22-04-2011, 06:06 PM
Da, un alt fic cu o tema putin diferita, legata de alchimie si puterea ei. Sper sa va plac, chiar daca sunt incepatoare. In spiratia mea e Full Metal Alchimist, unul din anime-urile mele preferate.
Chimie vs Alchimie
Capitolul 1- Ora de chimie
“Apa, 35 de litri; carbon, 20 de kg; amoniac, 4 litri; lamaie 1.5 kg; fosfor 800 de grame; sare, 250 de grame; praf de pusca, 100 de grame; fluor, 7.5 grame; fier, 5 grame; silicon, 3 grame. Acestea sunt elementele care fac un corp uman adult. Folosind alchmia se pot reinvia mortii, acesti la inceput find o papusa fara inima, dar mai apoi cu ajutorul acestei stinte se pot face minuni…doar ca nimeni nu a ajuns la o asemenea concluzie pana acum…alchimia e o stinta pierduta, dar nu pentru mult timp. Mama va traii din nou, nu mai e mult…â€
-Kail, cum ai dormit? aud o voce groasa a unei batrane.
Imi deschid ochii de un verde intens si o vad in fata mea pe profesoara de chimie. Era destul de batrana, avea parul alb prins intr-un coc, ochii caprui atintiti spre mine, spatele drept, puteam jura ca a fost in armata. Nu am spus nimic, ci doar mi-am intreptat privirea in celelalte parti, observand ca sunt in laboratorul de chimie. Mii de sticlute, mii de experimente stupide, cui ii pasa de ele? Ori cum nu folosesc la nimic, cel putin mien u mi-au folosit, stinta nu a salvato pe mama. Am schitat un zambet fals, dupa care m-am ridicat in picioare si am raspuns indraznet la intrebarea babei:
-Da, am dormit extrem de bine, de acum numai aici am sa dorm!
Toti colegii mei au inceput sa rada la auzul spuselor mele, astfel facandu-masi pe mine sa rad. Am observat ca profesoara incepe sa faca riduri, asa ca ma apuc sa rad din ce in ce mai tare. O uram de doamna Karla, nu era la fel ca ceilalti profesori. Adorasem chimia, inca din clasa a 7-a si am hotarat sa merg pe calea acestei stinte, dar de cand a venit ea in scoala nu am mai putul sa particip la nici un concurs sau sa mai i-au vreo nota buna la ea, la ora. Era ca un ghimpe, ce ma impungea de fiecare data cand ma atingeam de ceva din laboratorul de chimie. Din cauza ei eu urasc acum chimia. Anul acesta ceva s-a schimbat la ea. Ma urmareste de fiecare data cand are ocazia, poate si din cauza ca nu mai prea vin la orele ei. Am inceput sa citesc carte legate de chimie si regulile ei, pana cand am gasit o carte sftraveche legata de alchimia intunecata. Mama nu a fost de accord cu mine si nu ma lasat sa practic asa ceva, nu am stiut nici o data de ce nu ma lasat, dar asta nu ma oprit sa invat pe ascuns, desi nu am avut curaj sa fac un experiment pana nu am ajuns sa fac 16 ani. Dar cand am incercat sa ii vindec rana mamei ceva s-a intamplat si cum nu stiam pe atunci de schimbul echivalent, am dat gres. Mi-am pierdut mama, singura persoana pe care o stiam din toata familia measi singura persoana pe care o iubeam mult. Odata cu ea s-a dus si iubirea mea, iar eu in schimb am primit un dar ce nu mi-a folosit la nimic: intunericul. De cand a murit mama batrana asta ma urmareste si nu stiu ce sa fac in legatura cu acest lucru.
Deodata simt ca fata incepe sa ma usture, iar eu imi revin la realitate. Karla asta chiar ma enervat, nu-mi vine sa cred ca m-a plesnit. Nici unul din colegi mei nu mai vorbea acum. Profesoara imi spuse sa imi adun lucrurile si sa nu sa plec, era supart pe nime, ce e clar e clar. Asa am si facut, m-am saturat de orele ei de nimic. Nu a stiut nimic despre chimie, nu sunt prostul ei. Vrea ceva de la mine si am sa aflu exact ce. Mi-am adunat lucrurie rapid si am iesit afara din laborator, indreptandu-ma spre toaleta. Intru intr-o cabina, nestins ce sa fac. De ce mi se intampla mie asta? De ce mie trebuia sa-mi placa chestile astea? Mi-am prins in mana cateca suvite din parul meu rascat, incepand sa la strand in pumn pana am scancit. Nu am stiut cat timp am stat in acea cabina, dar am auzit clopotelul, semn ca ora s-a terminat. Mi-am luat ghiozdanul in spate si am iesit din baie, pentru a ma intalni cu prieteni mei. Ii vad ca se indreapta spre clasa, asa ca ma indrept spre ei, ajungandu-i incetul cu incetul.
-Marfa, frate! Cum reusesti sa vorbesti cu profa in felul asta? il aud pe Tedy, prietenul meu, supranumit si vanatorul-ii placea sa ,,vanete†fete sis a-si bata joc de ele-, ce isi trece mana prin parul sau blond ce ii atarna in toate partile.
-Te obisnuiesti de la un timp, plus nu ma intereseaza ce zice ea, la urma uremei e doar o baba enervanta ce nu stie cine sunt sau cu cine se pune.
-In cazul asta, domnisurile Kail, nu o sa-ti fie frica de pedepse, aud vocea cotoroantei din spatele meu.
Nu aveam nici o scuza ca asa ca am hotarat sa ma dau batut de aceasta data si sa o las sa zica ce are de zis. Imi spune ca dupa ore sa vin in laboratorul de chimie si sa nu incerc sa fug pentru ca nu am scapare de data aceasta. Orele au trecut cum nu se poate spune mai repede si a venit timpul sa merg in laboratorul de chimie. De data asta eram nerabdator sa vorbesc cu ea, nu stiam stiam de ce, dar stiam ca nu va fi ceva de bine, dar nici de rau. Cand am ajuns in laborator am ramas uimit de cea ce am vazut. Biroul era plin de cercuri de transmutatie, cercuri folosite la practicarea alchimiei. M-am indreptat spre birou, dar cand am vrut sa ating unul dintre cercuri, am simtit un fulger ce imi strapund corpul.
-Vad ca sti ce sunt, intrebarea e de ce te joci cu focul.
Imi indrept privirea spre locul de unde am auzit vocea si am vazut pe Karla ce ma studia din priviri. Daca stia despre mine, atunci poate ca stia si despre mama. M-am uitat insistent la ea, dar nu stiam ce sa-i adresez, nu stiam daca ce fac e bine sau daca faptul ca am venit aici a fost o idee buna. Femeia se indreapta spre mine, luand de pe masa niste nisip. Il pusese pe masa, pe unul dintre cercuri, ordonandu-mi sa transform nisipul intr-o bucata de sticla. Nu am facut nimic, doar am stat. Nu vroiam sa ii arat ei ceva, nu aveam incredere in ea. Dau din cap in semn ca nu o sa execut ordinul pe care mi la dat. Se enerveaza, apoi se indreapta spre usa, spunandu-mi inainte sa ies ca sunt un ratat.
-Crede-ma, stiu cine esti si sa sti ca si Colonelul Roy stie despre tine.
-Cine? am vrut eu s-o intreb, dar a iesit din incapere inainte de a auzi intrebarea mea.
Dupa ce a plecat din laborator, am incepul sa ma uit pe masa, gasind trei carti ce am crezut ca au legatura cu alchimia, si asa si era. Am inceput sa rasfoiesc una dintre carti, si dupa ce am vazut ca imi place continutul cartii, le-am luat de pe masa pe toate trei, gandindu-ma ca o sa i le aduc dupa ce le termin si ea nu va sti nimic. Ies din incapere, gandindu-ma la acel Roy. La urma urmei profesoara asta imi ascunde multe, dar cu siguranta nu vrea sa-mi spune ce anume. Are legatura cu mama si voi afla despre ce e vorba, indiferent ce s-ar intampla cu mine. Voi invata alchimia si o voi practica,, ori ce ar zice restul lumii despre mine.
Chimie vs Alchimie
Capitolul 1- Ora de chimie
“Apa, 35 de litri; carbon, 20 de kg; amoniac, 4 litri; lamaie 1.5 kg; fosfor 800 de grame; sare, 250 de grame; praf de pusca, 100 de grame; fluor, 7.5 grame; fier, 5 grame; silicon, 3 grame. Acestea sunt elementele care fac un corp uman adult. Folosind alchmia se pot reinvia mortii, acesti la inceput find o papusa fara inima, dar mai apoi cu ajutorul acestei stinte se pot face minuni…doar ca nimeni nu a ajuns la o asemenea concluzie pana acum…alchimia e o stinta pierduta, dar nu pentru mult timp. Mama va traii din nou, nu mai e mult…â€
-Kail, cum ai dormit? aud o voce groasa a unei batrane.
Imi deschid ochii de un verde intens si o vad in fata mea pe profesoara de chimie. Era destul de batrana, avea parul alb prins intr-un coc, ochii caprui atintiti spre mine, spatele drept, puteam jura ca a fost in armata. Nu am spus nimic, ci doar mi-am intreptat privirea in celelalte parti, observand ca sunt in laboratorul de chimie. Mii de sticlute, mii de experimente stupide, cui ii pasa de ele? Ori cum nu folosesc la nimic, cel putin mien u mi-au folosit, stinta nu a salvato pe mama. Am schitat un zambet fals, dupa care m-am ridicat in picioare si am raspuns indraznet la intrebarea babei:
-Da, am dormit extrem de bine, de acum numai aici am sa dorm!
Toti colegii mei au inceput sa rada la auzul spuselor mele, astfel facandu-masi pe mine sa rad. Am observat ca profesoara incepe sa faca riduri, asa ca ma apuc sa rad din ce in ce mai tare. O uram de doamna Karla, nu era la fel ca ceilalti profesori. Adorasem chimia, inca din clasa a 7-a si am hotarat sa merg pe calea acestei stinte, dar de cand a venit ea in scoala nu am mai putul sa particip la nici un concurs sau sa mai i-au vreo nota buna la ea, la ora. Era ca un ghimpe, ce ma impungea de fiecare data cand ma atingeam de ceva din laboratorul de chimie. Din cauza ei eu urasc acum chimia. Anul acesta ceva s-a schimbat la ea. Ma urmareste de fiecare data cand are ocazia, poate si din cauza ca nu mai prea vin la orele ei. Am inceput sa citesc carte legate de chimie si regulile ei, pana cand am gasit o carte sftraveche legata de alchimia intunecata. Mama nu a fost de accord cu mine si nu ma lasat sa practic asa ceva, nu am stiut nici o data de ce nu ma lasat, dar asta nu ma oprit sa invat pe ascuns, desi nu am avut curaj sa fac un experiment pana nu am ajuns sa fac 16 ani. Dar cand am incercat sa ii vindec rana mamei ceva s-a intamplat si cum nu stiam pe atunci de schimbul echivalent, am dat gres. Mi-am pierdut mama, singura persoana pe care o stiam din toata familia measi singura persoana pe care o iubeam mult. Odata cu ea s-a dus si iubirea mea, iar eu in schimb am primit un dar ce nu mi-a folosit la nimic: intunericul. De cand a murit mama batrana asta ma urmareste si nu stiu ce sa fac in legatura cu acest lucru.
Deodata simt ca fata incepe sa ma usture, iar eu imi revin la realitate. Karla asta chiar ma enervat, nu-mi vine sa cred ca m-a plesnit. Nici unul din colegi mei nu mai vorbea acum. Profesoara imi spuse sa imi adun lucrurile si sa nu sa plec, era supart pe nime, ce e clar e clar. Asa am si facut, m-am saturat de orele ei de nimic. Nu a stiut nimic despre chimie, nu sunt prostul ei. Vrea ceva de la mine si am sa aflu exact ce. Mi-am adunat lucrurie rapid si am iesit afara din laborator, indreptandu-ma spre toaleta. Intru intr-o cabina, nestins ce sa fac. De ce mi se intampla mie asta? De ce mie trebuia sa-mi placa chestile astea? Mi-am prins in mana cateca suvite din parul meu rascat, incepand sa la strand in pumn pana am scancit. Nu am stiut cat timp am stat in acea cabina, dar am auzit clopotelul, semn ca ora s-a terminat. Mi-am luat ghiozdanul in spate si am iesit din baie, pentru a ma intalni cu prieteni mei. Ii vad ca se indreapta spre clasa, asa ca ma indrept spre ei, ajungandu-i incetul cu incetul.
-Marfa, frate! Cum reusesti sa vorbesti cu profa in felul asta? il aud pe Tedy, prietenul meu, supranumit si vanatorul-ii placea sa ,,vanete†fete sis a-si bata joc de ele-, ce isi trece mana prin parul sau blond ce ii atarna in toate partile.
-Te obisnuiesti de la un timp, plus nu ma intereseaza ce zice ea, la urma uremei e doar o baba enervanta ce nu stie cine sunt sau cu cine se pune.
-In cazul asta, domnisurile Kail, nu o sa-ti fie frica de pedepse, aud vocea cotoroantei din spatele meu.
Nu aveam nici o scuza ca asa ca am hotarat sa ma dau batut de aceasta data si sa o las sa zica ce are de zis. Imi spune ca dupa ore sa vin in laboratorul de chimie si sa nu incerc sa fug pentru ca nu am scapare de data aceasta. Orele au trecut cum nu se poate spune mai repede si a venit timpul sa merg in laboratorul de chimie. De data asta eram nerabdator sa vorbesc cu ea, nu stiam stiam de ce, dar stiam ca nu va fi ceva de bine, dar nici de rau. Cand am ajuns in laborator am ramas uimit de cea ce am vazut. Biroul era plin de cercuri de transmutatie, cercuri folosite la practicarea alchimiei. M-am indreptat spre birou, dar cand am vrut sa ating unul dintre cercuri, am simtit un fulger ce imi strapund corpul.
-Vad ca sti ce sunt, intrebarea e de ce te joci cu focul.
Imi indrept privirea spre locul de unde am auzit vocea si am vazut pe Karla ce ma studia din priviri. Daca stia despre mine, atunci poate ca stia si despre mama. M-am uitat insistent la ea, dar nu stiam ce sa-i adresez, nu stiam daca ce fac e bine sau daca faptul ca am venit aici a fost o idee buna. Femeia se indreapta spre mine, luand de pe masa niste nisip. Il pusese pe masa, pe unul dintre cercuri, ordonandu-mi sa transform nisipul intr-o bucata de sticla. Nu am facut nimic, doar am stat. Nu vroiam sa ii arat ei ceva, nu aveam incredere in ea. Dau din cap in semn ca nu o sa execut ordinul pe care mi la dat. Se enerveaza, apoi se indreapta spre usa, spunandu-mi inainte sa ies ca sunt un ratat.
-Crede-ma, stiu cine esti si sa sti ca si Colonelul Roy stie despre tine.
-Cine? am vrut eu s-o intreb, dar a iesit din incapere inainte de a auzi intrebarea mea.
Dupa ce a plecat din laborator, am incepul sa ma uit pe masa, gasind trei carti ce am crezut ca au legatura cu alchimia, si asa si era. Am inceput sa rasfoiesc una dintre carti, si dupa ce am vazut ca imi place continutul cartii, le-am luat de pe masa pe toate trei, gandindu-ma ca o sa i le aduc dupa ce le termin si ea nu va sti nimic. Ies din incapere, gandindu-ma la acel Roy. La urma urmei profesoara asta imi ascunde multe, dar cu siguranta nu vrea sa-mi spune ce anume. Are legatura cu mama si voi afla despre ce e vorba, indiferent ce s-ar intampla cu mine. Voi invata alchimia si o voi practica,, ori ce ar zice restul lumii despre mine.
Ma plimb pe strada intunecoasa. Vantul rece navaleste printre copacii uscati. Luna domina totul lasand linistea noptii friguroase sa sclipeasca in lumina ei. Intunericul abisal atrage totul in el. Frica ii domina pe toti, iar umbrele incep ritualele lor de a dansa in lumina luni. Sunete de disperare se aude de pretutindeni. Dar eu nu aud nimic. Il caut pe el ,dar nu-l vad nicaieri, nu mai e aici. Acum nici eu nu mai sunt.
http://3.bp.blogspot.com/-Bisu3ZFnrFk/Te...1%2529.jpg
http://3.bp.blogspot.com/-Bisu3ZFnrFk/Te...1%2529.jpg