06-02-2012, 10:46 PM
Deci, am promis ca ma voi pune pe treaba si acest capitol il dedic Allex gândăcell :) pentru ca e noua mea prietena pe Zup si nu stiu imi place mult de ea, ficurile ei, personalitatea ei. In fine aici e nextu pentru toti cei care il citesc. Multumesc anticipat. Astept pareri de orice tip, orice fel de critica.
Next:
Capitolul 6, partea a 2-a-Sabii de sange
Intregul corp imi era sfasiat de fior interminabili ce pulsau in toate partile. Incercam din rasputeri sa las frau liber aerului sa circule in plamanii mei, dar nimic. Ce se intampla e rosu la stopul cardiac si nu mai vrea sangele oxigen? Femeia se apropia de mine cu un zambet cald pe buze, dar eu nu il vedeam asa. Eram blocat; nu numai din faptul ca o revad pe mama ci si din faptul ca in trupul meu se purta o batalie importanta, una ce va decide ce se va intampla cu mine. O parte din mine imi zicea sa merg s-o imbratisez, dar alta...alta imi spune sa o omor...caci nu era Mama. Aceasta presimtire o aveam din cauza ca avea ochii inchisi. Mama cand privea pe cineva mereu isi tinea ochii deschisi si avea un aer autoritar si totusi bland si calm. Femeia asta nu-l avea. Era ca o papusa ce era jucaria unui papusar ce ma privea de sus si radea de reactile mele, conducandu-i corpul spre mine, pana ajunse la cativa centimetri de chipul meu. Un strat subtire de transpiratie se asternuse pe trupul meu, acum firav. Vibratile corpului meu deveneau mai puternice cu fiecare secunda, insa gatul imi ramase la fel de uscat parca urland dupa apa si aer. Mana sa rece si alba se aseza pe obrazul meu imbujorat mangaindu-l cu tandrete. Am inchitit in sec incercand sa-mi umezesc gura si sa astept ce va urma.
-Ce dor mi-a fost de tine ! exclama “mamaâ€. Ce s-a intamplat, scumpule? Nu ma recunosti? aud voceai ei suava si totusi dura.
Incerc sa ma misc, dar atunci o vad pe “mama†apropiandu-se de urechea mea si zise: “ Hai nu mai fi asa si las-o pe mama...†sopti apoi se ridica si isi pozitiona privirea cu a mea. Isi intredeschi-se usor ochii, mai apoi ducandu-si mainele la ochii si frecandu-si ca si cum s-ar fi trezit dintr-un somn lung, apoi isi lasa mainile pe langa corpul rece ca gheata. Se dadu-se doi pasi mai in spate si se aseza putin mai labartata ca intr-o pozitie de lupta in stil japonez. Totul incepu sa capete alta fata, desi nu stiam ce avea de gand sa faca. Ma dadusem mai in spate asteptand reactia ei. Ochii i se deschisera rapid si isi atinti privirea spre ai mei. Inghetasem dea binelea. Unul dintre ochii ei era rosu in intregime din care incepuse sa se scurga picaturi de sange pe chipul ei angelic precum lacrimile, iar celalalt era alb cu un simbol pe el...Acel siombol era un X. Mai vazusem acel X dar nu mai stiam unde. In cartea babei si in...in?...Ochii mi se marira instantaneu la gandul ce imi trecusere prin minte. Ma mai dadusem catva pasi inapoi dupa care am grait incet:
-Esti o...o...dar nu am reusit sa mai rostesc altceva.
-Dragul meu baiat, de ce te porti asa cu mama ta? Haide fi baiat cuminte se las-o pe mama.., spuse pozitionandu-se mai bine, moment in care X-ul incepuse sa straluceasca puternic, acum unul dintre ochii fiindu-i albastru, iar celalalt ramanand rosu, desi nu ii mai curgea sange din el. SA TE OMOARE!
Am ramas teapan. Asta nu era mama! Purta chipul ei, dar nu era persoana care ma iubea atat de mult incat ar fi facut orice ca sa ma faca fericit. Femeia se napusti asupra mea, si fara sa pot macar sa imi dau seama ce se intampla isi azvarli parul moale peste fata mea, mangaiandu-ma usor. Simtisem moliciunea parului ei ce trecea precum un rau lin pe o poteca si ma lasasem si eu in frau cu acel sentiment mistic. Simteam ca toate lucrurile prin care am trecut se vor sfarsit, simteam ca totul se va termina si in sfarsit pot sa ma odihnesc si eu. Fericirea mea e scurta ca de obicei si in urmatoarea secunda simt pumnul femeii ce intra direct in stomacul meu, ridicandu-am in sus si ramanand atarnat, toata greutatea mea fiindu-mi sustinuta de pumnul ei. Gura mi se deschide larg si incep sa scuit sange combinat cu saliva pe jos, simtindu-mi tot corpul alunecand intr-un cazan incins si incepan sa imi arda fiecare particica a corpului. In urmatorul moment, fara sa apuc sa i-au o gura de aer necesara pentru a putea sa-mi revin ma izbesc puternic de pamant, facandu-ma sa mai scap cateva picaturi de sange si de pe nas. Femeia asta avea o putere uimitoare, desi nu puteam sa inteleg exact ce se intampla, eram sigur ca daca nu voi face nimic voi pieri. M-am ridicat usor, gemand la fiecare miscare si gafaind puternic, ce cred ca era si din cauza stresului. Incerc sa ma pozitionez corect pentru a o putea contracara, dar ceva ma opreste. Ma uit in fata mea si raman uimit. Sunt inconjurat de simboluri formate doar din litere ce eram sigur ca le-am mai vazut undeva. La...la chimie le-am mai vazut. Erau simbolurile din sistemul periodic, toate in jurul meu miscandu-se lent. Cred ca incepusem sa inteleg la ce se referea Roy cand imi spunea ca puterea mea se trege din chimie.
Deodata ma simt imbratisat de o gramada de sentimente, iar unul era razbunarea. Nu stiu cine e tipa asta, dar si-a ales chipul gresit pe care sa il poarte. Femeia se apropie din nou de mine, dar de data asta nu fac decat sa o privesc si sa las corpul sa reactioneze singur. Aceasta se indreapta spre mine cu o viteza imensa, dar cum vrea sa imi mai dea un pumn in burta, il prind cu mana stanga si il rasucesc. In acelasi timp unul dintre elementele ce ma inconjurata intre inauntrul meu, iar un picur de sange de pe jos se ridica si se aseza in fata mea. Eram tulburat, nu stiam ce fac. Incercam sa-mi controlez corpul, dar acesta nu facea absolul nimic din ce ii ordonam. Aud gemetele ascutite ale femeii, dar vad ca nu am de gand sa-i dau drumul. Cu cealalta mana ii ridic trupul firav si o izbesc cu putere de pamant, din gura ei sarind mici picaturi de sange ce se asezara langa ale mele. “Mama†se prinse de gat si incepu sa tuseasca sec incercand sa-si recapete puterile pentru a se ridica. Dar de data aceasta nu am mai lasat-o sa-mi scape. Ma apropiu de ea si ma uit cu sila la chipul ei albicios. Sincer imi era mila de ea, dar corpul meu nu gandea la fel si actiona dupa bunul plac. In momentul in care incearca sa traga aer in piept piciorul meu se fixeaza deasupra ei si o calca dureros pe gat, facand ca alete picaturi rosiatice sa ii inunde chipul. Ea tipa si se zbatea, incercand sa-mi dea piciorul la o parte, dar se parea ca nu avea nici o sansa. Incep sa apas din ce in ce mai tare, facand-o pe femeie sa urle din ce in ce mai tare si din chipul mamei mele sa isi arate adevarata forma neumana. Dintii galbeni si lungi ii iesira la iveala, iar ochii ce acum cateva momente fusesera calmi erau mai plini de ura ca niciodata. Deodata ma prinde cu o mana de picior si isi infige ghearele ce abea acum observasem cat de mari erau in piciorul meu. Cand simt ca imi strapunge carnea imi retrag piciorul, ducandu-mi mana la rana destul de adamca ce mi-o facuse. Gem usor de durere, dar nu o las pe ea sa imi vada slabiciunile desi durerea se intensifica cu fiecare secunda. Lichidul rosiati incepu sa mi se scurga din picior, dar de data aceasta in loc sa cada pe podea fiecare picatura se ridica deasupra capului meu. Acum putusem sa observ ca mult din elemente disparusera. Dar unde?
Nu am timp sa gasesc un raspuns intrebarii mele caci simt un picior ce ma loveste direc peste gat si ma lanseaza cativa metri mai incolo. Femeia se ridica din nou si se avanta spre mine. Se napusti puternic, vrand sa sara deasupra mea si sa-mi sfasie carnea cu ghearele si coltii ascuti, insa ceva o opri si o arunca si pe ea in partea opusa, facand-o sa scuipe alte ture de sange pe podeaua neagra. Ma ridic usor pentru a nu ma durea asa de tare si raman mut. In fata mea doua lame uriase din sangele cat doua aripi de inger ce stau in aer si plutesc contra ataca miscrile “fantomeiâ€. Ma ridic usor si incer sa ma misc, dar nu reusesc. Simt ca daca ma voi indeparta de acele sabii voi fi in pericol. Ma dau mai in spate cu un pas, insa ma lovesc de ceva dur. Asta e, am belit-o! Incep sa tremur incontrolabil si sfios vreau sa ma intorc sa vad cine e si ce vrea. Ca de fiecare data ceva ma opreste. Simt doua maini puternice ce imi inconjoara trupul si ma imbratiseaza bland. Bratele lui erau pline de sange, dar nu am putul lua acel detaliu in serios caci eram concentrat la altceva momentan. Cele doua sabii erau conectate cumva la bratele lui printr-un fir bifurcat rosiatic ce era legat cumva,de mainile lui. Incep sa tremur, si sa ma trag din bratele strainului, dar degeaba, nu voi reusi, nu azi, nu acum.
-Tu fara mine te bagi numai in prosti, asa-i scumpete? aud vocea sarcastica si plina de amuzament a strainului. Ochii mi se maresc instinctiv si imi duc mainle peste cele ale barbatului. Dupa trasaturi parea un barbat, daca nu cumva ma voi intoarce si voi vedea o zebra cu sani si cu maine de barbat. Mmh da, numai asta imi mai lipseste acum, verisoara “mameiâ€. Cu toate acestea rostesc cu glasul incet si slab:
-Cine esti?
-Nu ti-e clar, iubire? aud din nou vocea lui ce abea se mai putea abtine si incepea sa rada in hohote.
____________________
Daca vi se pare scurt, am sa ma conformez si am sa scriu mai mult data viitoare.
Next:
Capitolul 6, partea a 2-a-Sabii de sange
Intregul corp imi era sfasiat de fior interminabili ce pulsau in toate partile. Incercam din rasputeri sa las frau liber aerului sa circule in plamanii mei, dar nimic. Ce se intampla e rosu la stopul cardiac si nu mai vrea sangele oxigen? Femeia se apropia de mine cu un zambet cald pe buze, dar eu nu il vedeam asa. Eram blocat; nu numai din faptul ca o revad pe mama ci si din faptul ca in trupul meu se purta o batalie importanta, una ce va decide ce se va intampla cu mine. O parte din mine imi zicea sa merg s-o imbratisez, dar alta...alta imi spune sa o omor...caci nu era Mama. Aceasta presimtire o aveam din cauza ca avea ochii inchisi. Mama cand privea pe cineva mereu isi tinea ochii deschisi si avea un aer autoritar si totusi bland si calm. Femeia asta nu-l avea. Era ca o papusa ce era jucaria unui papusar ce ma privea de sus si radea de reactile mele, conducandu-i corpul spre mine, pana ajunse la cativa centimetri de chipul meu. Un strat subtire de transpiratie se asternuse pe trupul meu, acum firav. Vibratile corpului meu deveneau mai puternice cu fiecare secunda, insa gatul imi ramase la fel de uscat parca urland dupa apa si aer. Mana sa rece si alba se aseza pe obrazul meu imbujorat mangaindu-l cu tandrete. Am inchitit in sec incercand sa-mi umezesc gura si sa astept ce va urma.
-Ce dor mi-a fost de tine ! exclama “mamaâ€. Ce s-a intamplat, scumpule? Nu ma recunosti? aud voceai ei suava si totusi dura.
Incerc sa ma misc, dar atunci o vad pe “mama†apropiandu-se de urechea mea si zise: “ Hai nu mai fi asa si las-o pe mama...†sopti apoi se ridica si isi pozitiona privirea cu a mea. Isi intredeschi-se usor ochii, mai apoi ducandu-si mainele la ochii si frecandu-si ca si cum s-ar fi trezit dintr-un somn lung, apoi isi lasa mainile pe langa corpul rece ca gheata. Se dadu-se doi pasi mai in spate si se aseza putin mai labartata ca intr-o pozitie de lupta in stil japonez. Totul incepu sa capete alta fata, desi nu stiam ce avea de gand sa faca. Ma dadusem mai in spate asteptand reactia ei. Ochii i se deschisera rapid si isi atinti privirea spre ai mei. Inghetasem dea binelea. Unul dintre ochii ei era rosu in intregime din care incepuse sa se scurga picaturi de sange pe chipul ei angelic precum lacrimile, iar celalalt era alb cu un simbol pe el...Acel siombol era un X. Mai vazusem acel X dar nu mai stiam unde. In cartea babei si in...in?...Ochii mi se marira instantaneu la gandul ce imi trecusere prin minte. Ma mai dadusem catva pasi inapoi dupa care am grait incet:
-Esti o...o...dar nu am reusit sa mai rostesc altceva.
-Dragul meu baiat, de ce te porti asa cu mama ta? Haide fi baiat cuminte se las-o pe mama.., spuse pozitionandu-se mai bine, moment in care X-ul incepuse sa straluceasca puternic, acum unul dintre ochii fiindu-i albastru, iar celalalt ramanand rosu, desi nu ii mai curgea sange din el. SA TE OMOARE!
Am ramas teapan. Asta nu era mama! Purta chipul ei, dar nu era persoana care ma iubea atat de mult incat ar fi facut orice ca sa ma faca fericit. Femeia se napusti asupra mea, si fara sa pot macar sa imi dau seama ce se intampla isi azvarli parul moale peste fata mea, mangaiandu-ma usor. Simtisem moliciunea parului ei ce trecea precum un rau lin pe o poteca si ma lasasem si eu in frau cu acel sentiment mistic. Simteam ca toate lucrurile prin care am trecut se vor sfarsit, simteam ca totul se va termina si in sfarsit pot sa ma odihnesc si eu. Fericirea mea e scurta ca de obicei si in urmatoarea secunda simt pumnul femeii ce intra direct in stomacul meu, ridicandu-am in sus si ramanand atarnat, toata greutatea mea fiindu-mi sustinuta de pumnul ei. Gura mi se deschide larg si incep sa scuit sange combinat cu saliva pe jos, simtindu-mi tot corpul alunecand intr-un cazan incins si incepan sa imi arda fiecare particica a corpului. In urmatorul moment, fara sa apuc sa i-au o gura de aer necesara pentru a putea sa-mi revin ma izbesc puternic de pamant, facandu-ma sa mai scap cateva picaturi de sange si de pe nas. Femeia asta avea o putere uimitoare, desi nu puteam sa inteleg exact ce se intampla, eram sigur ca daca nu voi face nimic voi pieri. M-am ridicat usor, gemand la fiecare miscare si gafaind puternic, ce cred ca era si din cauza stresului. Incerc sa ma pozitionez corect pentru a o putea contracara, dar ceva ma opreste. Ma uit in fata mea si raman uimit. Sunt inconjurat de simboluri formate doar din litere ce eram sigur ca le-am mai vazut undeva. La...la chimie le-am mai vazut. Erau simbolurile din sistemul periodic, toate in jurul meu miscandu-se lent. Cred ca incepusem sa inteleg la ce se referea Roy cand imi spunea ca puterea mea se trege din chimie.
Deodata ma simt imbratisat de o gramada de sentimente, iar unul era razbunarea. Nu stiu cine e tipa asta, dar si-a ales chipul gresit pe care sa il poarte. Femeia se apropie din nou de mine, dar de data asta nu fac decat sa o privesc si sa las corpul sa reactioneze singur. Aceasta se indreapta spre mine cu o viteza imensa, dar cum vrea sa imi mai dea un pumn in burta, il prind cu mana stanga si il rasucesc. In acelasi timp unul dintre elementele ce ma inconjurata intre inauntrul meu, iar un picur de sange de pe jos se ridica si se aseza in fata mea. Eram tulburat, nu stiam ce fac. Incercam sa-mi controlez corpul, dar acesta nu facea absolul nimic din ce ii ordonam. Aud gemetele ascutite ale femeii, dar vad ca nu am de gand sa-i dau drumul. Cu cealalta mana ii ridic trupul firav si o izbesc cu putere de pamant, din gura ei sarind mici picaturi de sange ce se asezara langa ale mele. “Mama†se prinse de gat si incepu sa tuseasca sec incercand sa-si recapete puterile pentru a se ridica. Dar de data aceasta nu am mai lasat-o sa-mi scape. Ma apropiu de ea si ma uit cu sila la chipul ei albicios. Sincer imi era mila de ea, dar corpul meu nu gandea la fel si actiona dupa bunul plac. In momentul in care incearca sa traga aer in piept piciorul meu se fixeaza deasupra ei si o calca dureros pe gat, facand ca alete picaturi rosiatice sa ii inunde chipul. Ea tipa si se zbatea, incercand sa-mi dea piciorul la o parte, dar se parea ca nu avea nici o sansa. Incep sa apas din ce in ce mai tare, facand-o pe femeie sa urle din ce in ce mai tare si din chipul mamei mele sa isi arate adevarata forma neumana. Dintii galbeni si lungi ii iesira la iveala, iar ochii ce acum cateva momente fusesera calmi erau mai plini de ura ca niciodata. Deodata ma prinde cu o mana de picior si isi infige ghearele ce abea acum observasem cat de mari erau in piciorul meu. Cand simt ca imi strapunge carnea imi retrag piciorul, ducandu-mi mana la rana destul de adamca ce mi-o facuse. Gem usor de durere, dar nu o las pe ea sa imi vada slabiciunile desi durerea se intensifica cu fiecare secunda. Lichidul rosiati incepu sa mi se scurga din picior, dar de data aceasta in loc sa cada pe podea fiecare picatura se ridica deasupra capului meu. Acum putusem sa observ ca mult din elemente disparusera. Dar unde?
Nu am timp sa gasesc un raspuns intrebarii mele caci simt un picior ce ma loveste direc peste gat si ma lanseaza cativa metri mai incolo. Femeia se ridica din nou si se avanta spre mine. Se napusti puternic, vrand sa sara deasupra mea si sa-mi sfasie carnea cu ghearele si coltii ascuti, insa ceva o opri si o arunca si pe ea in partea opusa, facand-o sa scuipe alte ture de sange pe podeaua neagra. Ma ridic usor pentru a nu ma durea asa de tare si raman mut. In fata mea doua lame uriase din sangele cat doua aripi de inger ce stau in aer si plutesc contra ataca miscrile “fantomeiâ€. Ma ridic usor si incer sa ma misc, dar nu reusesc. Simt ca daca ma voi indeparta de acele sabii voi fi in pericol. Ma dau mai in spate cu un pas, insa ma lovesc de ceva dur. Asta e, am belit-o! Incep sa tremur incontrolabil si sfios vreau sa ma intorc sa vad cine e si ce vrea. Ca de fiecare data ceva ma opreste. Simt doua maini puternice ce imi inconjoara trupul si ma imbratiseaza bland. Bratele lui erau pline de sange, dar nu am putul lua acel detaliu in serios caci eram concentrat la altceva momentan. Cele doua sabii erau conectate cumva la bratele lui printr-un fir bifurcat rosiatic ce era legat cumva,de mainile lui. Incep sa tremur, si sa ma trag din bratele strainului, dar degeaba, nu voi reusi, nu azi, nu acum.
-Tu fara mine te bagi numai in prosti, asa-i scumpete? aud vocea sarcastica si plina de amuzament a strainului. Ochii mi se maresc instinctiv si imi duc mainle peste cele ale barbatului. Dupa trasaturi parea un barbat, daca nu cumva ma voi intoarce si voi vedea o zebra cu sani si cu maine de barbat. Mmh da, numai asta imi mai lipseste acum, verisoara “mameiâ€. Cu toate acestea rostesc cu glasul incet si slab:
-Cine esti?
-Nu ti-e clar, iubire? aud din nou vocea lui ce abea se mai putea abtine si incepea sa rada in hohote.
____________________
Daca vi se pare scurt, am sa ma conformez si am sa scriu mai mult data viitoare.
Ma plimb pe strada intunecoasa. Vantul rece navaleste printre copacii uscati. Luna domina totul lasand linistea noptii friguroase sa sclipeasca in lumina ei. Intunericul abisal atrage totul in el. Frica ii domina pe toti, iar umbrele incep ritualele lor de a dansa in lumina luni. Sunete de disperare se aude de pretutindeni. Dar eu nu aud nimic. Il caut pe el ,dar nu-l vad nicaieri, nu mai e aici. Acum nici eu nu mai sunt.
http://3.bp.blogspot.com/-Bisu3ZFnrFk/Te...1%2529.jpg
http://3.bp.blogspot.com/-Bisu3ZFnrFk/Te...1%2529.jpg