15-02-2009, 12:06 PM
puteti sa ma impuscati, sa ma omorati sa ma omorati pe mess, dar am fost ocupata cu multe kestii, printre altele scoala si temele + invatatul si niste proiercte and stuff. Plus ca nu ma avut mult timp cu compu, care esre devastat. De abia azi o sa vina cineva sa mi-l faca 'normal'
deci imi pare foartte reu, ma revanses promoit.
Capitolul nu stiu daca este corectat, dar merit sa mi-l luati la puricat si sa aflati toate greselile. ok? Nu ma supar.here ya' >.>
Atentie: Ceea ce scriu eu aici este doar al meu, spun asta din cauza unor plagieri care s-au petrecut cu acest fik, multi mi-au plagiat ficul, asa ca am descoperit si pe unde au palgiat. Nu incercati sa copiati ca iese rau, rau de tot
Lasa-ma sa traiesc cu tine. Esti tot ce am
Pe scaunul din fata ferestrei statea asezata ea. Aceasta, nu scotea o vorba incercand sa admire privelistea mohorata. Paru-i roscat ca focul ii era lasat sa curga pe umeri, in timp ce ochii-i intristati inca atinteau panorama.Se ridica de pe scaun, plecand spre bucatarie. Fata nu avea mai mult de 20 de ani dar se vedea ca era o buna ninja. Langa ea, un barbat statea, mancand cu pofta o placinta.
-Marra tu nu vrei de mancare? intreba barbatul in timp ce sorbea cu zgomot din paharul cu votka si saliva ii curgea din coltul gurii. Era un barbat mic de statura, gras, fara par, cu o barba destul de deasa, care o tinea prizoniera pe Marra. Aceasta nu se putea opune, deoarece barbatul o santaja.
-Kallos mie nu imi este foame.
Fata nu putea protesta, dar putea sa-l ucida. Insa, nu vroia sa se dea de gol in fata lui Kallos deoarece acesta
nu stia de puterile ei. O linie a sangelui rara, necunoscuta extrem de periculoasa. Trei cuvinte mari, care o faceau pe fata sa tremure. Marra pleca spre fereastra, dar nu mai scoase o vorba, deoarece in fata ei doua siluete bizare stateau. De sub palaria traditionala japoneza, doi ochi rosii ca sangele o atintira. Intr-o fractiune de secunda, fata cazu pe suprafata rece. Kallos nu mai putu spune nimic, deoarece o taietura a unei sabii gigantice, ii retaza capul. O balta de sange se stranse imprejurul lor, in timp ce Itachi o lua cu el pe adolescenta.
Doua ore mai tarziu, fata se trezi. Cu o durere de cap, se ridica vrand sa plece spre iesire, dar o mana calda o stranse de incheietura, fortand-o sa ramana.
-Nu fugi de iubirea mea...
Deslusi barbatul, apropiindu-se de fata. O mangaie pe obrazul rece ca un cub de gheata. La contactul cu pielea, fata inchise ochii. O dara de lacrima se forma, lasand-o sa parcurga pana la mana lui Itachi. Acesta inlatura lacrima, sarutand locul. Fata se repezi sa fuga, crezand ca este un moment de neatentie din partea lui Itachi, insa se inselase. Brunetul o privea amuzat, in timp ce fata pusese o fata jucausa de copil. Tanara nu mai comenta, lasandu-se imbratisata de acesta. Insa, cum toate momentele artistice se termina repede, in incaperea dominata de intuneric aparu Kisame. Acesta zambi miseleste catre fata, dandu-i de inteles ca ii este pe plac. Itachi puse o fata putin suparata, dar in cele din urma isi reveni, vazand ca fata chiar se impaca bine cu barbatul.
-Si Kisame, vrei sa ne antrenam impreuna? Kisame ii arunca o privire lui Itachi, apoi da din cap in semn afirmativ. Insa, Itachi nu prea parea incantat de situatie, asa ca deveni gelos.
-Itachi-sempai, de ce esti suparat? intreba roscata mai mult sa-l tachineze.
-Hn..Itachi parasi camera, urmat de Kisame. Roscata ramasa singura, zambi usor, asezandu-se pe pat. Stia ca Itachi nu o uitase, dar...
-Au!
Fata tipa iritata de durerea din abdomen. Apoi o ceata densa ii aparu in fata ochilor, cazand pe jos. Privirea ei se transforma intr-una ucigasa, fara mila. Ochii ei exprimau numai durere si teama, dar in acelasi timp placere de sange. Parasi camera, cautand cu disperare pe cineva... Vroia sa omoare, sa distruga, sa sparga. Sa-i faca pe altii sa sangereze. In fata ei aparu Itachi, acesta realizand ce se intamplase.
-Marra da-mi mana. Marra vreau sa-mi dai mana!
-Cine esti tu? Lasa-ma...distrug...distrug.
Cuvintele fetei, parca erau rupte din flacarile iadului, dar in fond era posedata, asa ca trebuia sa-si mentina furia si sentimentele deoparte.
Itachi o apuca de mana, cu o viteza incredibila o darama de perete. Fata lesina, amenintata de durerea provocata. O urma de sange aparu pe perete, astfel fata era inconstienta. Itachi o lua cu el, nevrand sa-si lase sentimentele sa iasa.
O aseza pe pat, afirmand si el cat este de frumoasa.
FlashBack
-Itachi-san vrei sa ne jucam? O fetita cu doi ochi stralucitori si expresivi, buzele trandafirii si cu un parfum incredibil.
-Marra-san, trebuie sa plec la academie. Azi vreau sa imi cumpar alt costum de anbu.
O confuzie, dar a durut. Am fost o confuzie pentru tine de la inceput? Poate tu nu m-ai iubit Itachi, dar acum simt ca fiecare parte din intregul meu, te cere...
End Of Flashback
Marra era inca inconstienta, Itachi o mangaia pe frunte. O multime de amintiri ii navaleau mintea, ca si cum azi si-ar fi deschis ochii la lumina. O iubea...
Misiunea lor era imposibila, dar trebuiau sa stea singuri. Dar ce se intamplase noaptea trecuta? Era o mare nebunie, sau rodul iubirii luase avant catre ei, facandu-i sa fie dornici de sex si de iubirea celuilalt.
Sasuke nu simtise asta niciodata, oare un sentiment placut ii invada mintea? Sakura era o floare mica, fragila, dar macar stia sa iubeasca. El mereu fusese un cub de gheata. Da! Un cub de gheata, care stia doar sa faca haos si sa distruga...razbunare.Uitase cu totul de asta. Se intreba oare cum duce viata Itachi. In fond era fratele lui si putea afla care-i sunt sentimentele numai concentrandu-se la el. Asa si facu! Se aseza in sezut, concentrandu-se. Deodata mintea lui fu invadata de amintiri dulci cu Marra. Si el o stia, doar in copilarie statea cu ea la pescuit. Vazu ca exista un sentiment nobil care-i leaga, dar nu vazu precis ce se intampla. Oare Itachi era capabil sa iubeasca?
[edit]L-am mai corectat din greseli deoarece erau cateva acolo, de nu putei intelege, deci am mai corectat. Imi pare rau de lungime, imi pare rau de greseli. data viitoare o sa fie mai lung si o sa fie mai interesant :D
deci imi pare foartte reu, ma revanses promoit.
Capitolul nu stiu daca este corectat, dar merit sa mi-l luati la puricat si sa aflati toate greselile. ok? Nu ma supar.here ya' >.>
Atentie: Ceea ce scriu eu aici este doar al meu, spun asta din cauza unor plagieri care s-au petrecut cu acest fik, multi mi-au plagiat ficul, asa ca am descoperit si pe unde au palgiat. Nu incercati sa copiati ca iese rau, rau de tot
Lasa-ma sa traiesc cu tine. Esti tot ce am
Pe scaunul din fata ferestrei statea asezata ea. Aceasta, nu scotea o vorba incercand sa admire privelistea mohorata. Paru-i roscat ca focul ii era lasat sa curga pe umeri, in timp ce ochii-i intristati inca atinteau panorama.Se ridica de pe scaun, plecand spre bucatarie. Fata nu avea mai mult de 20 de ani dar se vedea ca era o buna ninja. Langa ea, un barbat statea, mancand cu pofta o placinta.
-Marra tu nu vrei de mancare? intreba barbatul in timp ce sorbea cu zgomot din paharul cu votka si saliva ii curgea din coltul gurii. Era un barbat mic de statura, gras, fara par, cu o barba destul de deasa, care o tinea prizoniera pe Marra. Aceasta nu se putea opune, deoarece barbatul o santaja.
-Kallos mie nu imi este foame.
Fata nu putea protesta, dar putea sa-l ucida. Insa, nu vroia sa se dea de gol in fata lui Kallos deoarece acesta
nu stia de puterile ei. O linie a sangelui rara, necunoscuta extrem de periculoasa. Trei cuvinte mari, care o faceau pe fata sa tremure. Marra pleca spre fereastra, dar nu mai scoase o vorba, deoarece in fata ei doua siluete bizare stateau. De sub palaria traditionala japoneza, doi ochi rosii ca sangele o atintira. Intr-o fractiune de secunda, fata cazu pe suprafata rece. Kallos nu mai putu spune nimic, deoarece o taietura a unei sabii gigantice, ii retaza capul. O balta de sange se stranse imprejurul lor, in timp ce Itachi o lua cu el pe adolescenta.
Doua ore mai tarziu, fata se trezi. Cu o durere de cap, se ridica vrand sa plece spre iesire, dar o mana calda o stranse de incheietura, fortand-o sa ramana.
-Nu fugi de iubirea mea...
Deslusi barbatul, apropiindu-se de fata. O mangaie pe obrazul rece ca un cub de gheata. La contactul cu pielea, fata inchise ochii. O dara de lacrima se forma, lasand-o sa parcurga pana la mana lui Itachi. Acesta inlatura lacrima, sarutand locul. Fata se repezi sa fuga, crezand ca este un moment de neatentie din partea lui Itachi, insa se inselase. Brunetul o privea amuzat, in timp ce fata pusese o fata jucausa de copil. Tanara nu mai comenta, lasandu-se imbratisata de acesta. Insa, cum toate momentele artistice se termina repede, in incaperea dominata de intuneric aparu Kisame. Acesta zambi miseleste catre fata, dandu-i de inteles ca ii este pe plac. Itachi puse o fata putin suparata, dar in cele din urma isi reveni, vazand ca fata chiar se impaca bine cu barbatul.
-Si Kisame, vrei sa ne antrenam impreuna? Kisame ii arunca o privire lui Itachi, apoi da din cap in semn afirmativ. Insa, Itachi nu prea parea incantat de situatie, asa ca deveni gelos.
-Itachi-sempai, de ce esti suparat? intreba roscata mai mult sa-l tachineze.
-Hn..Itachi parasi camera, urmat de Kisame. Roscata ramasa singura, zambi usor, asezandu-se pe pat. Stia ca Itachi nu o uitase, dar...
-Au!
Fata tipa iritata de durerea din abdomen. Apoi o ceata densa ii aparu in fata ochilor, cazand pe jos. Privirea ei se transforma intr-una ucigasa, fara mila. Ochii ei exprimau numai durere si teama, dar in acelasi timp placere de sange. Parasi camera, cautand cu disperare pe cineva... Vroia sa omoare, sa distruga, sa sparga. Sa-i faca pe altii sa sangereze. In fata ei aparu Itachi, acesta realizand ce se intamplase.
-Marra da-mi mana. Marra vreau sa-mi dai mana!
-Cine esti tu? Lasa-ma...distrug...distrug.
Cuvintele fetei, parca erau rupte din flacarile iadului, dar in fond era posedata, asa ca trebuia sa-si mentina furia si sentimentele deoparte.
Itachi o apuca de mana, cu o viteza incredibila o darama de perete. Fata lesina, amenintata de durerea provocata. O urma de sange aparu pe perete, astfel fata era inconstienta. Itachi o lua cu el, nevrand sa-si lase sentimentele sa iasa.
O aseza pe pat, afirmand si el cat este de frumoasa.
FlashBack
-Itachi-san vrei sa ne jucam? O fetita cu doi ochi stralucitori si expresivi, buzele trandafirii si cu un parfum incredibil.
-Marra-san, trebuie sa plec la academie. Azi vreau sa imi cumpar alt costum de anbu.
O confuzie, dar a durut. Am fost o confuzie pentru tine de la inceput? Poate tu nu m-ai iubit Itachi, dar acum simt ca fiecare parte din intregul meu, te cere...
End Of Flashback
Marra era inca inconstienta, Itachi o mangaia pe frunte. O multime de amintiri ii navaleau mintea, ca si cum azi si-ar fi deschis ochii la lumina. O iubea...
Misiunea lor era imposibila, dar trebuiau sa stea singuri. Dar ce se intamplase noaptea trecuta? Era o mare nebunie, sau rodul iubirii luase avant catre ei, facandu-i sa fie dornici de sex si de iubirea celuilalt.
Sasuke nu simtise asta niciodata, oare un sentiment placut ii invada mintea? Sakura era o floare mica, fragila, dar macar stia sa iubeasca. El mereu fusese un cub de gheata. Da! Un cub de gheata, care stia doar sa faca haos si sa distruga...razbunare.Uitase cu totul de asta. Se intreba oare cum duce viata Itachi. In fond era fratele lui si putea afla care-i sunt sentimentele numai concentrandu-se la el. Asa si facu! Se aseza in sezut, concentrandu-se. Deodata mintea lui fu invadata de amintiri dulci cu Marra. Si el o stia, doar in copilarie statea cu ea la pescuit. Vazu ca exista un sentiment nobil care-i leaga, dar nu vazu precis ce se intampla. Oare Itachi era capabil sa iubeasca?
[edit]L-am mai corectat din greseli deoarece erau cateva acolo, de nu putei intelege, deci am mai corectat. Imi pare rau de lungime, imi pare rau de greseli. data viitoare o sa fie mai lung si o sa fie mai interesant :D
-