Ce a fost...nu va mai fi !

[Moon princess]

Deci, dragele mele, iata ca vin cu un nou capitol, care sper sa va placa. Astept critici si pareri.
Lectura placuta!


Capitolul 4 - Cruda realitate.



Ma uit in ochii acestia negri, tristi, ce ma pierd in ei. Sunt atat de ... intunecati. Iar parul acesta in vant ii da un aer superior tipului. E chiar dragut!
Totusi, parca il cunosc de undeva, de acum mult timp in urma. Il privesc sfioasa, dar imi iau inima in dinti si-i spun surazand:
- Da, eu sunt Sakura Haruno. Nu-mi spuneti ca vreti autograf!?
Imi zambeste dupa care spune pe un ton pritenesc, totusi vorbindu-mi in soapta de parca mi-ar spune un secret.
-Nu. Eu iti sunt fan de acum 10 ani in urma, de cand tu cantai pe scena aceea inflorata din spatele casei batranesti.
Ma uit la el ca la felul paisprezece. Ce vrea sa spuna prin acestea? Dar mai important, de unde stie de scena aceea veche din gradina? De acea scena stim doar eu, Itachi si Sasuke, de unde stie el de acea amintire veche? Ori, s-ar putea ca acest brunet sa ma puna la incercare. Imi scutur un pic capul incercand sa ma dezmeticesc.
Cred ca glumeste! Cum sa-mi stie secretul? N-are de unde!
Ia stai asa! Nu e cumva un paparazzi neindemanatic, ce incearca sa ma traga de limba ca sa-mi afle trecutul misterios? Adevarul e ca, am ascuns orice parte a trecutului meu de curiosii reporteri. Ei vor doar un subiect de barfa, prin care sa-si castige existenta, distrugand de multe ori vietile multora. Niciodata nu mi-a placut sa fiu urmarita de cineva, si sa n-am intimitate ca un om normal. E jalnic! Ce prostie! Tot timpul fug de oameni nebuni dupa o mazgalitura, dar mai ales de acesti paparazzi. Nu am mai vazut nebuni ca astia! Urmarec vedetele si le pozeaza din toate pozitiile posibile, de parca ar fi la "Tradati in Dragoste". Ar ma trebui dresati un pic. N-au auzit nici-o data de intimitate? Dar de fapt, ce sa le ceri de la acesti amarati, daca atat ii duce mintea...

Isi intinde mana dreapta de parca ar dori sa facem cunostinta, si adauga:

- Asociatul companiei de arhitectura Binyapi. Incantat sa te reintalnesc, Sakura draga!

-P-Poftim?!
Stai un pic cum vine asta? Din cate mi-a spus Itachi, Sasuke e asociatul sau...atnci cum se explica...? Stai asa, nu e cumva...

-Sasuke?! tip bucuroasa aruncandu-ma in bratele sale, strangand-ul puternic. De cand nu ne-am vazut prietene drag! Brunetul se uita la mine de parca as fi gresit persoana, asa ca ma uit nedumerita.

-De ce ti-a luat atat de mult timp sa ma recunosti? Chiar m-am schimbat fizic atat de mult? se uita un pic suparat la mine facand niste ochi de catelus, facandu-ma sa izbusnesc in ras.

-Scuza-ma, dar te-ai schimbat mult... Dar, si ma uit un pic suspicioasa la el, de unde stii ca azi se implinesc sase ani de cand...? si ma opresc indurerata de amintirea ce ma facut sa fiu o alta persoana, intristandu-mi-se fata palida.

-In fiecare an am adus flori si i-am vizitat, deci mi-e imposibil sa uit data, cum i-as putea uita pe cei care mi-au fost ca si parintii? spune acestea cu o tristete in glas indreptandu-si privirea catre pietrele de amintire.

Oh, Sasuke, cat te-ai schimbat! Si tu si Itachi v-ati schimbat atat de mult, ca nici nu va mai recunosc. Ai devenit mult mai atent la sentimentele altora, si asta imi place.
Te-ai maturizat mai mult decat am crezut, esti minunat! Chiar esti un alt om! Daca acum 10 ani in urma erai doar o fire retrasa, de la care nu scoteai un sunet, acum insa lucrurile s-au schimbat. Scoti cuvinte magice ce denota inteligenta innascuta, tu nu esti om, esti un inger al binelui.
Sincer, ma bucur enorm ca te intereseaza parintii mei, ce altii au dat uitarii amintirile ce le aveau cu ei. Tu esti printre putinele persoane ce mi-a fost alaturi la necaz, toti ceilalalti au fost niste prefacuti. S-au prefacut ca-mi sunt prieteni, ce-i drept numai pentru bani, iar cand am dat de necaz m-au uitat. Tot timpul aia avut un suflet mare, dragastos, ce arata compasiune si mila fata de suferinzi. Tu ai fost unul dintre cei care mi-au alinat sufletul piedut pentru totdeauna, esti un adevarat prieten, si te respect pentru pentru aceasta mareata calitate, iubirea. Tot timpul mi-ai aratat ca-mi esti alaturi indiferent de ce s-ar putea intampla, aratandu-ti iubirea ce mi-o porti. Semeni mult cu fratele tau...

Insa sirul gandurilor mi-au fost intrerupte de vocea lui Sasuke.

- Daca ai nevoie de ceva, doar sa-mi spui, bine? Stii ca eu am timp pentru tine, mai ales
ca acum te-am gasit in sfarsit. si afiseaza o fata blanda, plina de dragoste.

-Multumesc, multumesc mult Sasuke! Stii ca apreciez asta... ii zambesc linistita de cuvintele imbietoare ce tot ttimpul ma calmeaza.
acesta a fost capitolul astept comuri precum am spus la inceput...daca nu gasesc niciun com am sa plang...vreau sa ma ajutati ^^ mutumesc !