Nu ești un membru încă? Înregistrează-te acum!
Creează un cont nou  

Breaking into pieces

#3
din pacate si povestea asta a ajuns pana la un punct in care sa fie sfarsita..am toata povestea in calculator. presupun insa ca o sa mai fac modificari si pe parcurs.
dak vrei sa citesti in continuare...te rog :


Intr-o dimineata ,cateva luni mai tarziu, m-am uitat in oglinda din fata patului si am ramas surprins sa ma vad atat de schimbat fizic. Mi se parea ca m-am inaltat si chiar mai si slabisem desi nu foarte mult. Ochii mei mari se alungisera si aveau acum un aer misterios. Ma intrebam daca trupul meu s-a schimbat din cauza acelei intamplari insa nu prea conta motivul. Daca altcineva se putea folosi de trupul meu eu eram mai mult decat indreptatit sa fac la fel. Ma puteam folosi de trupul si felul in care aratam pentru a obtine ceea ce imi doream. Parul mi l-am vopsit roscat si chiar mi-am facut suvite move , mi-am pus un cercel in urechea dreapta, mi-am schimbat hainele mereu calcate si apretate pentru tricouri si jeansi care in cele din urma mi s-au parut mult mai comode.
Cei din jurul meu si-au schimbat radical comportamentul in ceea ce ma priveste. Noul meu look atragea acum mai multe persoane, fetele erau fascinate iar baietii mai fericiti sa fie vazuti in preajma mea. Un singur zambet era suficient pentru ca toate acele fete sa se emotioneze si sa roseasca. Niciodata nu a trebuit sa invat prea mult pentru ca sa reusesc in activitatile scolare si nici nu am prea dat mare atentie acestui lucru. In scurt timp devenisem baiatul popular, frumos si si inteligent si devenisem mult mai cunoscut decat eram inainte. Imi dadea o oarecare satisfactie.
Am avut norocul sa observ o maltratare cu propriei mei ochi. Doi tipi din ultimul an ce se legau de un baiat in acelasi an cu mine. Parea terorizat, aproape plangea , ba mai mult era tacut ca un mormant. Dupa ce iau luat banii i-au facut cu mana zambind in acelasi fel cum zambise si tatal meu. Uram papusarii pentru ceea ce le faceau jucariilor sale dar uram mai mult jucariile. Stiam ca fusese vina mea pentru ca nu eram destul de puternic pentru a riposta si la fel era si vina tuturor celorlalte jucarii. Era vina acelui baiat ca se lasa amenintat de niste pusti ca el. Era un nimic si nu imi lasa decat doua alternative. Sa il distrug total sau sa il fac sa reactioneze.
In cele din urma puteam sa imi folosesc frumusetea la ceva. Nimic nu era mai dureros decat sa fii tradat de cineva pe care il iubesti asa ca ma apropiam de scopul meu daca reuseam sa il fac sa se indragosteasca de mine. Dupa terminarea cursurilor am asteptat la iesirea din liceu stiind ca avea sa intarzie. Era membru al consiliului de elevi deci in fiecare zi pleca mult dupa ce restul deja ajungeau acasa. Era un tanar cam la fel de inalt ca mine, cu parul castaniu si ochii negri. Nu purta accesorii inutile ci doar uniforma scolara. Pantalonii negri, bluza alba, vesta portocalie cu insigna scolii si cravata neagra pe care si eu o purtam uneori la noua tinuta.
- Hei...tu .... strig dupa el vazand ca pur si simplu merge mai departe fara sa ma observe.
- Ah.. Haruki-san. Am crezut ca ai plecat deja, imi spune pe un ton destul de dulce care trebuie sa recunosc ca m-a surprins. Arata foarte simpatic si trebuia sa recunosc ca oricine ar vrea sa se lege de el pentru ca arata adorabil, exact ca o papusa.
- Eh...nu credeam ca ma cunosti. Stii..am vazut intamplarea cu cei doi azi... stiu ca ai ramas fara bani. Ce zici..iti fac cinste cu o masa, vii cu mine?
Daca reuseam sa ma apropii suficient de mult de el imi mai ramanea un pas pentru a il face sa se indragosteasca de mine.
- Multumesc dar ... nu pot face asta, zambi jenat scarpinandu-se usor in cap.
- Eh..lasa. haide! Ii zic cu un zambet total fals prinzand-ul de mana si tragand-ul dupa mine. Stiam un restaurant foarte privat unde puteam vorbi in liniste si chiar mai mult de atat. Saloanele private erau numai potrivite pentru planul meu desi costa pe masura. Asta nu prea conta pentru ca de felul meu nu eram un om risipitor. Mi-am cumparat apartamentul si hainele necesare, banii erau investiti in afaceri cum sugerase executorul testamentului mamei iar eu puteam trai fara griji.
Era clar foarte nelalocul lui si se simtea ceva mai rau decat necomfortabil iar in conditiile acelea nu puteam sa ma apropii de el.
- Si de cat timp nu te lasa aia in pace?
- Cateva luni deja...dar atata timp cat vor doar bani e in regula.
- Si de ce nu ii opresti?
- Nu le pot cauza parintilor probleme si nici macar scolii.
- Hei..vino aici. Bat cu palma pe locul liber de pe canapeaua pe care ma aflu. Era incomod pe scaunul acela si era mult prea departe de mine. De indata ce s-a asezat langa mine mi-am dat seama ca trebuie sa il ating cat pot de mult pentru ca incetul cu incetul sa imi cedeze. Mai intai i-am batut usor pe umar asigurand-ul ca totul avea sa fie bine mai devreme sau mai tarziu si ca nu e cazul sa tina totul in el.Mi-a zambit usor timid rosind usor la fata dupa care si-a coborat privirea in jos.
- Multumesc.
Atat a spus inainte de a incepe sa manance. De fiecare data cand ii ramanea putina mancare pe buze o luam usor cu degetele si apoi le lingeam fara a ma simti incomod defel. Realizasem de mult , dupa acea intamplare, ca fetele imi devenisera total indiferente dar baietii nu. In cele din urma mi-a spus ca este recunoscator pentru felul in care l-am tratat si mi-a multumit cu un zambet enorm pe fata. L-am imbratisat avand grija sa simta fiecare particica a trupului meu pe trupul lui si am reusit. S-a imbujorat imediat la fata si privirea ia devenit putin neclara. Cand a scapat o bucata de carne pe pantaloni i-am imprumutat batista mea bineinteles dupa ce eu am sters pata.
A doua zi totul a mers exact ca si inainte. Profesorii facandu-si treaba, elevii poznele din totdeauna. In recreatia mare toti eram adunati la cantina si vorbeam. Fetele primele in linie iar noi baietii acordandu-le atentia din totdeauna.
� Ma scuzati� s-a auzit in cele din urma o voce cunoscuta si in fata mea aparuse el cu un zambet pe buze, foarte fericit si amabil
- Am venit sa returnez batista. Spuse cam rapid dand semne de agitatie. Sa reusesc sa fac un baiat de 16 ani sa se fastaceasca in preajma mea era o victorie mica dar semnificativa.
- Imi pare rau dar cred ca ma confunzi... nu ti-am dat nicio batista. Raspund eu oarecum nepasator sperand sa il ranesc si in acelasi timp sa il fac sa se gandeasca de ce aceasta schimbare de atitudine. Cu cat se gandea mai mult la mine cu atata avea sa fie mai atasat de mine. Exact cum m-am asteptat si-a schimbat expresia fetei , si-a cerut scuze si a plecat . Se simtise jenat si batjocorit dar mai mult il durea sa ma vada comportandu-ma rece cu el.
Ca si in ziua precedenta am asteptat la iesire si l-am salutat cu mare voiosie. Parea incurcat si confuz asa ca am nascocit pe loc o minciuna ce a crezut-o de indata.
- Imi pare rau pentru atunci. Dar nu puteam sa iti raspund. Erau si tipii aia acolo.
- Nu inteleg... imi spuse din toata inima cu ochii tristi si foarte necajit.
- Daca brusc te tratez ca un prieten ei vor crede ca ai venit fuguta la mine pentru ajutor si iti pot face mai multe probleme. Anul aproape se termina , pana atunci putem sa mergem sa mancam impreuna si restul dupa ore. Nu vreau sa iti fac probleme.
- Ah... murmura rusinat si in acelasi timp incredibil de fericit. Se vedea pe chipul lui ca deja cadea incet incet dupa numai o zi.
L-am invitat din nou la masa si apoi m-am oferit sa il conduc pana acasa dar s-a oprit si mi-a dat inapoi batista. Mi-a spus ca nu era nevoie sa il conduc si ca de acolo poate merge singur. L-am imbratisat din nou lasand-ul total rosu la fata dupa care am plecat la mine acasa. A doua zi nu a aparut la scoala lucru care m-a surprins enorm. Cei doi tipi radeau de numai puteau dar taceau brusc cand eram in preajma lor. In cele din urma m-am hotarat sa ii fac o vizita acasa unde am aflat ca inca nu ajunse de la scoala. Dar la scoala nu fusese. Pe drumul inapoi spre casa l-am vazut privind vitrina unui magazin. Avea o expresie pierduta, ochii obositi si chiar si trupul i se parea istovit. M-am apropiat un zambet de el dar ajuns aproape am realizat ca fusese batut bine.
Am gasit in asta atat o sansa de a ma apropia mai mult de el dar si de a il face indragostit de mine. M-am prefacut a fi foarte ingrijorat desi in sinea mea credeam ca merita pentru lasitatea sa si l-am dus la mine acasa pentru a avea grija de ranile lui. Am sunat la el acasa si am improvizat o a doua minciuna stiind ca urma week-end-ul si nu se intampla nimic daca ramanea peste noapte. Ei bine..aproape nimic.
- Poti sa te dezbraci? Il intreb asezandu-ma in genunchi in fata patului pe marginea caruia se afla asezat. Camera mea nu era prea spectaculoasa. De la intrare se putea vedea perfect atat patul cat si sifonierele. La dreapta patul si cateva noptiere, un birou si un curier , la stanga oglinda din fata patului iar direct in fata sifonierele unde imi tineam hainele. Preferam maroul asa ca podeaua si mobilierul erau din lemn. Cearceafurile erau albe iar jaluzele crem. Arata destul de stilat, simplu si pe gustul meu.
- Ce?? Ce? Se balbai privindu-ma foarte agitat nestiind ce sa zica si sa faca. O urma de sensibilitate la ceea ce spun se facea usor evidenta.
- E in regula. Ca sa pot sa iti tratez ranile. Te-au batut destul de bine.
- Multumesc , Haruki-san. Ma bucur sa vad ca esti tu din totdeauna.
- Nu inteleg.
- O vreme am fost ingrijorat pentru ca pareai distant si rece dar apoi ai redevenit tu. Bine..pe aproape. Acum esti mult mai popular.
Atunci mi-am dat seama ca nu era prima oara cand el intra in contact cu mine. Ma stia de la inceputul liceului si parea ca fusese mereu atent la ceea ce fac. Deci motivul pentru care se purta atat de rusinos devenea din ce in ce mai evident. Fara sa imi dau seama , el deja simtea ceva special pentru mine inainte sa ma fac simtit in viata lui. Dar asta era bine.
- Acum. Lasa-ma sa vad. Vanataile nu sunt prea mari. Am facut in asa fel incat fiecare atingere sa para normala dar sa ascunda in acelasi timp intentiile mele. Cu cat il atingeam mai mult cu atat devenea mai jenat. Degetele mele pe pieptul lui trebuiau sa il faca sa se simta ametit pentru ca in cele din urma mi-a prins mana , in timp ce privea spre podea, spunandu-mi ca e suficient.
- S-a intamplat ceva? Il intreb prefacandu-ma naiv si deloc rau intentionat. M-am asezat langa el , prea aproape de el pentru ca nu cumva sa se poata indeparta prea mult de mine.
- Nu , nu chiar...doar ca...felul in care ma atingi e ciudat... se balbai , tot rosu la fata. Vreau sa zic... nu sunt obisnuit..da ..atata... ha ha.... incepu sa rada idiotic dandu-se de gol complet. Era al meu si nimic nu il mai putea salva.
- Imi pare rau. Doar ca vreau sa am grija cum trebuie de ranile tale. E pacat sa vezi pe un corp atat de frumos asemenea vanatai. Nu era toata minciuna. El era frumos si inca este si acum. Era aproape un om matur si asta se observa pe zi ce trecea.
- Frumos..eu? intreba usor speriat intorcandu-si brusc privirea spre mine.
- Da... esti chiar adorabil. Nu stiu.... poate sunt eu ciudat... dar nu ma pot abtine. Simt ca vreau sa te ating mai mult... ii spun pe un ton dulceag si plin de minciuni incercand sa par afectat de propria mea confesiune.
Nu stiusem pana atunci ca pot fi un actor atat de bun. In momentul in care i-am atins obrazul l-am privit oarecum tulburat dar in acelasi timp zambeam in sinea mea vazand ca planul meu mergea struna. De ce faceam asta? pentru ca simteam ca toate jucariile trebuiau fie distruse fie eliberate. Daca se lasa distrus de mine atunci putea la fel de bine sa moara, nu merita sa traiasca.
Isi deschise gura pentru a spune ceva dar cuvintele pur si simplu nu ii ieseau. Buzele i se miscau usor nehotarate dupa care inchidea gura si se mai uita putin in gol , apoi incerca din nou parca negasindu-si cuvintele potrivite.
Incepuse sa ma roada o curiozitate. Pe parcursul acelui viol nu fusesem mai deloc prezent cu spiritul si nu stiu nimic din ce se intamplase. Ce insemna sa saruti un baiat? Sa te culci cu un baiat? Atunci , in acel moment, mi-am dat seama ca el e numai potrivit pentru a imi satisface aceeasta curiozitate asa ca m-am apropiat usor de el sarutandu-i buzele dupa care m-am dat inapoi. Eu insumi ezitam nestiind ce anume trebuie facut sau cum sa reactionez dar asta era bine. Asa paream mai sincer in incercarea mea de a parea nevinovat de vreo intentie rea.
Timp de cateva secunde m-a privit fara sa clipeasca sau sa spuna vreo ceva dupa care s-a inrosit tot la fata...chiar si urechile. Poate din impuls sau nerabdare el a fost urmatorul sa ma sarute insa nu un sarut ca al meu. Un sarut mai apasat si mai pasional in care pentru prima oara am simtit limba lui cercetandu-mi gura. Mi-am imaginat ca mai avuse iubite sau cel putin se mai sarutase inainte pentru ca nu era deloc retinut in privinta asta. M-am alaturat in cele din urma micului joc si am raspuns la sarut in acelasi fel, poate ceva mai violent. Era ceva care ma atragea la acel sarut desi nu stiam ce. Corpul meu era atras de al lui si imediat l-am imbratisat. Il simteam in intregime pentru ca un material atat de subtire nu putea ascunde formele trupului sau sau dotarile sale.
L-am impins pe pat si m-am urcat cu totul deasupra lui privindu-i corpul cu mare atentie. Numai facusem asta pana atunci, deci trebuia sa profit din plin. �Ai mai facut asta?� l-am intrebat aplecandu-ma usor pentru a ii susoti in ureche iar el imi raspunse cu ajutorul capului cum ca nu. In timp ce imi plimbam mana pe trupul lui i-am simtit bataile rapizi ale inimii. Inima mea nu batea tare dar simteam o pofta de nedescris. Puteam pur si simplu sa iau ceea ce imi doream dar am intrebat daca pot sa continuui fiind sigur ca avea sa zica da.
I-am scos de tot camasa si mi-am apropiat buzele de trupul lui. De la baza gatului pana la abdomen am lins fiecare centimentru mai mult din curiozitate pentru senzatia ce o avea ci nu pentru ca ma interesa. Chipul lui era imbujorat, respiratia i se intretaia iar andrenalina lua controlul asupra trupului sau. In momentul in care i-am desfacut pantaloni si mi-am strecurat mana apasand a gemut usor si si-a ascuns chipul printre maini. �Daca ti-e rusine, te poti intoarce � ii zic usor ironic facand-ul si mai constient de propria situatie. S-a intors cu tot trupul iar atunci i-am dat de tot , jos pantalonii. Ma intrebam daca asa aratam si eu in viziunea acelor gangsteri sau nici macar nu fusesera atenti.
Curiozitatea ma impingea mai departe si mai departe pana la cea mai extrema actiune. Inainte sa imi dau seama , eu imi desfaceam cureaua, imi deschideam nasturii de la pantaloni si ii dadeam jos. Prima oara a fost incredibil de dureros atat pentru mine cat si pentru el. Era ca si cum incercam sa introduc o scara printr-o intrare incredibil de mica...bine..poate nu e cea mai buna comparatie. Era stramt si neaccesibil pana cand am impins cat am putut eu de tare. Imediat s-a auzit tipatul lui, cateva lacrimi i-au cazut pe obraz, cu mainile a strans cat a putut de tare lenjeria de pat si chiar si-a muscat buza dandu-si sangele.
Incepeam sa inteleg ce anume era placut in a fi cu un baiat si imi placea ingrozitor de tare incat pur si simplu nu m-am oprit. Eram epuizat pana peste poate si el nu era deloc mai bine. Dupa acea seara mi-am schimbat dorinta de a il distruge cu cea de a il folosi cand aveam nevoie. Cand aveam nevoie sa ma simt bine mereu apelam la el. Nu era iubirea lui ce ma atragea ci placerea ce mi-o oferea corpul lui. Bineinteles nu a fost singurul care mi-a oferit asta.
In timp am gasit mai multi tipi care intr-un fel sau altul mi-au oferit ceva asemanator insa trebuia sa recunosc ca era mai excitant sa ii vad chipul tot imbujorat si trupul intreg tremurand. A doua zi i-am aflat numele ....Haruo era un nume destul de dragut. In timp am inceput sa il vad ca un prieten sau ceva de genul dar niciodata nu i-am raspuns iubirii primite. A devenit cel la care ma duceam cand doream sa ma culc cu cineva, cel care ma lasa sa ii fac orice doresc si niciodata nu se plangea. In urma cu doi ani i-am cumparat un apartament pentru ca devenise frustrant sa trebuiasca sa il sun si sa il aduc la mine. E un loc la fel de dragut ca al meu pe care incearca el sa il plateasca dar de fapt il platesc eu. De fiecare data cand deschide usa si ma vede imi zambeste , imi ofera ceva de baut si mancat dupa care ma lasa sa ii folosesc trupul pentru propria mea placere.
Mi-am zis ca trebuie sa fie o jucarie foarte fericita pentru ca niciodata nu l-am lovit sau maltratat mai mult decat putea indura. In timp ce cresteam si inaintam in ani descopeream tot mai multe victime in jurul meu.
� Totul de acum devenise o joaca. Nu aveam nici un scop asa ca nu aveam sa ranesc pe nimeni inafara de mine daca se intampla ceva. Persoanele din jurul meu imi ofereau placere si cand deveneau inutile ma descotoroseam de ele.
Ajunsesem cineva pe care nu il recunosteam ca find eu �
[Imagine: sigbylis-2.png]
From time to time, we all have to write our own blank page.


_______________________________________________________________



Răspunsuri în acest subiect
Breaking into pieces - de Lithium-Angel - 07-11-2008, 02:46 PM
RE: Breaking into pieces - de adyna_45 - 28-11-2008, 12:24 AM
RE: Breaking into pieces - de Lithium-Angel - 28-11-2008, 04:38 PM
RE: Breaking into pieces - de dark_ang3l - 30-11-2008, 11:19 PM
RE: Breaking into pieces - de adyna_45 - 30-11-2008, 11:27 PM
RE: Breaking into pieces - de Lithium-Angel - 01-12-2008, 12:48 AM
RE: Breaking into pieces - de adyna_45 - 01-12-2008, 05:37 PM
RE: Breaking into pieces - de dark_ang3l - 01-12-2008, 10:28 PM
RE: Breaking into pieces - de Lithium-Angel - 03-12-2008, 08:18 PM
RE: Breaking into pieces - de adyna_45 - 03-12-2008, 10:00 PM
RE: Breaking into pieces - de Lithium-Angel - 05-12-2008, 08:10 PM
RE: Breaking into pieces - de Nidryne - 05-12-2008, 09:15 PM
RE: Breaking into pieces - de adyna_45 - 07-12-2008, 04:54 PM
RE: Breaking into pieces - de Alysu - 09-12-2008, 11:56 PM
RE: Breaking into pieces - de myuu - 12-12-2008, 08:24 PM
RE: Breaking into pieces - de ArYaNnA - 19-12-2008, 12:26 AM


Utilizatori care citesc acest subiect:
3 Vizitator(i)