Atractie Fatala [+16 / +18] [hentai]

[Lye]

Iertare

Era trecut deja de ora serii, insa ea continua sa stea in aceiasi camera, in acelasi pat, cu aceleasi lacrimi pe obraji. Isi tinea bratul pe frunte, urmarind un fluture negru ce parea o pata pe tavanul alb, imaculat. Se zbatea, incercand sa gaseasca iesirea din labirintul in care intrase fara voia lui. Ochii rozaliei continuau sa il urmareasca, insa fara a schita vre-un gest. Nu parea ca ar vrea sa ii redea libertatea. De ce nu ii deschidea geamul? Nu stia sa isi raspunda la propria intrebare. Sau poate ca nu voia. Defapt... se simtea asemenea fluturelui. Prinsa in cusca sentimentelor, incercand sa strapunga gratiile ce o tineau captiva, nepermitandu-i sa iasa la lumina. Insa a fost trezita din contemplatia in care a cazut de usa ce s-a deschis brusc, aproape violent. A ridicat capul, vazandu-si tatal. Aceiasi privire rece, acelasi chip lipsit de vre-o emotie. Isi privea propria fiica, lovind usor cu degetul aratator in tocul usii. Ochelarii subtiri pareau ca ii amplifica raceala emanata de ochii mult prea duri.
- Ai o vizita. Spune acesta scurt, sec.
Orihime s-a ridicat din pat, frecandu-si obrajii cu incheieturile mainilor. Si-a bagat mana prin parul ce nu mai avea stralucirea de alta data. Era ciufulit, incurcat. Insa chiar si asa, fata continua sa fie la fel de angelica. Defapt... acum parea mai inocenta ca niciodata. Inainta pe hol, impleticindu-se de propriile ei picioare. Ajunsa in dreptul scarilor, ochii i s-au marit, in semn de uimire. A pus mana pe bara, strngand-o pana ce a simtit ca ii amortesc degetele. La parter, Karina o privea. Parul blond ii era prins intr-o coada simpla, in timp ce tinuta era ciudat de decenta. Blugi si o camasa neagra, ce ii acoperea talia in forma de clepsidra. Nu a spus nimic. S-a rezumat doar sa lase capul in jos la vederea persoanei care i-a fost cea mai bune prietena. Poate din cauza orgoliului incomensurabil pe care il detinea, Orihime a vrut sa para la fel de mandra ca in vremurile ei bune. Cobora scarile, incercand sa para sigura pe ea, chiar daca simtea ca genunchii ii tremura si palmele ii transpira. Ajunsa in fata blondei, a tras aer in piept, continuand sa o priveasca.
- Ce vant te aduce pe aici? intreaba aceasta incrucisandu-si bratele.
- Nici nu stiu cu ce sa incep. Dar voi incerca sa fiu scurta si la obiect. Am aflat de plecarea lui Cesario inca de saptamana trecuta. Dar nu am avut curaj sa te caut... panaa azi. Nu stiu daca eu am gresit... insa vreau sa fiu cea care renunta. Nu putem continua sa stam suparate una pe cealalta. Stiu ca par banala... poate penibila, insa asta simt.
-Ai fi spus asta si daca el se afla in continuare aici? Vine replica rozaliei pe un ton nu foarte prietenos.
Karina a lasat capul in jos, strangand cureaua gentii. In ultimul timp, cele doua fete nu au avut o relatie deloc buna, insa chiar si asa, blonda stia ca prietena ei se preface. Incearca sa fie puternica, sa isi pastreze statutul de printesa tirana, chiar daca, gesturile o tradau. Ochii rosii, tremuratul genunchilor si al barbiei, tristetea ce i se citea pe chip.
-Atat de tare l-ai iubit? Se aude intrebarea prompta a adolescentei, continuand sa isi tina privirea plecata.
Pentru un moment, Orihime a fost pe punctul sa izbucneasca in lacrimi. Isi musca buza de jos, strangand din pumni. Vazand-o, Karina s-a apropiat de ea, imbratisand-o. Asa faceau inca din copilarie. Cand una avea probleme, cealalta o strangea in brate, asigurand-o ca totul va fi bine. Spre uimirea ei, Hime nu s-a opus. Ba chiar si-a lasat trupul greu, sprijinindu-se pe umsrul blondei. Daca aceasta nu o tinea, rozalia se prabusea pe podeaua rece si dura. S-au apropiat de canapea, asezandu-se pe suprafata moale.
- Daca as fi stiut ca el se va dovedii a fi calaul sentimentelor mele, faceam orice sa nu ma indragostesc de el. Dar nu... am fost slaba in fata unui chip frumos. Cred ca asta ma face om,nu? intreaba adolescenta privindu-si amica, in timp ce perdeaua apoasa ce i se aduna in ochi se scurgea pe obraji.
- De ce trebuie sa suferi dupa el? Crezi ca merita asta? Cu siguranta nu. Poate ca arata al naibii de bine... insa nu are rost. A fost doar unul... vor mai urma si altii. Cine stie pe unde este si cum se distreaza. Fa si tu la fel! Trebuie sa il uiti. Spune Karina privind-o pe fata in ochi.
-Dar si tu il...
-Nea... m-a astras doar fizic. Bine... poate ca incepusem sa tin la el, dar nu cu aceiasi intensitate ca a ta. Iesim diseara in oras?
Orihime si-a sters lacrimile, aproband usor din cap. Era uimita de vorbele spuse de Karina... insa stia ca avea dreptate. La urma urmei, probabil ca fostul ei bodyguard nici macar nu isi mai aducea aminte de ea. Cele doua fete s-au imbratiaat, fericite ca au redevenit din nou prietenele de alta data.
Aceiasi atmosfera destinsa era si in Rusia. In luxoasa masina a Integrei, lucrurile se desfasurau destul de placut. Blonda ii povestea roscatului despre evolutia lucrurilor in domeniul administratiei firmelor. Brusc, acesta a inceput sa stranute.
-Cred ca te vorbeste cineva. Sa fie oare vorba despre Orihime? intreaba femeia continuand sa traga din tigarea lunga, ce parea ca face parte din persoana ei.
-Sti foarte bine ca nu ma intereseaza acel subiect. Firmele mi se par mai importante decat o discutie insipida despre Japonia si... arogantele din acea tara.
Integra a aprobat usor din cap, incantata de raspunsul pe care l-a primit. Ii parea bine ca Cesario este atat de devotat noii lumi ce i se deschidea in fata asemenea unei carti. Acesta privea lung prin geamul fumuriu, in timp ce suvitele rosii ii cadeau rebele pe chip. El era... ingerul arogant, diavolul pazitor... barbatul a carui privire inlocuia toate cuvintele. Asculta cu atentie monologul blondei, parand din ce in ce mai interesat de lumea in care se avanta, asemenea unui aventurier in ghearele salbaticiei. Nu stia multe despre subiect... insa il fascina. Masina a oprit in fata unui magazin cu doua etaje, destinat doar publicului masculin. Cesario a deschis usa, coborand mandru din automobil. A respirat lung, exaltat de ceea ce i se intampla. Totul era atat de perfect.

[Lye]

Revenirea

Enormele usi din sticla sau deschis cand Cesario a intrat in magazin. Ochii lui priveau mandri in jur, urmarindu-le pe vanzatoarele ce nu se temeau sa isi arate incantarea pentru frumosul roscat. Langa acesta a aparut Ludmilla, ale carei tocuri faceau un zgomot ce rasuna in intreg magazinul. Tanarul a privit-o, ridicand din spranceana. Si-a intors capul, arcuindu-si usor gatul. Pasea pe podeaua ce parea sa fie facuta dintr-o sticla groasa, opaca. Una dintre vanzatoare a trecut pe langa el, dandu-i blondei un scaun, in timp ce o alta parea sa ii pregateasca ceaiul. Acest lucru a reusit sa il faca pe barbat sa ridice dezgustat din umeri. Se plimba printre raioanele cu haine de toate felurile: de la costume pana la obiecte de lenjerie interioara. Insa nimic nu il atragea. Ochii lui erau mult prea critici cu tot ce il inconjura. Insa a fost luat prin surprindere de vocea subtire a unei vanzatoare. Ii ajungea roscatului pana in zona pectoralilor, lucru ce demonstra ca inaltimea nu era punctul ei forte. Purta o rochita galbena, pana aproape de genunchi si o pereche de sandale verzi in picioare. Parul roscat era lung si des, acoperindu-i umerii. Ochii ei albastri il priveau, frecandu-si agitata palmele.
-Va pot ajuta cu ceva? intreaba aceasta emotionata.
Cesario a privit-o din cap pana-n picioare, arcuindu-si mai apoi buzele intr-un zambet atat de caracteristic lui.
-Depinde la ce te referi. Raspunde acesta pe un ton incitant.
Obrajii fetei s-au aprins instant in timp ce palmele si transpirau exagerat de tare. Inghitea in sec, incapabila sa mai spuna ceva.
-Vreau un costum negru si o camasa rosie. Ii poruncii bsrbatul sprijinindu-se cu o mana de perete.
Roscata a aprobat din cap, fugind mai apoi printre raioane. Tanarul a ras usor, privind-o pe Ludmilla. Aceasta era enervant de serioasa, lucru care il indispunea pe fostul bodyguard. Intodeauna a vrut sa se comporte cu fetele asemenea unui stapan cu sclavele lui. Si acum, se parea ca are ocazia sa isi indeplineasca o veche fantezie. Fata a aparut in spatele lui, fiind pe punctul sa se impiedice.
-V-am adus ce a-ti cerut... domnule.
Domnule? Acest cuvant suna atat de incitant pentru Cesario incat nu s-a putut abtine sa nu ranjeasca. A luat costumul, atingandu-i mana roscatei ce parea ca tremura din toate incheieturile. A intrat in cabina de proba, dandu-si jos hainele ce ii acopereau trupul. Camasa rosie aluneca pe bicepisii incordati, in timp ce pantalonii ii veneau perfect pe picioarele lucrate. A iesit din cabina, tinandu-si sacoul pe umar. Ludmilla s-a apropiat de el, analizandu-l din toate unghiurile.
-Iti sta bine in acest costum. Dar sa incercam si alte camsi.
La auzul acestui lucrui, vanzatoarele s-au raspandit prin magazin, cautand camasi de diferite culori.
-Am vazut ca o privesti ciudat pe fata roscata. Replica blonda privindu-l in timp ce tragea cu ardoare din filtrul tigarii.
-Doar ma joc. Ma amuz sa o vad cum transpira si se plimba pe langa mine ca o pisicuta.
Cesario a ras usor, trecandu-si mana prin parul ce continua sa se reverse rebel pe fruntea lui. Pana acum, lumea in care a intrat il incanta mai mult decat orice altceva. Avea tot ce si-ar fi putut dorii: respectul celor din jur, bani si un imperiu ce avea sa fie pe mainile lui.
In Japonia, lucrurile incepeau sa se linisteasca. Lacrimile au disparut de pe obrajii rozaliei, chiar daca, sentimentele continuau sa traiasca in interiorul ei. Se privea in oglinda, in timp ce isi pieptana parul. Acesta incepea sa isi recapete stralucirea de alta data. Buzele uscate erau acum acoperite de un strat discret de gloss ce avea o usoara nuanta de roz. U?sa s-a deschis, facandu-si aparitia Kukuru. Acesta o privea pe adolescenta, zambind discret.
-S-a intamplat ceva? intreaba fata continuand sa isi pieptene parul.
-Nu... doar ca ma bucur. Ne lipsea zambetul dumneavoastra. Replica femeia respirand adanc.
Orihime a aprobat din cap, privindu-se mai apoi in oglinda. Stia ca ochii ei trebuie sa isi recapete mandria de alta data. A intrat in dressing, cu gandul sa caute o rochie. Insa atentia i-a fost atrasa de ceva ce stralucea pe podea. S-a aplecat, ridicand acel obiect. Era cercelul purtat la aniversarea de saptisprezece ani. Brusc, mintea i-a fost invadata de amintirile lucrurilor petrecute in acea zi. Se privea in oglinda asezata pe perete, vizualizand parca prima oara cand i s-a daruit complet roscatului. Pentru un moment, a vrut sa sparga suprafata. Insa nu ar fi rezolvat nimic. A oftat, privind hainele. Si-a ales o rochie neagra, ce in partea de sus se mula pe trup, pentru ca mai apoi sa vina asemenea unui clopotel. A imbracat-o, inchizand capsele ce aveau o nuanta de violet inchis. Si-a strans parul intr-o coada, ce cadea grea pe unul dintre umeri. In ea se imbina inocenta cu pasiunea... salbaticul cu domesticul. Era o fata ce te facea sa o privesti de doua ori inainte sa o abordezi. Incepea sa isi revina. A auzit batai in usa de la camera. Zambea, privind telefonul. Ce voia sa faca?

[KEiho]

Wow ce lung fic.Abia sunt la capitolul unu ^_^.
dar Sper sa ajung la zi in cateva ore bune :D.Ce pot sa spun...deci esti..wow Goo Go Momy ^_^.ficurile tale ma vor ajuta la romana cand va trebuie sa fac compuneri de 10 pagini :)) .Multumesc Mult pentru ca scrii acest fic.Cand am sa ajung la zi am sa incep sa te intreb una si alta :D.Ja' ^_^

[L'pti.chat]

continuarea !!! Ce bine... am citit-o mai demult , dar mi-a fost lene sa comentez :D [-(...Ca de obicei , Cesario cauta actiune , femeile tremura in fata lui , iar Orhime isi aminteste acea zi ... Ma bucur ca incepe sa-si revina , deoarece oricum nu ar fi rezolvat nimic [ eu vorbesc , care am plans ca tampita pentru un baiat :-J :)) ] . Mi-a placut capitolul , felul in care imbini modurile de expunere . Astepy nextu si spor la scris :*

[Dizzy]

Frumos capitol.Adica,si asta si cel dinainte mi-au placut mult!
Imi place foarte mult faptul ca,desi vremurile s-au schimbat prin fic,Cesario a ramas acelasi baiat,atipic arogant ca de obicei.
Imi place asta la el :X.
O singura observatie:actiunea se desfasoara cam lent si un capitol nu contine prea multe intamplari,ceea ce il face sa para cam sec.
Oricum,bafta la scris!
Wait the next chapter,and I want it FAST!!!
Chuuuuzzzz :-h !!

[Dark~Melody]

Continuarea in sfarsit!!!
Ma intreb cine e la usa????
Tot arogant si enervant a ramas Cesario...Unele persoane nu le poti schimba deloc...
Ce pot spune...Te pricepi de minune sa descrii.Totusi, a fost cam putin dialog (9 linii)...Nu uita ca dialogul este o parte importanta din fic.
Astept urmatorul capitol.Spor la scris in continuare.Bye!

[Sadic_Soul]

Sorry, caci nu am mai comentat de mult timp.
Doua capitole frumoase din puncutul meu de vedere. Ma bucur ca cele doua s-au impacat, asta a facut-o pe Hime sa se inveseleasca, deoarece se vede cat de mult a afectat-o plecarea lui Cesario cat si cearta cu Karina.Cesario a ramas acelasi om, dar ma uimeste indiferanta lui si faptul ca a lasat trecutul asa de repede si de usor.Se pare ca in continuare vrajeste femeile de oate tipurile, iar viata lui a inceput sa fie una luxoasa.
Greseli de tastare nu am gasit,ai fi putut folosi un pic mai mult dialog dar este ok si asa, actiunea compeseaz totul.
Astept continuarea.

[Lye]

Vreau sa uit

Ceasul ticaia, indicand gratios valsul neincetat al timpului. Geamul subtire din cristal adapostea cifre purpurii si parea sa protejze acel zgomot. Zgomot ce nu parea ca ar vrea sa inceteze. In suprafata ceasului se oglindea chipul fetei cu parul asemenea florilor de cires. Tinea telefonul intr-o mana, continuand sa priveasca ecranul incadrat de cateva strasuri transparente. Ochii priveau incantati tastatura, insa fara a apasa pe butoanele ce pareau sa fie luminate de o sursa inca nedescoperita de adolescenta. Parul ii era asemenea unei oglinzi: lumina curgea pe suprata acestuia, fiind mai apoi imprastiata in intreaga camera. S-a ridicat, atingand delicat lenjeria matasoasa ce avea culoarea oceanului pe timp de furtuna. A iesit din camera, trantind zgomotos usa in urma ei. Pasea sigura pe ea, in timp ce tocurile loveau nemiloase marmura alba, sticloasa.
Ajunsa in dreptul scarilor, a putut sa o zareasca pe Karina. Aceasta o astepta, avand un zambet urias pe chip. Orihime a coborat treptele, fiind puternic imbratisata de prietena ei. Acea panorama era asemanatoare cu intalnirile lor de dinainte de aparitia demonului in vietile amandurora.
Rozalia si-a ridicat o suvita de par, privind-o dezgustata.
- S-a intamplat ceva? Intreaba blonda continuand sa aibe acelasi zambet pe buze.
-Ma gandeam la ceva. A trecut foarte mult timp de cand nu am mai suferi o schimbare. Cred ca noua etapa pe care o incep cere ceva nou in viata mea. Vreau sa ma tund.
Blonda a ridicat uimita din spranceana. Stia ca nici in ruptul capului, prietena ei nu ar fi acceptat sa isi taie parul. A aprobat din cap, luand-o pe aceasta de mana. Au iesit din casa, sub privirile lui Kaien. Acesta isi tinea mainile in san, continuand sa isi pastreze aceiasi raceala pe chip.
In Rusia, lucrurile evoluau din ce in ce mai bine. Cesario continua sa fie inconjurat de vanzatoare, ce fugeau cu hainele prin intreg magazinul. Acesta statea rezemat de un perete, fiind luminat direct de cateva spoturi. Isi tinea mainile in buzunare, oftand plictisit. Ludmilla s-a apropiat de el, atingandu-i usor obrazul. Acesta a privit-o, plecandu-si capul intr-o parte.
-Scumpule, te-ai plictisit? Il intreaba aceasta continuand sa il mangaie.
-"Scumpule? Ce tot indruga femeia asta?". Da... destul cat sa adorm. Raspunde roscatul arcuindu-si spranceana.
-Poti merge acasa si sa ma astepti acolo. Vom purta o discutie... doar noi doi.
Cesario s-a indepartat de blonda, continuand sa isi pastreze aceiasi uimire incredibila pe chip. Nu stia cum sa interpreteze gestul pe care tocmai l-a facut Ludmilla. Era mai mare ca el cu aproape zece ani, insa nu se ferea sa ii arunce priviri usor de inteles.
-La naiba... asta o sa fie amuzant. Replica roscatul razand discret.
Ajunse la coafor, cele doua adolescente au fost intampinate de cel mai bun stilist din intreaga Japonie. Acesta a zambit, imbratisandu-le rand pe rand. Purta o pereche de pantaloni verzi, luciosi si o bluza neagra, "decorata" cu doua bretele galbene. Creasta blonda cu suvite roz pe care o avea ii scotea chipul feminin in evidenta. Era homosexual... si nu se temea sa recunoasca asta. Insa era cel mai bun stilist din intreaga tara.
-Domnisoarelor... ce vant va aduce pe aici? Intreaba acesta zambind larg.
-Vrea sa se tunda. Ii spune blonda luandu-si amica de gat.
-Ce? Cum adica? Papusa, chiar vrei sa renunti la parul asta incredibil de frumos? Intreaba acesta pe o voce subtire, feminina.
-Da. Raspunde rozalia scurt... usor sec.
Acesta a luat-o de mana, asezand-o pe un scaun alb. Imaginea ei era reflectata de o oglinda uriasa, in forma de stea. Se parea ca in acel salon, existau o multime de forme geometrice. De la inimi pana la cuburi, sub forma a diferite obiecte sau produse. Trupul adolescentei a fost invelit de o manta alba, ce lucea sub lumina puternica a spoturilor.
-Vrei sa iti dau forma? Intreaba blondul jucandu-se printre suvitele groase si grele.
-Vreau sa il tai scurt. Pana la gat.
Pentru un moment, atat Karina cat si stilistul au incetat sa mai zambeasca. Blonda isi privea socata prietena, intrebandu-se daca nu cumva a luat-o razna. Blondul a inceput sa gesticuleze agitat, trecandu-si palma peste creasta tepoasa. Vazand privirea hotarata a rozaliei, acesta a luat foarfeca intre doua degete. Taia, in timp ce suvitele cadeau grele pe podea. Parul lui Orihime disparea incetul cu incetul, dandu-i un alt aspect. Karina o privea, tinandu-si mana la gura. Ii parea rau. Dar nu avea ce face. Orihime isi privea reflectia in oglinda, arcuindu-si buzele ce aveau un luciu puternic intr-un usor zambet. Stia ca era timpul pentru o schimbare. Ceva nou... care sa o indeparteze de vechea ei personalitate. Nu mai voia sa fie asemanata cu o printesa tirana. Prefera sa fie ea... si atat. Ar fi vrut sa se vopseasca... insa nu si-ar fi dorit ceva atat de drastic. Dorea sa isi indulceasca trasaturile usor agresive... dar periculos de feminine. Dupa ce a terminat, stilistul a indepartat mantaua alba, facandu-i ultimele retusuri.
-Ei... ce parere ai? Intreaba acesta admirandu-si din priviri propria creatie.
-Este... bine.
-Doar atat? Am nevoie de aplauze! Spune barbatul punandu-si imbufnat mainile in sold.
Rozalia a intors capul, dezaproband vesela spusele stilistului ei. Nu exista moment in care acesta sa nu o bine-dispuna... ori de cate ori aceasta ii vizita salonul. S-a ridicat de pe scaun, fluturandu-si noua frizura. Ii statea extrem de bine... dar era extrem de schimbata. Karina a privit-o, neputand sa isi alunge uimirea de pe chip. Unde era tot acel par care ii cadea in valuri pe sanii voluptosi si tari? In timp ce Hime isi achita manopera, blonda il saluta pe stlist, printr-un sarut zgomotos pe obraz.
Zambind, cele doua fete au parasit salonul. Orihime isi baga mana prin par, rasfirandu-l.
-Tot nu inteleg... de unde dorinta asta nebuna pentru schimbare? Iti sta foarte bine cu noua imagine... insa imi e greu sa ma obisnuiesc. Replica blonda usor confuza.
-Am inceput o noua viata. Nu mai vreau sa ma uit in oglinda si sa imi amintesc ceva... ce ar trebui sa uit. Prefer sa inchid toate acele amintiri neplacute intr-un cufar si sa arunc cheia.
-Inseamna ca nu o sa te aprinzi asemenea unei flacari cand vei vedea pe cine am invitat sa iasa cu noi in oras. Dar mai bine... te las sa descoperi singura.

[D@n@]

Esti geniala. Intotdeauna ma lasi cu gura cascata.
Nu ai greseli deloc, iar naratiunea, descrierea si dialogul sunt foarte bune.
Dar eu nu inteleg de ce dureaza atat pasa sa pui continuarea? Si data trecuta am asteptat mult timp, dar te inteleg, mai ai si tu viata ta, asa ca nu ma supar (prea tare).
Abia astept urmatorul capitol.
:bye::bye:

[Alexi]

wow...schimbarea lui Hime, ma lasat cu gura cascata. Se pare ca vrea sa il uit pe Cesario, dar cred ca va fi imposibil.
Descrierea e super, nu am ce comenta la ea. Naratiunea e buna, dialogul e super si nu e sec, iar greseli nu am vazut.
Suspansu asta a tau ma termina! Vreau sa vad ce se intampla in next. Il astept nu nerabdare. Chu si gambate:X:*