Adierea primaverii

[Matt]

Hey all! Am scris mai de mult aceasta scurta poveste ce scoate in evidenta curajul unui lup ce a salvat un sat. Sper sa va placa!




Adierea primaverii



O pata de culoare alba se arata pe cerul instelat si totul parea a fi linistit in maruntul sat de la poalele padurii.Insa minunatul vis fusese sfasiat de ragetul puternic al unei creaturi uriase.Incetul cu incetul opt capete se ridicara deaspura micului sat acoperind-ul cu o umbra gigantica.Casele si gardurile incepeu sa se piarda in valurile flacarilor aruncate de cele opt capete ale creaturii uriase.
Omenii fugeau in colo si in coace ca sa-si salveze vietile.Cativa soldati au incercat sa se opuna insa sulitele lor erau inutile in fata namilei.Toti credeau ca nu mai au nici o speranta pana cand minunea s-a intamplat.
Un lup de un alb imaculat ca al zapezii ce avea doua dungi rosii de-a lungul ochilor s-a aratat.Acesta se avantase in lupta cu uriasa bestie si desi parea ca nu are nici o sansa,acel lup nu era unul obisnuit.Sfarma flacarile bestiei invocand rafale uriase de vant si inaltand copacii uriasi dinaintea ei ii facea calea inaccesibila.Dar lupta nu putea dura asa la nesfarsit insa, spre ghinionul lupului, bestia il apucase cu coltii sai uriasi inercand sa-l omoare.
Lupul gemu scurt.Toti satenii care priveau cu gura cascata credeau ca totul s-a terminat, dar cu o ultima forta incredibila, lupul deschise botul uriasii creaturi si iesise cu gratia unei pasari aterizand cu usurinta pe pamant.Desi parea ca schiopateaza nu lasa acest lucru sa fie vizibil si reamintindu-si de datoria sa s-a avantat asupra bestiei.
In jurul sau a aparut un cerc luminos ce l-a acoperit atat pe el cat si pe creatura uriasa in intregime.In cateva minute totul a disparut, lasand luna sa straluceasca din nou.Bucuria navalise asupra satului,dar nici lupul si nici creatura uriasa nu erau de gasit.Oamenii au inceput sa reconstruiasca casele si gardurile parjolite de furia creaturii nemiloase.
Dar undeva,sus pe creasta unei stanci chiar deasupra orasului,se afla eroul.Acesta statea asezat cu capul pe labele din fata veghiind asupra satului.Atunci o adiere blanda ce aducea semnul primaverii batu usor si ii inchise ochii.
Fapta aceea plina de curaj a lupului care riscase totul ca sa salveze acel sat nu a fost uitata si in cinstea lui s-a ridicat o statuie ce si acum sta ascunsa in mijlocul unei paduri dese si se spune ca in ziua cand lumea va avea iarasi nevoie de un erou, statuia va straluci si lupul alb va salva lumea din nou.