Ceai cu lamaie

[Psike]

E frig

Ticaie ceasul in van,
Strigate si zbieret
E durere,bezna si frig,
Soarele arde-n tavan.

Imi zaresc venele prin pielea sidefie,
Ca un material vaporos cusut
Cu fire lungi si albastre,
Ce se pierd prin gene.

Imi strang genunchii la piept,
Privind la focul din vatra,
Zambesc vag si astept
Sa se incalzeasca odata.



Revedere

Valuri ce se sparg de stanci
Pescarusi ce mor carunti
Stele ce se sfarman' cer
Ceasul,ce canta efemer.

Un vuiet ce loveste
Si striga la ferestri,
Sa pieri,sa pleci
Acum,unde doresti.

Zambesti tainic,baiet
Si nu faci un pas,
Iubita e in prag,
Doi pasi,au mai ramas.


Ploua

Zaresc nori inghitind cerul
Si stropi muscand din pamant,
Privesc frunzele moarte
Si trenul ce a trecut.

Numar picurii ce cad,
Scriind continuu pe foi
Cate o ruga pentru fiecare
Om sau frate din noi.

Respir usor si surad,
Copacul cel tanar s-a rupt,
Saracul n-a apucat sa vada
Cum e sa traiesti pana la capat.