Biografie nesfarsita

[Ҝa-вοοm!™]

CHAPTER 1 :

O fata frumoasa , culoarea parului de o culoare neobisnuita , culoarea florilor de cires primavara , ochii de culoarea ierbii proaspete paseste intr`o lume ... mai speciala . O societate ... sangeroasa . Totul a inceput in aceea zii :


Din perspectiva Sakurei :


Ati vrut o data sa dezactivati alarma ceasului desteptator pentru a mai fura inca doua minute de somn ? Ei bine , dorinta aceasta ma chinuie in fiecare dimineata , dar din pacate acest lucru nu e prea posibil . Lucrez la cea mai fitoasa companie , Yamanaka Inc . , si nici azi nu imi mai aduc aminte de ce m-am angajat . Lucrez ca secretara . Salariul e destul de bun insa colegii de munca , vai si amar de ei si in legatura cu seful , nu comentez . Ma ridic lenesa din pat . Dupa ce imi fac siesta de dimineata ma imbrac in uniforma de lucru dupa care imi iau cheile de la masina , un Opel Astra albastru , si o zbughesc afara pe usa .

Am ajuns . Compania era o anexa cu vreo 20 de etaje . Pasesc timida ca in prima zi in holul companiei dupa care ma indrept catre birou .


- Sikura ! Stai pe loc , aud o voce pitigaiata care se afla la vreo 3 metri de mine .

Vai ! In ce m-am bagat . Era fiica sefului companiei , Ino Yamanaka . Are parul blond si ochii albastii . Stilul ei era cam " modern " zic eu . Nici nu o puteam privi in ochii ca imi veneau multe cuvinte in minte , insa nu toate erau decente . De aceea eu nu o priveam ci imi atinteam privirea in alta parte , vroiam sa-mi pastrez limbajul decent . Ma frustra faptul ca nu imi retinea numele . Era asa de greu ? S-A-K-U-R-A .

- Doriti ceva , Yamanaka - senpai ?

- Tata - san a spus sa verifici agendele tuturor angajatilor , inclusiv pe a ta si sa i le trimiti pe laptopul sau privat , inteles ?

Am mormait un " Da ... " dupa care m-am indreptat catre birou . Deci sa incepem : Aruta Momochi , Bokura Alisha , Caruka Hidena ... Haruno Sakura .

Nume : Haruno
Prenume : Sakura
Varsta : 19 ani

Trimit toate datele catre sef . Dupa ce imi termin treaba simteam un miros inabusit . Mirosea a fum . Ma ridic brusc de pe scaun si ma indrept catre sursa mirosului care se pare ca era imprimanta companiei . Langa ea se afla un nou angajat care se pare ca incurcase treaba . Atunci il privesc urat . El imi spuse : " Gomen , Haruno - san dar s-a stricat si am incercat sa o repar . La auzul acelor vorbe il prind de ureche si ii arat afisul de deasupra imprimantei pe care scria : IN CAZ CA IMPRIMANTA NU MAI FUNCTIONEAZA , CHEMATI-O PE HARUNO - SAN ." Murmura de vreo cinci ori " gomen " dupa care o zbughi de acolo si ma lasa pe mine sa ma ocup de problema . Of ...


Dupa vreo cincisprezece minute reusesc sa o repar dupa care ma indrept din nou catre birou . In timp ce ma deplasam catre destinatie mii de ochii isi atinteau privirea asupra mea . Oare aveam ceva pe fata . Of Doamne ! Grabesc pasul pana ma trantesc de cineva . Shimatta ! Era sefu ` Yamanaka Hidan . Acesta se uita furios la mine . Atunci ma chema la el in birou si imi tinuse nitica morala dupa care imi dadu vestea bomba : " Esti concediata ! " . Aoleu ! Vedeam deja stele verzi .

Oftez in sinea mea dupa care parasesc biroul cu fruntea plecata in jos , umilita , suparata . Ce mai zii . Mai bine nu ma trezeam . Of ... In timp ce imi impachetam lucrurile vedeii de fete care mai de care amuzate sau mirate . Ma prefac ca nu le vad . Parasesc compania cu capul in sus mai avand farama de demnitate si mandrie care nu a fost sfaramata de catre Hidan .

Intru in masina dupa care apas pedala de acceleratie . Pe cat de neatenta eram era sa fac accident , insa datorita reflexelor mele de pisica am trecut cu brio peste aceste intamplari . Am ajuns acasa . ma descalt dupa care merg in bucatarie si mananc niste ramen . Dupa ce termn de imbucat ma indrept catre dormitor si ma pun sa ma culc . Acum puteam sa recuperez toate noptile nedormite .

Acesta este primul meu fic pe acest forum o//o . Astept cat mai multe pareri !

Ja ne Shi ! :bye:

[Miss Serenity]

Cum ti-am spus la descriere o sa las un comentariu si aici :P
Scri bine pentru varsta ta :P merg imbunatairi dar e bine si asa, cu timpul o sa te descurci mult mai bine.
Acum cateva sfaturi...
1. Nu mai scrie "vroiam" - corect este "voiam" - iti atrag atentia pentru ca multi spun ca tine si este o gresala :P
2. Incearca sa descrii mai putin fizic... si mai mult sentimente... nu conteaza atat de mult cum sunt imbracati si detalii exacte (nu ai exagerat cu ele oricum...deci oarecum, felicitari )
Mai multe nu spun ca esti abia la inceput si ti-am zis... pentru varsta ta te descurci bine... acuma sa vedem si cum evoluezi...
Multa bafta in continuare ;)

[hiimera]

Ceau !
"Autor nou, fic nou, idee nouă" - Nice...

Dulci` uite am să te ajut să-ţi vezi greşelile, care sunt destule.
Dar fiindcă este primul tău fic, să te aştepţi la destulă critică sau la comuri mai puerile.
Însă critica te învaţă.

` Titlul nu prea pare interesant.
O fi el diferit dar... încă nu prea îi dau de înţeles.
Să sperăm că te vei relata la el şi cu povestea ta.

` Nu descrii destul de mult.
Ai propozicii chiar seci, absolut banale ÅŸi aiurea.
Dezvoltăle, îmbogăţeştele cu figuri de stil: epitete, comparaţi, personificări ...
Nu ai suspans, mister, nereguli ... nu ai ceva care să ne pună pe jar.
Cu cât descrii mai mult şi combini cuvintele pe care le foloseşti, cu atât mai mult conţinutul pe
care îl creezi este mai palpitant, mai plin de emoţii.
Sentimentele ei sunt complet aspirate de o gaură neagră.
Trebuie să le deşfăşori treptat, să ne povesteşti de ele. Noi trebuie să ştim cum se simte
rozalia, dar dacă le arunci aşa de simplu ... iese chiar modest de tot.
Cu cât le amplifici mai mult şi le desfăşori, atunci noi putem să spunem că ne-am poziţionat în
fic şi că am trăit odată cu ea.

` Acţiunea este grăbită, într-un mod nu foarte alarmant.
Pentru început este firesc să parcurgi un capitol într-o rapiditate ca a lui Sonic X.
Dar, nu este bine ... prea repede se întâmplă toate, noi chiar nu ne prindem din prima şi ese
un amalgam de cuvinte.
Uşor, domol, alenea se parcurge totul. Desigur că acţiunea nu trebuie neapărat să se relateze
doar la cum se petrec întâmplările : repede sau încet.
Mai sunt şi ideile acţiunii. Şi momentan nimic interesant nu prea s-a petrecut aici, cu toate
că ai avut un moment super în care Sakura a fost dată afară de la serviciu.
Brusc, dar merge ... Doar că nu ai mai picanterizat, mergea un accident.
Sau şi mai frumos este ca cel care a stricat imprimanta, saus- chinuit să o regleze, să fie
bântuit de gândul că a fost vina lui. Şi că don cauza lui Sakura a fost dată afară... etc.
Înţelegi unde bate idea mea.

` GreÅŸeli de tastare ÅŸi exprimare has everyone.
Nu mai scrie cu litere mari, nu se scriu aşa cifrele care conţin un număr mic. Normal se
scriu în litere, nu în cifre. Doar anii şi anumite dăţi se scriu cu cifre, doar dacă
este prea lung numărul pe care îl foloseşti.
Nu ştiu de ce laşi atâta loc între semne ? Nu mai lăsa aşa ... lipeste semnul de ultimul
cuvânt şi după dai space şi începi celălalt cuvânt.
Pui aiurea semnele, ai avut punct şi după şi virgulă. Hotărăştete. Nu le încurca.
Prea mult spaţiu între rânduri, nu face aşa, poţi lăsa mai mult spatiu între rânduri mari
doar dacă este necesar să sari de la un moment la altul.
Corectează-te !


Cam atât pentru primul capitol.
AÅŸtept nextu`.
Pot spune că deja ai început să dezvolţi un stil, dar mai este cale lungă.
Succes şi multă înspiraţie !

[Ҝa-вοοm!™]

CHAPTER 2 :

Dorm vreo 2 ore dupa care ma ridic lenesa din pat . Aud telefonul sunand . Ma grabesc si ridic receptorul . La telefon era un coleg de-al meu de la serviciu , Jiraya , care ma intreba daca vreau sa ie nepotul sau . Ah .. De ce nu ? Accept propunerea sa dupa care ma duc in dormitor si ma uit ce se mai da nou la televizor , inafara de divorturi intre celebritati si alte scandaluri din lumea mondena de care nici nu vreau sa aud . Este ora 14:30 . Trebuie sa ma imbrac . Imi iau pe mine ceva casual , sa nu creada nepotu` sau ca m-am gatit special pentru el . Imi iau cheile de la masina dupa care incui usa de la casa si pornesc catre restaurant .
In fata mea se afla un barbat cu o freza mai demodata , ochelari si cu vreo 10 centimentri mai mic decat mine . Super ! in ce m-am bagat . Ma lua de mana si ma conduse catre maa la care urma sa luam pranzul . Toata intalnirea imi vorbi despre serviciul sau . Lucra ca profesor de matematica . Era sa adorm cu capsorul in mancare de mai tinea mult intalnirea . Am mai mers la un film . Era unul cu Jackie Chan , deci va dati seama ce a fost pe acolo .
Tot acest calvar a luat sfarsit la ora 19:30 . M-a condus pana acasa . La sfarsit s-a ridicat pe varfuri si ma sarutat in coltul gurii . Simteam o aroma de tigara si de bere . Dezgustator ! Intru amagita in casa . Se pare ca am niste musafiri . Mama mea , ma rog mama mea vitrega si tatal meu . Mama mea vitrega este mai mare decat mine cu 3 ani deci va dati seama . Am si eu o mama adevarata , care din pacate nu o mai prea vad si sta intr-o darapanatura de apartament in timp ce fitoasa asta se scalda in toata averea tatalui meu care nici nu ma prea baga in seama .
- Scumpica mea , am auzit ca ai fost concediata . Foarte rau ! Esti o dezamagire pentru noi ! spuse mama mea vitrega .
Mi-au tinut cam vreo 20 de minute de predica dupa care au plecat trantind usa pentru ei de era sa cada ceva de pe raft . Vai 1 De ce eu ? Macar o mai am pe Betsy , pisicuta mea , si ca tot veni vorba de ea , unde e ? Poate hoinareste pe strazile inzapezite ale Tokyo-ului . Imi pregatesc o cafea cu frisca dupa care ma pun si citesc ceva din ziar . Vad ca mai multe trupuri neisufletite au fost gasite in central park cu urme de colti pe corp . Ce chestie . Vai ! E ora 22:40 . ce tarziu e ! Ma pun la culcare ca nu o sa pot sa ma trezesc sa merg la ... stai . Am uitat ca nu am slujba . Pai asa pot sta pana la 00 :00 . Corect ?
Dimineata urmatoare :
Ah ... Ce oboseala . Cred ca pe la 03:50 m-am culcat . Eu normal dormeam in copilarie 12 ore . Acum e ora 16:30 .Poftim ? Raman socata de ora indicata de orologiu . Ba chiar am verificat daca mai are baterie ceasul . Fie`ti mila de mine Doamne ! Ies afara si ma plimb putin prin Central Park . sunt foarte abatuta si nimic nu-mi cadea bine in acel moment. Vad ca e inchis datorita stirii din ziar , adica gasirea a mai multor cadavre . Ma rog . Ma uit pe ceasul cel mare a orasului care indica ora 19 : 50 . Era intuneric deoarece era iarna . Ma indrept catre casa pe o scurtatura mai putin activa . Observ in spatele meu niste persoane . Oare voiau sa ma omoare , jefuiasca sau sa ma violeze ? Ii vad apropiindu`se de mine prinzandu`ma de maini si incercand sa ma puna la pamant . Cativa dintre ei m-au muscat de mana lasandu-mi urme teribile pe mana . Cand isi introduceau coltii in mana simteam o durere de zile mari . imi venea sa gem de durere dar surprinzator nu puteam . Parca amutisem . Dar ce erau astia ? Animale ?
Reusesc sa ma smucesc din mainile lor fugind intr-un suflet catre sectia de politie . Acolo ma intampina detectivul Itachi Uchiha , un barbat foarte frumos . Sincer in cele mai multe cazuri ma asteptam la vreo aventura cu el . Ma primeste in sectie chemand niste asistente sa-mi dezinfecteze ranile . Nu ma durea defel .M-a pus sa descriu cum s-a petrecut intreg evenimentul dupa care ma conduse acasa personal . Ii multumesc pentru ajutorul acordat dupa care intru in casa . Vai ce mai zi ? Alta la rand ! Oare ce mai urmeaza? Nici nu vreau sa ma gandesc .
Deschid usa . Se pare ca am lasat lampa din sufragerie aprinsa . Nici nu vreau sa ma gandesc la factura de la lumina . Imi dau jos paltonul si imi pipai cu atentie ranile care aproape se vindecasera . Foarte ciudat . Nu ma durea deloc . Nu conteaza . Gandindu-ma la acest subiect mie imi fac rau . Deschid televizorul si pun pe canalul de muzica . In timp ce imi pregateam o portie de lasagna am ascultat Top zece al saptamanii . Am privit timp de cinci minute cum farfuria se invarti in cuptorul cu microunde . Sunetul cuptorului cand s-a oprit a fost cel care ma trezi din visare . Deschid usita si imi iau lasagna dupa care ma pun la infulecat . Itadakimasu !

Spor la citit tuturor ! Va rog nu va zgarciti cu comentari . :...:

Ja ne shi ! :bye:

[Miranda.]

heloOOoOO
Primul fic pe acest sait, deci ai ceva experienta cu scrisul, dar conteaza pe ce sait, unele sunt bune, altele nefolositoare, la fel ca cel pe care am fost eu inainte. Dar sa sarim peste viata mea. Se pare ca ai cateva com al primul fic, de obicei primul fic nu are atatia vizitatori, nu cunosti destule persoane... dar sa sarim si peste asta. La cat am sarit imi este si somn =)) . Despre fic: parere buna, ideea este originala in momentul de fata, dar se poate schimba. La descriere este mai greu, daca ai citit com al alte ficuri ai vazut cum "descrierea este perfecta, am simtit tot ce scriai acolo", eu nu pot spune acelasi lucru, n-am simtit nimic. Naratiunea este buna. PUNCT.
:bye:

[Ҝa-вοοm!™]

CHAPTER 3 :

Dupa circa patru minute am terminat de ingerat cantitatea minima de lasagna dupa care m-am pus in pat si am adormit profund , gandindu-ma in sinea mea ce s-ar putea intampla in ziua urmatoare . Cu siguranta nu va fii asa de rau . Nu stiu de ce dar in somn am visat o scena destul de ciudata : Eu stateam pe un tron imbracata intr-o rochie neagra si eleganta . In fata mea se inchinau mii de oameni . Eu nu eram singura acolo sus . Mai era si un barbat . Purta o masca . Nu puteam distinge trasaturile sale . Ma trezesc confuza si in acelasi timp si infricosata . Ma ridic repede din pat . Ma indrept catre baie dupa care imi dau peste fata cu apa rece pentru a ma dezmetici din acel somn profund . Ma dezbrac si intru in dus . Am pornit apa aceasta transmitandu-mi un fior cand primele picaturi au facut contact cu pielea mea fina si rozalie . Stau acolo cam vreo zece minute dupa care ies , ma sterg si ma imbrac in hainele mele de casa .
Era ora 12:40 . Oftez in sinea mea , fara motiv , dupa care merg si dau fuga catre hol pentru a-mi lua telefonul meu mobil . Doream sa o sun pe prietena mea , Kim . Aveam chef de o conversatie , ceva de care nu am mai avut parte de mult timp , mai exact , de cand tatal meu a hotarat ca vrea sa faca un copil cu femeia aia careia trebuie eu sa ii spun mama . bineinteles ei vor face asta doar pentru pensia alimentara a micutului prunc , dupa care scorpia aia il va trimite la vreun internat cu conditi putin favorabile . Ce mult a decazut neamul Haruno … Macar mai eram eu si mama in ea .
Prea bine . Ridic receptorul telefonului si formez numarul . “ Gomen nazai dar numarul format este ocupat sau lipsa de semnal . Arigatou gozaimasu ca ati trecut in aceasta retea . Sayonara ! “ spuse robotul telefonului lui Kim . “ Sayonara sa-i zici neamului tau de electronice ! “ ma infuri si urlu eu in receptor . Trantesc telefonul de era sa cada jos dupa care imi pregatesc un bol de cereal “ Nestle Cherrios “ , pun laptele sa se incalzeasca si ma pun pe infulecat . Termin in circa trei minute dupa care pun farfuria in chiuveta care déjà dadea pe afara de plina ce era dupa si merg in fata oglinizii . Doream sa imi fac parul . Deci … iau peria si incep sa-mi periez parul meu lung , bogat si rozaliu ca florile de cires in plina vara . Termin de pieptanat parul dupa care imi iau o fundita de culoare neagra si portocalie si mi-o pun in par . Aceasta nu iesea prea tare in evident dar totusi portocaliul atragea privirile catre ea facand-o sa fie observata .Dar sa sarim peste asta . Ce ma chinui cu aspectul ? Oftez indelung dupa care ies afara si ma plimb prin strazile inzapezite . O iau prin Piata de Amanet dupa care ma asez pe o bancuta sa admir peisajul . O lacrima isi facu aparitia sfioasa pe obrazul meu rozaliu si fin . Imi afind capul in palme punandu-ma pe plans . Acest sentiment ... De parca totul se sfarama in fata ta . Tristetea era un sentiment slab in comparatie cu cel pe care il simt eu .
Imi sterg lacrimile uitandu-ma prin jur vazand ca deja soarele e gata sa apuna incetul cu incetul . Ma ridic lenesa de pe banca dupa care ma indrept catre casa . Am ajuns la strada care ducea la casa mea . Hopa ! O vad pe Betsy stand in mijlocul strazii ca un ghemotoc de frig ce ii era . Ma indrept catre ea dar desteapta se indeparta . Avea si ea un motiv . O masina patina pe gheata nebuna gata sa ma loveasca . Betsy scapa insa eu mi-am vazut sfarsitul cu ochii . Masina ma azvarli intr-un copac . Nu am simtit nimic . Cand mori nu te doare . Mai deschid ochii o data si il zaresc pe soferul cu pricina care tipa nebun dupa ajutor si pe Betsy cum zgaria usa asteptand sa i-o deschid . Uf ...
Nu m-am gandit niciodata cum am sa mor , in mare parte nu m-am gandit ca am sa mor la aceasta varsta . Ei , mi-am trait viata . Totul a inceput de la varsta de 11 ani cand mama mea vitrega ma trimise sa ma inscriu la un concurs de Miss . surprinzator am castigat dupa care ea ma obliga sa nu dau multa importanta pe scoala si sa ma axez pe modelling . Deci , sa intelegeti ca eu m-am angajat inaintea ei . Am continuat cu acest serviciu timp de 7 ani . Apoi m-am plictisit . Viata de model la prima vedere pare palpitanta , dar cand ajungi sa o traiesti pe pielea ta , e groaznic .


Lectura placuta ! Commuri va roog ! :chuu:

[hiimera]

Scuze că nu am lăsat ieri, dar nu am avut timp.
Acum, am citit ambele capitole, sunt înteresante aşa şi aşa.
M-am cam plictisit puţin. Dar aşa în rest ai avut căteva şcene palpitante şi pline de mister.
Păcat a fost că nu ai descris îndeajuns de mult ca să fie şi mai dinamice.

Un lucru îţi spun şi te rog eu ia aminte.
Nu mai lăsa atâta spaîiu între semnele de punctuaţie... poate ţi se pare frumos, dar în nici ocarte, roman, poveste nu cred că autorul a scris aşa.
Şi ca să te prinzi la ce mă refer îţi dau un ex: "Mergeam pe stradă , când deodată . . . " - corect :"Mergeam pe stradă, când deodată..." - sper că ai înşeles.
Dacă cumva ai deja postat ficul acesta undeva, eh atunci încearcă totuţi să te mai uiţi pe capitol încă odată ca să-l corectezi.

Încearcă să nu mai grăbeşti aşa de mult acţiunea, în mare parte ideile sunt bune, alte ori par simple şi chiar nu mă pun pe jar.
Acum nuţi cer imposibilul dar încearcă să descri mai mult şi să nu mai grăbeşti acţiunea.

[Ҝa-вοοm!™]

Waw...chiar va omorati cu comurile :ask: . Huh...

Daca va rog eu sa mai comentati . doresc sa vad ce nivel am in a scrie ficuri ... Va roog . Murlumesc anticipat ! :*

[Miranda.]

heloo
Se pare ca a venit cap, ce bine, am ce com si critica.Se pare ca a avut cine sa se ocupe de tine... :)) , nu cred ca ai are un rost incredibil sa mai zic si eu acelasi lucru. Dar mie mi-a picat privirea la doua lucruri care m-au cam suparat. In primul rand acest "infulecat" nu-mi place, nu mai stiu daca tot la ficul atu sau la altul l-am mai vazut, dar si acolo m-a supart. Ar trebui sa spui : mancat, savurat, dar in niciun caz acest cuvant, suna faorte urat, mie imi -plac pov medievale, poate din aceasta cauza pun accent pe limbaj. In al doilea rand "Dar sa sarim peste asta" , parca eu am spus asta al com trecut. Nu suna bine, acest lucru te duce cu gandul la o vorbire directa, dar este un fic. Incearca sa nu mai faci asta, suna aiurea, e ca si cum ai pune o paranteza, se distruge o stare linistita si continua.
:bye:

[Ҝa-вοοm!™]

Chapter 4 :

Pai,daca tot sunt moarta.Sa ma gandesc la toate lucrurile bune,rele si amuzante pe care le-am facut cat timp am fost in viata.De ce?Pentru ca asa simteam ca mai sunt...in viata.De cateva ori chiar am rn gandul meu,lasandu-ma ghidata de acest sentiment placut si nostalgic.Dintr-o data in fata ochilor mei aparu un fond negru.Hmm...Nu stiu exact unde ma aflam.Pipai interiorul si imi dau seama ca ma aflu intr-un sicriu . Ma scumesc din rasputeri pentru a rasturna sicriul si sa ies din el.Degeaba.Sicriul nu se misca.Ma mai smucesc inca o data din toate rasputerile pana cand am reusit.Usa se deschise iar eu m-am lovit de suprafata podelei reci si solide.Surpinzator,n-am simtit nimic.Ma ridic cu greu de pe podea.In fata mea se afla o femeie.Avea parul roz ca florile de cires in plina primavara,ochii de un verde ca iarba proaspata imbracata intr-un costum roz cu papuci care erau asemanatori cu ai mamei mele vitrege.Ma uit cu atentie la ea si imi dau seama ca sunt...eu.Oare ma aflam in Iad?Surprinzator,nu.Ma apropii de oglinda si ating suprafata ei.Deci chiar eu eram acea faptura.
Ca tot veni vorba,unde ma aflam acum ? Ma uit prin jur si observ ca ma aflam intr-o companie de pompe funebre.Ma infuri dupa care dau cu pumnul in oglinda si o sparg.Cioburi de sticla au zgariat pielea mea cea rozalie si fina aceasta zgariind-o sangerand.din nou nu ma duru.Incepu sa sangereze,dar sangerarea se opri imediat.Oftez dupa care parasesc compania de pompe funebre.Afara era intuneric.Ma uit pe ceasul cel mare al orasului.Era ora 03:20.Merg pe strada cu capul plecat.Nu apuc sa umblu mult ca zaresc o femeie alaturi de o fetita care erau amenintate de patru indivizi.am ignorat aceea scena pana am auzit-o pe femeie tipand:
-Va rog,lasati-o in pace!Luati-ma pe mine,dar va implor,lasati-o in pace!
Unul dintre ei o palmui pe biata femeie.In momentul acela m-am infuriat.M-am apropiat de ei si le-am zis amabil:
-Omorati-ma pe mine.
Cei patru zambira diabolic.Doi dintre ei s-au apropiat de mine.Le-am aratat eu.Ii prind de ceafa si ii dau cap in cap.Veni si al treilea care vroia imi dea un pumn in fata,dar m-am eschivat si i-am dat un pumn in burta de l-am lasat K.O.Nu mi-am dat seama,dar al patrulea m-a injunghiat in spate cu un pumnal.Nimic.A curs o dara de sange care s-a oprit.La randul lui l-am lasat K.O. si pe al patrulea.Nu am observat dar fetita s-a ascuns in spaele meu.
-Nu te uita la mine.Sunt un monstru.Fugi,spun eu acoperindu-mi fata cu palmele.
Ea zambi si imi spuse:
-Nu esti un monstru.Esti vampir.Unul bun.
Raman gura casca.Cum de stia fetita asta asa ceva?Eu inchid ochii si o imping pe fetita spre mama ei.Ea tot spune " Multumesc!" , dar nu o luam in seama.Ma infuri si spun:"Nu ar trebui sa iesi cu copii la ora asta,desteapto!"

Lectura placuta!