Avatar

[Clau~]

Renasterea din ce in ce mai puternica a iubirii dintre ei...

Aly de deplasa cu pasi usori spre usa ingusta si intoarse semnul de "OPEN/CLOSED", anuntand toti trecatorii imbatati de alcool, la acea ora, ca barul se inchisese. Zapada inca nu contenise din caderea ei si gerul parea ca vrea sa se inteteasca; in local insa era cald si o atmosfera vesela incalzea si mai mult locul. Liam se aseza pe un scaun, tragandu-l pe Caleb in bratele sale si sarutandu-l jucaus pe nas, iar Josie isi dadea jos sortul ajutata de Faith, ce ii dezlega nodul facut. Femeia pasi inapoi rapid si scoase o sticla de sampanie, spunand pe un ton vesel:
- Ultima zi din an, copii! Un val de urale se ridica si pe usa intrara Erik si Alan, inghetati de frig.
- Scumpilor, buna! Veniti! spuse Aly ospitaliera si draguta, sarutandu-l pe Erik pe obraz.
- El e Alan, prietenul meu, explica Erik si Alan dadu mana cu toti ceilalti, zambind prietenos.
- Pe Harry nu l-a vazut nimeni? spuse Liam luand o aluna dintr-un mic bol si se uita discret spre Erik.
- De ce ar trebui sa stiu eu? spuse pe un ton certaret satenul si ceilalti rasera de reactia lui, cand pe usa intra Harold, tinand in mana o sticla de sampanie.
- Pentru ca esti my boyfriend, spuse facand cu ochiul cuceritor roscatul si Erik scoase un "tsk" enervat, ce trezi si mai multe chicote din partea celorlalti.
- Aveam sampanie deja, spuse Aly chicotind voioasa si il imbratisa pe Harold, luandu-i sampania din mana.
- Nu-i nimic. Cu cat mai mult, cu atat mai bine.
- In cazul tau, nu. Bea cu masura, ca stii doar ce patesti cand o intreci, spuse preocupat Caleb, cu o privire serioasa.
- Nu ma mai dadaci. Mai bine vezi-ti de prietenul tau, spuse stresat Harold si Caleb il saruta pe Liam, replicandu-i cu un zambet amuzat pe chip:
- Esti gelos?
- Nu am de ce, spuse roscatul cu un zambet mandru pe chip, ridicand din spancene instigator.
- Hei, hei! Daca te iei de dragutul meu fratior, o incasezi! Inteles roscatule? spuse pe un ton bataios Josie si ceilalti chicotira cand il vazura pe Harold ca ridica mainile in semn de predare; Erik ingana un "pot sa ma apar singur" si aproape ca se ascunse dupa Alan ce chicotea si el.
- Mai lipseste cineva? spuse voioasa Aly si aduse o tava cu pahare.
- Umm... Iubitul meu. Sper ca nu va suparati ca l-am chemat, spuse timid Alan si Faith il batu pe umar.
- Cum sa fie o problema? Orice prieten de-al lui Erik e si prietenul nostru, spuse satena, apoi se lasa imbratisata din nou de Josie, zambind fericita.
- In plus, daca prietenul e aratos... continua Caleb si chicoti intalnind figura ironica si suparata a lui Liam.
- Imi place cum gandeste! spuse Harold si rase la randul lui, insa primi un pumn in umar de la Erik. Ce? Ai zis ca nu suntem impreuna! se apara roscatul insa Erik ofta plin de teatralitate si se prefacu suparat, Harold incepand sa balbaie cuvinte de impacare. Cu totii incepura sa rada din nou si Aly intinse mana spre Caleb, brunetul inmanandu-i suma bine meritata de pe urma pariului; usa se deschise din nou si in cadrul ei isi facu aparitia un barbat, Alan aproape alergand in bratele lui. Ethan il saruta scurt pe baiat si il prinse de mana, spunand:
- Hei, lume. Ethan, imi pare bine. Am adus sampanie.
- Si mai multa bautura, spuse Aly chicotind si lua sticla din mana barbatului primindu-l ospitalier.
- Retrag ce am spus anterior, Harold, spuse razand Caleb si il saluta din priviri pe Ethan.
- Oh, Caleb! Tu esti, nu? Iubitul pierdut? spuse el uitandu-se spre Liam ce rase scurt, in timp ce brunetul din bratele sale rosi usor.
- Ti-am spus sa nu mai fii asa direct. E un real defect.
- Nu se poate abtine, spuse chicotind Alan, apoi Ethan se prezenta tuturor, toti fiind bucurosi sa-l cunoasca.
- Mai e cineva ce trebuie sa vina? spuse din nou Aly uitandu-se la toti. Cu totii negara sau clatinara din cap, astfel ca femeia zambi larg si spuse pe un ton dulce. Bine. Atunci sa inceapa sarbatoarea. E ultima zi din an, nu? In urma cuvintelor ei un val de aplauze rasuna in camera apoi Josie porni muzica si cu totii trecura pe ringul de dans improvizat: ridicasera cateva mese si scaune si eliberasera locul pentru a fi perfect pentru dans.
- Dansezi? spuse zambind Liam spre Aly si femeia chicoti, uitandu-se in directia lui Caleb.
- E in regula. Si asa sta lipit mai tot timpul de mine. Am sa stau aici cu Harry si Erik, spuse brunetul si ii apuca pe cei doi baieti de gat. Aly zambi blondinului si trecura pe ring, incepand sa danseze veseli in ritmul melodiei.
- Si, Harry, ce mai faci? spuse zambind amuzat Caleb, in timp ce Erik inca o facea pe imbufnatul.
- Imi pierd orice farama de demnitate... spuse Harold oftand zgomotos.
- Imi pare bine ca esti in regula, spuse la fel amuzat brunetul si apoi fu tras de o mana de Liam, incepand sa danseze cu acesta.
- Pe mai tarziu, baieti, spuse acesta, apoi buzele ii fura acoperite de ale blondinului.
- Orice ultima farama de demnitate? spuse zambind discret si jucaus Erik.
- Chiar ultima... spuse teatral si suferind roscatul, oftand ingreunat.
- Atunci hai sa mai recapeti putin din ea, spuse satenul si il saruta scurt pe buze pe acesta chicotind amuzat de reactia baiatului. Harold exclama un "yes" fericit si aproape ca sarise in sus de multumire.
- Stiam ca ma placi la fel de mult cum...
- Shh... spuse zambind la fel de provocator Erik si isi puse un deget pe buzele roscatului. Arata pe ring, continua acesta si se ridica de pe scaun, facandu-i cuceritor cu ochiul lui Harold.
- Mrrr, asa imi placi, replica roscatul si se ridica, urmandu-l pe baiat.
In curand locul fu transformat intr-o petrecere zgomotoasa, cu totii bucurandu-se de prezenta tuturor. Josie, Faith, Aly, Erik si Harold incepusera un jos de carti, razand de faptul ca Harold, desi sustinea ca e un maestru in arta jocului de carti, pierdea mereu in fata lui Erik, in timp ce ceilalti se dusesera la masa de biliard, incepand o partida; desi Alan abia invata sa joace. Aly se uita deodata la ceas si se ridica surprinsa si grabita, spunand cu un ton ridicat:
- Hei, cu totii! A trecut miezul noptii! Cu totii se uitara la ea, apoi la ceas, si rasera de prostia lor, desfacand totusi sticlele de sampanie. Liam o ajuta apoi pe Josie sa puna sampania in pahare si se stransera cu totii in mijlocul barului, ciocnind veseli.
- Pentru un an nou fericit! spuse cu un zambet parintesc pe chip Aly si isi trecu privirea ocrotitoare peste toti.
- Si pentru iubire! completa zambind Liam si ciocnira din nou, cu zambete largi pe chip.
Chiar daca anul nou intarziase pentru ei, stiau oricum ca nici trecerea timpului si nici o alta forta nu avea sa stearga impresia acelei nopti si renasterea din ce in ce mai puternica a iubirii dintre ei, fie ea de orice fel...

Cuvinte de incheiere

Oh, my... -.- Asta e ultimul capitol. Sunt destul de fericita gandindu-ma ca am terminat acest fic, insa m-am atasat serios de personaje si, desi stiu ca puteam sa-l fac mai lung, simt ca asta ii e forma finala si asa trebuia sa se incheie aceasta poveste. ^^ Cam cliseic ce-i drept, avand in vedere ca a fost un sfarsit de genul "si au trait fericiti pana la adanci batraneti", insa cateodata e bine sa fii cliseic. Tot ce pot spune e ca am iubit ficul asta, fiindca clar are semnatura mea. Si nu ma refer la liniile de dialog exagerat de multe. :)) Imi place ca e misterios - sau, cel putin, asa am incercat sa il fac -, imi place ca ideea s-a construit singura si imi plac personajele. Daca ar fi sa vorbesc despre fiecare mi-ar lua foarte mult, fiindca pe fiecare le ador intr-un fel special. Povestea imi aduce mult cu cea din Junjou, sincer. :)) Insa nu am gasit nume potrivite pentru cuplurile mele. Poate ma ajutati. ^^
Well, am incercat in acest fic sa abordez un stil cu totul diferit. Bine, maybe a avut cate ceva din stilul meu - cel putin discursul si cum arata textul -, dar am incercat sa las personajele mult mai libere. Stiu ca sunt o egoista si nu prea m-am omorat cu datul indiciilor asupra povestii si stiu ca asta s-ar putea sa fi displacut. Dar am tinut cu tot dinadinsul sa las personajele sa se "prezinte" singure prin propriile actiuni si replici; probabil de aici si multitudinea de linii de dialog. Si daca nu mi-a iesit, asta e.
Altceva ce am adorat din prima clipa atunci cand ideea mi-a venit a fost titlul; recunosc ca nu aveam nicio idee in legatura cu el si incercam sa gasesc unul potrivit, la inceput. Dar m-am gandit bine la mesajul ce vreau sa-l transmit: dragostea nu cunoaste proportii sau orice alta limitare si nu poate fi stopata de nicio forta. :X
Iarasi, o alta idee ce mi-a placut a fost faptul ca am reusit sa dezvolt mai multe planuri narative, insa, in cele din urma, sa le leg - de aceea am tot spus in repetate randuri ca seamana cu o telenovela: acolo toti se cunosc cu toti. :)) Ori asa mi se pare mie. Cum mi-a venit, de fapt, ideea acestui fic? :)) Printr-un vis. Am visat the main characters, care sunt Liam si Caleb, si pot spune ca m-am indragostit din prima clipa de povestea lor: baiatul ce se cearta cu iubitul lui si se duce in bratele unui prieten bun de-al ex-ului. :X Care e un nesimtit cu el si, desi sufera, nu stie ce ar trebui sa faca.
Am mers mult pe principiul acesta cu fericirea absoluta si cum ca dragostea invinge orice. Asta e clar. Dar, totodata, am incercat sa prezint variate forme de iubire, niste situatii cat mai reale, niste personaje cat mai apropiate de tiparul realist si sa las pur si simplu actiunea sa se desfasoare natural. Orice a fost scris in fic a fost scris pe moment. Deschideam documentul si lasam ca ideile sa vina.
Pot spune ca ma bucur de complexitatea acestui proiect, chiar daca nu are el multe capitole. Este un sentiment bestial atunci cand iti vezi opera incheiata. ^^ Hope you liked it si ca voi avea sustinatori in continuare. ^^ Thank you, all~ And kiss-you. ^^