Chimie vs. Alchimie

[PervyTeoYaoi_Shinee]

Bun, iata ca dupa ce a trecut atata timp am venit cu nextu". E ca scurt, scuze ca am intarziat am avut multe pe cap gomenasai.

Capitolul 2- Colonelul Roy


Ma ridic somnoros din pat cu gandul de a ma duce la baie sa fac un dus, deoarece eram transpirat, toata noaptea gandindu-ma la numele acelui colonel ce mi-l spuse profesoara Karla. Ma intreb cine sunt ei si ce lagatura au cu mama. Imi las gandurile in urma, intrand in cabina de dus, dand drumul la apa rece pentru am ma inviora. Picaturile reci, imi fac corpul sa tresara la fiecare atingere. Opresc robinetul si ies din baie ud, megand prin casa gol pusca fara sa stiu in ce camera doresc defapt sa ajung. Oh, viata asta! Eram prea nerabdator si stiam eu acel proverb “Graba strica treaba!”, dar asta e curiozitatea umana e cea ce ne doboara pe toti. Merg intr-un sfarsit in camera mea si aleg din dulap niste haine la nimereala, fara a-mi pasa daca se potrivesc unele cu altele. Imi iau ghiozdanul in spate si ies pe usa indreptandu-ma cu repeziciune spre scoala. M-am oprit in fata trecerii de pieton pentru a astepta ca semaforul sa arate culoarea verde. Deodata vad o fetita ce trece strada pas cu pas, semaforul fiind inca rosu. Totul era asa ciudat, nimeni nu parea sa se ingrijoreaze din aceasta cauza. Alerg spre ea pentru a o opri, moment in care mai mult voci imi spuneau sa ma opresc. Cand doresc sa o prind de mana, pur si simplu trupul meu trecuse prin al ei, parca af fi o fantoma. Fata acum se afla in spatele meu continuand sa mearga, fara ai pasa ca eu trecusem prin ea. Poate ea nu ma vedea, poate nimeni n-o vedea, dar acum eram prea socat de cea ce se intamplase pentru a spune ceva. Cand imi dau seama ca nu o pot ajuta, imi dau si seama ca eu sunt in mijlocul strazii. Incerc sa fug, dar picioarele mele devin tepene, iar eu raman nemiscat. Audeam un sunet puternic si imi mut imediat privirea in partea dreapta, vazand un camion ce se apopia claxonand si incercand sa franeze, desi nu putea din cauza vitezei prea mari. Imi inchid ochii, crezand ca acesta imi va fi sfarsitul, dar imediat ce sunetul camionului se inteteste, cineva ma prinde de mana si ma trage spre el prinzandu-ma in brate. Din instinct, din cauza frici ma prind de el si il inbratisez, fara sa stiu cine e cel care ma salvase. Totul era din ce in ce ma greu de descifrat si aveam o senzatie de greata intensa. Imi las trupul moale despartind trupul de minte.
Imi deschid ochii, a doua oara ape ziua de azi, desi observ ca nu sunt la mine acasa. Langa patul meu statea un barbat inalt, brunet cu ochii de un albastru intens fixati pe mine, neschitand nici un fel de expresie. Vreau sa ma ridic dar simt cum tot capul imi ia foc si imi duc mana la cap scancind puternic.
-Nu are rost sa te misti, te va durea capul ceva timp, aud vocea brunetului.
-Cine esti? spun cu o voce ragusita.
-Intrebarea e cine esti tu? aud vocea barbatului amuzata de intrebarea pe care i-am adresat-o.
De obicei m-as fi suparat rau pe cineva daca ar rade de mine, dar acum nu puteam, pur si simplu ceva ma facea sa tac si sa ascult. Aud cum barbatul ofteaza puternic si se ridica de pe scaunul pe care statea. Iesise din camera si se duse undeva incepand sa caute ceva. Da, sa se duca la dracu ca nu m-ar fi interesat, tot ce as vrea e sa plec de aici. Abea atunci am incepul sa studiez camera. Pereti erau de un galben intens, iar mobila parea cum nu se poate spune de veche. Nu mi-as fi dorit o asemenea camera in viata mea. Il vad ca patrunde din nou in camera in care ma aflam eu, dar nu il las sa intre bine in camera ca incep sa il iau peste picior.
-Asulta aici, handicapatule, nu sunt o jucarie sau un indicator, asa ca nu trebuie sa dau eu explicatii unui psihopat ce aduce in casa lui pe oricine prinde pe strada. Gata, eu am plecat de aici, am lucruri mai bune de facut.
-Ca de exemplu sa inveti alchimia ca s-o reinvii pe sora mea, aud vocea baratului ce se uita la mine atent asteptand sa-mi vada reactia ce si-a facut imediat aparitia. Ar trebui sa vorbesti mai frumos cu cineva ce ti-a salvat viata sit e si ingijeste.
Mi-am marit ochii, nevenindu-mi sac cred ce aud, dar gandinu-ma ca doar face pe nebunul, m-am indreptat spre usa pentru a pleca, dar acesta ma prinde de mana strangand-o cu putere, facandu-ma sa icnesc de durere, trantindu-ma din nou pe pat.
-Mai bine vorbim! Oricum nu prea faci nimic la scoala, nu-i asa? Aud vocea strainului. Isi arcuieste buzele intr-un zambet si imi raspunde pe masura; vad ca ti-am atras atentia.
Se aseaza langa mine si imi intinde o cana cu un apa si o pastila, zicandu-mi s-o i-au ca sa nu-mi fie rau mai incolo. Vroiam sa-i mai spun vreo doua, dar ce rost avea? Am luat pastila privindul insistent, fara a-mi retrage “botul” din cana. Firele sale rebele de un negru intens ma face sa ma gandesc la un fel de vant ce ma loveste din plin, iar mai apoi imi alina ranile provocate pe parcursul vietii. Aveam o senzatie ca el avea legatura cu cea ce imi spusese profa aia tampita. Ochii lui se intersecteaza cu ai mei, vrand parca sa ma intimideze, dar nu reusira deoarece imi intoarsem privirea in cealalta parte. Nu intelegeam ce e cu mine, totul era cidat. Ma simtiam ca si cum cineva m-ar atrage spre el, iar eu as merge pe diagonala, nevrand sa ma duc la el, dar nici sau ma intorc sau sa merg paralel cu el. Cand terminasem de baut apa, imi luase cana din mana si o puse pe noptiera, apoi se intoarse spre mine uitanduse insistent la pieptul meu. In acel moment imi doream sa fiu ori unde, dar nu aici. Fata incepu sa mi se imbujoreze, prinzand o culoare rosiatica, facadu-ma sa ma stanjenesc. Nu puteam crede ca ma inrosisem din cauza unui barbat. Totusi brunetul era calea mea spre success. Daca avea legatura cu mama si stia ce e alchimia, atunci sigura stia sa o practice. Dar nu avea nici un motiv sa ma invete si pe mine, deci nu il puteam intreba asa ceva. Atunci mi-a venit o idee geniala. Stiam ca mama avuse o sora mai mare, dar nu si un frate. Un zambet mi-a navalit ghipul, mi-am intors privirea spre el si am zis:
-Regret cred ca ma confunzi, mama mea nu e moarta sin u a avut nici un frate, iar alchimia…Alchimia? Vorbesti serios? Nu esti intreg la minete, asa ceva nu exista…spun in batjocora.
Nu imi raspunse. Continua sa se uite la pieptul mea, fara sa spuna ceva. Statuse ceva timp in aceasi pozitie, pana cand am simtit ca devine din ce in ce mai enervant. De ce facea asta? Pana la urma nu i-am facut nimic ca sa imi spune mie toate astea. Ma ridic de pe pat si ma indrept spre usa, vrand sa plec, dar acesta ma prinde de mana strangand-o puternic. Ma uit spre el confuz, iar apoi ma incrunt puternic. Imi deschid gura vrand sa tip la el, dar mi-o ia inainte.
-Da-ti bluza jos! aud vocea sa dura si autoritara.
Incep sa rad si sa-l injur de orice as fi putut, inclusive de asa zisa lui sora care cica era mama mea. Nu aveam de ce sa-l ascult, mai ales ca imi ceruse o mare tampenie. Imi da drumul la mana, repetandu-mi din nou sa-mi dau jos bluza, dar eu nu am miscat nici un deget. Stateam si ma uitam confuz la el, fara sa-mi pot explica de ce nu ma miscam. In mintea mea se procesau o multitudine de idei, dar corpul meu nu facea nici una dintre acestea, nici macar nu dorea sa paraseasca casa strainului. Atunci am observat privirea furioasa a barbatului. Ma prinse de bluza, ridicandu-ma pe sus, facandu-ma sa scancesc puternic. Nu intelesem nimic. Deodata ma simt izbit de un perete, scancind. Imi prinde de bluza cu ambele maini, tragand de ea cu putere pana se rupse, lasand pieptul meu alb la vedere. Incepusem sa tremursi sa devin din ce in ce mai agitat.
- Sta..i…ce faci? il intreb printre scancetele ce continuara sa se auda in intreaga camera. Nu-mi raspunse, ci imi aplicase un pumn in stomac, lasandu-ma fara suflare. Ceva era in neregula cu acea durere pe care o simteam. Corpul incepu sa-mi arda, iar trupul meu deveni din ce in ce mai moale. Cand isi retrase mana am putut obseva un mic punct negru pe pieptul meu, dar nu intelegeam de ce era pe piepte pentru ca el ma lovise in stomac. Cu siguranta folosise alchimia, dar nu intelesem cum facuse asta fara cerc de transmutare. Deodata ma las la pamant incepand sa scuip o cantitate destul de mare de sange. Mi se facuse din ce in ce mai rau. Se apropiase de mine si imi ridicase barbia sus, dar nici acest lucru nu ma facu sa scap de greata ce o simteam in gura. Nu avea gust sarac, ca sangele obisnuit, ci un gust acru ce il poti simti doar in adancul sufletului cand esti trist si te cufunzi tot mai mult in acea tristete, pana nu mai sti unde iti sunt proprile tale maini din cauza ca te duci la fund de unde, cu greu te mai scoate cineva. Ce era adevarat era ca imi era frica, nu stiam ce sa fac. Nu stiam cine era acel barbat. Il vad cum incepa sa ma mangaie pe fata si zabeste.
-Ai grija caci eu nu sunt profa ta de chimie, care daca nu faci ce trebuie nu-ti face nimic. Am sa te fac sa suferi de fiecare data cand nu vei asculta ce iti spun. Am sa-ti fac viata un chim asa cum i-ai facut-o si tu surorii mele, omorand-o, vierme ce esti. Ai grija ce acel mic punctulet pe care il ai pe trup e inceputul unui sigiliu creat de alchemist pentru a distruga apa din corpul uman, iar in momentul in care acest sigiliu va fi complet o sa zici ca-ti doresti sa mori decat sa suporti ce va urma. Stai asa, taci ca nu am terminat, imi spune cand imi arcuiesc buzele pentru al ruga sa-mi de-a pace deoarece cea ce imi spuse devenea din ce in ce mai stanjenitor si groaznic. Pentru a putea sa imi respecti ordinele trebuie sa fi al meu, iar din acest moment tu esti umbra mea. Asta in alchimie inseamna ca tocmai ai devenit scavul meu.
Il vad cum se apropie de mine, stergandu-mi gura de sange, ce se prelingea pe podeauna rece. Ochii mi se marira in momentul in care am simtit ca buzele sale catifelate le prind pe ale mele intr-un sarut lung si dulce. Din instinct imi intredeschid buzele lasandu-l sa partrunda in gura mea, gustand fiecare participa pe care o descoperea. Limba sa imi masa toata cavitaea, pana o gasise pe a mea incepand un joc pasional si pervers, simtind ca suntem unul si acelasi. Buzele sale ferme le mangaiara pe ale mele, incalzindu-le cu savoarea lor. Nu puteam sa zic nimic, il lasasem sa continue jocul ce era din ce in ce mai ispititor. Trupul meu incepu sa tremure din toate partile, iar eu simteam ca nu mai resist. Cei drept, imi placea, chiar daca nu participam la sarut. Inima imi batea cu putere, parca ar vrea sa-mi sara din piept. Imi pun mainile pe piptul sau, vrand sa-l indepartez, dar nu reusisem deoarece eram mult mai puternic decar mine. Imi elibereaza buzele, moment in care am inspirit puternic, dar simteam ca aerul nu vroia sa intre in plamani. Ma trage in bratele sale pentru a ma linisti, lasandu-mi privirea in jos, neputand sa-l privesc, fiind prea stanjenit de situatia in care ma aflam. Inima imi batea cu putere, la fel si a lui. Mintea mea incepul sa paraseasca trupul, ducandu-ma pentru a treia oare pe ziua de azi in lumea viselor. Mi-as fi dorit sa raman acolo si sa nu ma mai trezesc. Un singur lucru am mai putut sa spun, dar nu stiam daca chiar l-am zis sau doar l-a gandit.
-Roy…