luat mana sarutandu-mi-o.
- Crystal. A spus acesta pe un ton fermecator.
- Zalux. Am raspuns la acel salut fortandu-ma sa zambesc.
Am mers mai departe impreuna cu Zalux spre seful vampirilor, Krez, Yayuria si tata. I-am salutat politicos pe cei doi barbati iar lui Yayuria nu i-am adresat nicio vorba. Nu merita sa-mi fortez vocea pentru o tarfa. M-am uitat in jur si l-am observat si pe Jack, privindu-ma oarecum trist. Mi-am plecat privirea si mi-am indreptat-o spre conducatori. Atunci am spus :
- Ne impartim in grupuri, nu ?
Cei doi s-au uitat curiosi la mine. Adica ... ce naiba, nu asta aveau in minte ?
- Adica, deobicei varcolacii asa fac, nu cred ca ar fi prea inteligent din partea noastra sa atacam toti deodata un grup in timp ce altul ne i-a prin surprindere. Am spus destul de tare incat sa ma auda toti.
Susotelile au inceput. Vampiri barfitori !
- Minunata idee, Crystal ! M-a sprijinit batranul vampir.
- Sincer sa fiu eu aveam de gand sa facem asa, sa atacam toti deodata, nu m-as fi gandit ca varcolacii ar fi fost asa de destepti incat sa se imparta pentru a ataca.
- Au fost destuli de inteligenti sa-mi omoare fratele. Am mormait eu.
- Ce ai spus ? M-a intrebat vampirul.
- Am spus ca pana la urma tot javre care miros urat sunt.
Am auzit niste rasete prin sala. Carcotasii !
- Dupa cum a spus domnisoara de fata, ne vom imparti in grupuri. Zalux, Krez, Yyuria, eu si Richard vom forma grupele. Zalux, tu incepi.
- Multumesc, tata. Crystal tu vi cu mine. A spus zambind.
S-a mai uitat prin sala si a mai nominalizat cativa, eram cu mine si cu el, zece. Perfect ! Apoi a urmat Krez, care tot zece a luat. Yayuria a luat si ea tot zece, printre ei fiind Jack. Cred ca l-am auzit maraind cand a auzit-o pe vampirita dar cui ii pasa ? Tata si batranul au mai ales si ei, restul au ramas la castel pentru a-l proteja. Noi am pornit la drum. Urma sa mergem in nordul orasului, acolo era un camp deschis, numai bun de lupta.
Am ajuns acolo in jur de ora cinci, trecusera repede trei ore. Aveam de asteptat pana cand cainii aveau sa-si faca aparitia. Am stat cam tot timpul pana cand s-a intunecat aproape de Zalux. Ma intreba tot felul de chestii, iar eu ii raspundeam, macar ma mai deconectam de la problemele mele. Pe cand a vrut sa-mi mai puna o intrebare putoarea de javra s-a simtit. Mi-am scos sabiile din huse si m-am pus in pozitie de atac. Zalux a procedat la fel. Indata ce s-au apropiat luptele au inceput.
Eu m-am ales cu un varcolac destul de mare. Afurisitul stia ce facea, am banuit ca e din clanul Z, aia erau destui de buni, insa eu eram Vanatoare, nu aveam sa ma las calcata in picioare de o potaie, nu ? Am inceput sa-l atac cu ambele sabii, el parandu-mi loviturile. Dintr-o greseala facuta din partea lui i-am taiat bratul drept. Am zambit victorioasa. Am trecut sa-l atac mai departe. Cand s-a asteptat mai putin am sarit si i-am taiat gatul. Am scuturat sabia de sange si am pornit la altul. Am ucis vreo cinci varcolaci unul dupa altul, obosisem, nu stiam de ce. Ma miscam mai incet decat inainte. Cand am ajuns la al saselea, asta era si mai mare. Gafaiam din ce in ce mai des. Mi-am bagat sabiile inapoi in huse si am scos pistoalele. Am inceput sa trag dupa el, dar se ferea. Cand am vazut ca nu avea niciun rezultat cu pistoalele, le-am pus la loc si am dat sa-mi iau din nou sabiile. Mare greseala ! Varcolacul s-a napustit asupra mea dintr-o data. Am reusit sa ma trag, insa m-a prins de un picior si m-a azvarlit cativa metrii mai incolo. Si ce duruse ! Mainile imi erau julite, puteam sa simt asta, mirosul sangelui, tot. M-am ridicat in sezut si mi-am scos sabia. Nu puteam sa ma ridic in picioare deoarece unul cred ca-mi era rupt. Niciodata nu am fost trantita asa de departe, si mai ales cu atata forta. Am asteptat ca varcolacul sa se apropie de mine, desigur, nu eram suta la suta sigura pe victoria mea, insa ce mai conta ? L-am pierdut pe Jack, nimic nu mai era important. Am inchis ochii si mi-am asteptat sfarsitul. Aveam sa mor eroic nu ? Ca si fratele meu. Hm, poate ne-om intalni, sau poate nu. Si totusi am asteptat, si iar am asteptat dar nimic nu s-a intamplat. Am deschis ochii neincrezatoare si apoi l-am vazut pe el. Pe cel care ma salvaze. Zalux, pentru numele lui Dumnezeu, de ce l-ai oprit.
- Ce mama dracului credeai ca faci ? Incercai sa te sinucizi ? S-a rastit acesta.
- Cam pe acolo. Am spus zambind.
- Mda, hai sus, in picioare ! A spus serios.
- Ah, daca-ti zic ca mi-am rupt piciorul ce-mi faci ? Am zis razand.
- Cum dracu ?! A intrebat acesta mirat.
- Zalux, eu sunt o fata, tocmai am fost azvarlita la zece metrii de catre un varcolac, mirate ca mai respir.
A ras si eu am facut al fel. M-a luat in brate si le-a spus celor de acolo ca el avea sa plece cu mine, eram ranita. Mai erau doar cativa varcolaci, opt oameni (defapt nu asa de oameni) puteau sa-i infrunte. Am uitat ca armata care a facut-o Zalux a fost doar din vampiri, eu fiind singurul om. M-a dus inapoi la castel unde m-a pus intr-un din camerele de acolo. A stat cu mine pana cand a venit tata de la lupta lui, cica aveau sa atace din nou, s-au retras tampitii. M-a dus direct la spital. M-am ales cu piciorul in ghips. Am pus falsa scuza ca jucam baseball pe un deal si eu am alunecat si m-am rostogolit la vale. Am fost destul de credibila. Doar ce aveam sa-i spun ? Stiti, defapt un varcolac m-a azvarlit zece metri, nu-i asa ca-i minunat ? Vezi sa nu ! Dupa aceea consulta plictisitoare m-a dus acasa si m-a lasat in camera mea. Din nou depresia a inceput. Ma simteam singura intre patre pereti, fara ca cineva sa ma stranga in brate si sa-mi spuna ca ma iubeste.
Always keep the faith !
YunJae, YooSu, ChangSica, HunHan.
The pleasures of the mighty are the tears of the poor
A song will outlive all sermons in the memory
Always Keep The Faith
Deferto Neminem
Hope to the End
A song will outlive all sermons in the memory
Always Keep The Faith
Deferto Neminem
Hope to the End