Cel mai jenant moment

[angeliqueVampire]

Bun, am revenit cu ceva ce mi s-a intamplat in ultima zi de scoala, inainte sa intram in vacanta asta de iarna.

La mine in clasa, am renumele de "inima de gheata". Nu, nu sunt asa, dar jucandu-mi bine rolul, scap de eventualele discutii tampite cu gasca de gossip-girls sau cu manelarii cu care sunt in clasa. Astfel ca toti ma cred o insensibila care nu rade si nu plange din nimic... ceva in genul unui robot [la ce Iq-uri sunt la mine in clasa...]. Chiar in ultima zi de scoala, la ora de germana, profa` se apuca sa scrie ceva pe tabla si nu se mai opreste pana nu termina de mazgalit ambele table. Intre timp, eu eram total neatenta si ma jucam cu un volum din "Gravitation" pe care il uitasem in banca cu cateva zile in urma. Nu mai stiu exact ce am citit, dar stiu doar ca am izbucnit intr-un ras isteric in mijlocul orei, iar profa` si restul clasei se uitau la mine. Penibil, nu?

Oricum, ceva penibil mi s-a intamplat si ieri.
Ca tot copilul normal ma plimbam la -10 grade prin Parcul Central din Cluj, la agatat cu cea mai buna prietena a mea. Cred ca am facut turul parcului de 50 de ori, iar apoi ne-am oprit pe o banca unde mai era asezat un domn pe care de-abia il vazusem. Si am inceput sa comentam. "Vai tu tu vezi ce picioare are ala?" "Da tu, da uite-te ce frumusete de ochi albastri..." [nu, nu sunt asa tot timpul, dar cateodata e bine sa fi fata ] Dupa ce ne-am terminat de detaliat visele perverse, domnul de langa noi s-a ridicat si asta mi-a atras atentia. Ma uit mai bine la el si observ ca era tanarul si perfectul meu prof` de religie. Nu am mai putut decat sa murmur un : "`na ziua".