05-10-2013, 03:52 PM
Interesant concurs. Si simpatic topic.
Intotdeauna am considerat activitatile extrascolare importante, nu neaparat pentru ca, vorba vine, "dau bine la CV", ci mai mult pentru ca sunt o experienta care chiar merita, care te ajuta sa te dezvolti si pe care mai mult ca sigur o vei tine minte multa vreme. Eu una am vrut sa vin la liceul la care sunt acum (Colegiul National "Samuel von Brukenthal" Sibiu) exact pentru aceste activitati extra pe care le oferea atat scoala, cat si noul oras. Trei ani si jumatate mai tarziu, pot afirma cu tarie ca nu regret nicio clipa despartirea de al meu amortit orasel natal, reusind sa ma implic mai mult sau mai putin prin toate cate mi-au venit in cale.
Am participat in a IX-a si a X-a La GROW, un proiect pus la cale de studenti AIESEC si de Scoala de Valori, care cauta sa adune tineri deschisi, dornici de cunoastere si sa ii ajute sa se autocunoasca, sa isi faca noi prieteni si sa invete lucruri noi. Un 'modul' Grow era structurat pe zece sedinte de cate doua ore fiecare (daca imi aduc bine aminte), programate cate doua in fiecare saptamana. Eram coordonati in general de doi traineri, doi studenti straini veniti cu burse sau dinverse proiecte in Romania, sesiunile desfasurandu-se astfel mereu in engleza. Tin minte ca in primul an am avut un trainer din Cambodgia si unul din Polonia, in timp ce in al doilea an au venit doua tipe, una din Austria si una din Rusia. Si a meritat cu siguranta. Nu numai ca am invatat o groaza de chestii noi (temele variau, de la being pro-active, la discrimination si discovering your personality), dar am si cunoscut multa lume cu care eram pe aceeasi lungime de unda de la toate liceele mari din oras, lucru de altfel foarte util pentru mine, care eram si noua, si mai timida pe atunci. Pe langa asta, a fost o experienta si o ocazie numai buna de a-mi dezvolta engleza si aveam deseori si activitati extra pe langa sesiunile propriu-zise, pentru cei care ar fi vrut sa participe. Uneori mergeam la film, alteori am facut o actiune de ecologizare a intregului parc, care s-a sfarsit cu multe rasete si munti de saci de gunoi cu tot felul de minunatii (de la pampersi pana la monitoare de computer si canapele. da, dintr-un parc). Sincer, as recomanda proiectul asta oricarui licean si am inteles ca se desfasoara anual in mai multe orase.
O alta activitate extrascolara tare draga mie a fost participarea la concursul "Tinerii Dezbat" - intai la regionala de la Predeal si apoi la nationala de la Alba Iulia. Tin minte ca era ceva cu totul nou chiar si pentru liceul nostru, dar ca, atunci cand proful de logica ne-a luat de-o parte sa ne povesteasca, m-am aratat tare incantata. A fost mai mult o chestie de impuls si de ambitie. Suna bine? Then let's do it. Si acum sunt amuzata cand ma gandesc cu cata incredere in noi ne-am apucat trei din scoala si cu profesorul sa ne pregatim pentru concursul despre care nu stiam mare lucru oricum. Intr-o saptamana reusiseram sa invatam structura discursului pe care se jucau meciurile, sa ne familiarizam cu erorile de argumentare si alte nuante si sa ne construim cazurile pro si contra pentru cele trei motiuni date. Apoi, cum ti-e norocul. Si noroc am avut indeajuns, ca am castigat regionala si am iesit a opta echipa pe tara. It was fun, what can I say. Sunt genul de persoana careia ii place la nebunie sa se lupte in argumente si sa dea din gura atunci cand are ceva de zis. Imi place sa intorc o fraza pe toate partile, sa interpretez ceva in o mie de feluri si sa scot de acolo doar felul de care am eu nevoie, asa ca activitatea asta mi s-a potrivit ca o manusa. Plus ca am cunoscut oameni noi, mi-am infrant inca o data emotiile de a vorbi in public si de a tine discursuri spontane si am mai dus si la infiintarea unui club de dezbateri in scoala, desi nu stiu daca a tinut doar un an sau daca se ocupa de el si anul asta profesorul respectiv.
Apropo de chestii organizare strict in cadrul scolii, noi avem destul de multe optionale (cel putin in clasele mai mici, ca in a XII-a deja nu ti le mai ofera, cu pretextul ca trebuie sa te concentrezi pe altele acum). Principalele doua sunt optionalul de dansuri sasesti si cel de teatru, asa ca am facut si eu parte in ultimii trei ani din trupa de teatru a scolii, sau ma rog, din una dintre ele. Nu am fost cei care sa mergem la Festivalul de Teatru de la Timisoara sau la cel din Germania, insa tot am avut parte de portii bune de ras si de amintiri dragi. Am fost coordonati de o actrita de la sectia germana a TNRS si mi-a placut foarte mult pentru ca aveam program flexibil. Nu ne vedeam neaparat in fiecare saptamana si eram chemati mereu doar cei a caror scene le repetam in ziua respectiva - desi iti era mai mare dragul si sa stai degeaba si sa ii privesti pe altii pentru ca te amuzai rau. In primul an am facut un scurt film foarte amator pe scenariul unuia dintre colegii din trupa, un fel de mini-thriller politist in care fiecare juca vreo 2-3 personaje din lipsa de elevi hehe. Apoi, in a X-a, tin minte ca am jucat o adaptare a romanului lui Oscar Wild, "The Importance of Being Earnest", doar ca in germana. Indrumatoarea ni-l scurtase ca sa nu dureze mai mult de vreo jumatate de ora parca si ne-au iesit chiar bine cele doua reprezentatii, plus ca we had a lot of fun. Iar anul trecut... anul trecut nu am mai facut o piesa propriu-zisa din cauza lipsei de timp a profei, insa am dat viata unui "muzeu" ca sa spun asa. Ne-am ales fiecare o pictura mai mult sau mai putin cunoscuta cu care sa ne asemanam cat de cat, am ales muzica, ne-am inregistrat cu cate o descriere a picturii si a cadrului in care a fost facuta si tadaaam, am refacut fiecare pictura. A fost interesant si un adevarat exercitiu de control sa stam atata timp nemiscati pana treceau clasele si pana eram fiecare prezentati, dar mie una tare mi-a placut ^^.
Anul trecut am mai participat si ca voluntar la FITS (Festivalul International de Teatru Sibiu). Asta a fost un vis pe care il aveam de mult timp si pe care il tot amanasem pentru ca nu ma inscriam niciodata la timp. Dar uite ca intr-un an am reusit totul si pot spune cu mana pe inima ca a fost una dintre cele mai geniale experiente din viata mea. Desi la inceput parea mai mult obositor decat frumos si eram irascibila de la atatea pregatiri si intalniri, s-a dovedit pana intr-un final ca au avut toate un scop bine definit. Ma rog, aproape toate. Au fost destule probleme de organizare si destule intalniri inutile, dar s-a echivalat cand a inceput festivalul propriu-zis si am intrat in "inima" lui. Eu una am fost responsabila cu doua companii invitate: una din Lituania si una din Canada. Trebuia sa ma interesez inainte de spectacolele lor, de locul unde sunt cazati, de cand le ajunge decorul etc., sa ii astept la hotel, sa ii ajut cu cazarea, sa ii duc sa manance, sa ma asigur ca e totul pregatit pentru repetitii si spectacol si sa fiu cu ei la spatiul de joc in permanenta, in caz ca ar fi aparut ceva. Some sort of "person good at everything" pentru grupurile respective. In timpul meu liber dupa ce rezolvam indatoririle astea, aveam intrare libera pe baza legitimatiei de voluntar la orice fel de spectacol din timpul festivalului, putand de asemenea sa mananc gratuit la unele restaurante din oras, daca as fi adus grupul cu mine. What can I say? It was brilliant. Si acum ma gandesc cu nostalgie la toti oamenii atat de diversi si de interesanti si de plini de viata si de deschisi spre orice pe care i-am cunoscut in timpul festivalului. Fie ei printre voluntari, organizatori sau printre artisti (pentru ca ne intalneam cu totii seara tarziu, la Clubul Festivalului), toti mi-au lasat o impresie buna. Mai ales canadienii din a doua companie, care mi-au fost tare dragi si cu care m-am inteles foarte bine. A fost... nu stiu, a fost foarte interesant sa vezi oameni din atatea tari diferite, sa discuti cu ei si sa afli cum gandesc, a fost foarte interesant sa vezi din interior cat de complex este un asemenea festival si de cate trebuie sa se tina cont in organizare, sa vezi ca pentru fiecare transport de decor e nevoie de fisa de transport intern, sau ce importanti sunt cativa metri in alegerea unui hotel pentru participanti. Si, mai presus de toate, a fost interesant sa fiu acolo, sa ma duc la spectacole, sa ma agit si sa rad cu cei din jur, a fost o saptamana plina, foarte plina, in care intreg Sibiul parca dadea pe afara de culori, veselie si energie.
Last but not least, nu pot sa nu mentionez seminarul de la Sambachshof, de la care m-am intors abia acum cateva zile. A fost o activitate organizata tot de liceul nostru care are loc anual de aproximativ 22 de ani (pacat ca nu va mai fi de anul viitor... se pare ca pana si nemtii delapideaza bani, heh ._.). Ce a presupus? Un seminar pe teme politice si anume avand in centru Uniunea Europeana: am avut doua "Planspiele", in cadrul carora fiecare grupulet de 2-3 participanti erau reprezentantii unei tari, primeau foi cu pozitia tarii si opiniile ei si trebuiau sa isi protejeze interesele in situatia data, avand grija sa respecte in acelasi timp si tot ce tine de UE. Am discutat intai despre criza din Algeria, apoi despre o situatie fictiva cu niste imigranti din Sudan care erau aproape la portile Spaniei. And it was damn interesting. Nu doar seminarul in sine, ci totul. Am fost cazati la un internat german din Sambachshof, un satulet compus din trei cladiri si atat, undeva in Bayern, in munti, departe de civilizatie si de orice fel de semnal la telefon sau internet. Desigur, am facut si cateva excursii, in Weimar, la lagarul din Buchenwald sau in Nurnberg, dar marea parte a timpului ne-am petrecut-o acolo: noi, cei 30 de romani cu trei profesori si doua grupe de elevi nemti care au venit alternativ. Mi-a placut la nebunie pentru ca am avut ocazia, din nou, sa cunoastem lume noua, sa vedem cum gandesc si altii, sa vorbim mult si sa petrecem mult timp impreuna departe de tehnologie. Oricat de dependenta as fi de ea uneori, a fost o gura de aer proaspat, atat la propriu, cat si la figurat. Am jucat Catan, carti, volei, tenis de masa, am facut drumetii si mini-petreceri zilnice in una din salile de curs. Pe scurt, it was dreamlike. Majoritatea nici nu am iesit inca din atmosfera aceea atat de placuta si atat de molipsitoare, am zis ca trebuie sa facem cumva sa ajungem inapoi, si de am face autostopul inapoi in Germania. Totally worth it.
Am mai participat de-a lungul anilor la diverse schimburi de experienta, concursuri sau seminare, dar am simtit nevoia sa le dezvolt pe astea cinci pentru ca... well, mi-au placut cel mai mult si mereu ma gandesc cu drag la ele si la toate pe care le-am invatat din experientele astea. Mi se pare foarte bine ca, atunci cand ai ocazia sa participi in astfel de chestii, sa nu o pierzi, sa te implici pentru ca nu stii niciodata cum va fi. Si de cele mai multe ori nu ai cum sa regreti asa ceva.
I'll make sure to come back here, asta daca mai aud de oaresce activitati extrascolare interesante ce ar trebui recomandate si altora ^-^
Intotdeauna am considerat activitatile extrascolare importante, nu neaparat pentru ca, vorba vine, "dau bine la CV", ci mai mult pentru ca sunt o experienta care chiar merita, care te ajuta sa te dezvolti si pe care mai mult ca sigur o vei tine minte multa vreme. Eu una am vrut sa vin la liceul la care sunt acum (Colegiul National "Samuel von Brukenthal" Sibiu) exact pentru aceste activitati extra pe care le oferea atat scoala, cat si noul oras. Trei ani si jumatate mai tarziu, pot afirma cu tarie ca nu regret nicio clipa despartirea de al meu amortit orasel natal, reusind sa ma implic mai mult sau mai putin prin toate cate mi-au venit in cale.
Am participat in a IX-a si a X-a La GROW, un proiect pus la cale de studenti AIESEC si de Scoala de Valori, care cauta sa adune tineri deschisi, dornici de cunoastere si sa ii ajute sa se autocunoasca, sa isi faca noi prieteni si sa invete lucruri noi. Un 'modul' Grow era structurat pe zece sedinte de cate doua ore fiecare (daca imi aduc bine aminte), programate cate doua in fiecare saptamana. Eram coordonati in general de doi traineri, doi studenti straini veniti cu burse sau dinverse proiecte in Romania, sesiunile desfasurandu-se astfel mereu in engleza. Tin minte ca in primul an am avut un trainer din Cambodgia si unul din Polonia, in timp ce in al doilea an au venit doua tipe, una din Austria si una din Rusia. Si a meritat cu siguranta. Nu numai ca am invatat o groaza de chestii noi (temele variau, de la being pro-active, la discrimination si discovering your personality), dar am si cunoscut multa lume cu care eram pe aceeasi lungime de unda de la toate liceele mari din oras, lucru de altfel foarte util pentru mine, care eram si noua, si mai timida pe atunci. Pe langa asta, a fost o experienta si o ocazie numai buna de a-mi dezvolta engleza si aveam deseori si activitati extra pe langa sesiunile propriu-zise, pentru cei care ar fi vrut sa participe. Uneori mergeam la film, alteori am facut o actiune de ecologizare a intregului parc, care s-a sfarsit cu multe rasete si munti de saci de gunoi cu tot felul de minunatii (de la pampersi pana la monitoare de computer si canapele. da, dintr-un parc). Sincer, as recomanda proiectul asta oricarui licean si am inteles ca se desfasoara anual in mai multe orase.
O alta activitate extrascolara tare draga mie a fost participarea la concursul "Tinerii Dezbat" - intai la regionala de la Predeal si apoi la nationala de la Alba Iulia. Tin minte ca era ceva cu totul nou chiar si pentru liceul nostru, dar ca, atunci cand proful de logica ne-a luat de-o parte sa ne povesteasca, m-am aratat tare incantata. A fost mai mult o chestie de impuls si de ambitie. Suna bine? Then let's do it. Si acum sunt amuzata cand ma gandesc cu cata incredere in noi ne-am apucat trei din scoala si cu profesorul sa ne pregatim pentru concursul despre care nu stiam mare lucru oricum. Intr-o saptamana reusiseram sa invatam structura discursului pe care se jucau meciurile, sa ne familiarizam cu erorile de argumentare si alte nuante si sa ne construim cazurile pro si contra pentru cele trei motiuni date. Apoi, cum ti-e norocul. Si noroc am avut indeajuns, ca am castigat regionala si am iesit a opta echipa pe tara. It was fun, what can I say. Sunt genul de persoana careia ii place la nebunie sa se lupte in argumente si sa dea din gura atunci cand are ceva de zis. Imi place sa intorc o fraza pe toate partile, sa interpretez ceva in o mie de feluri si sa scot de acolo doar felul de care am eu nevoie, asa ca activitatea asta mi s-a potrivit ca o manusa. Plus ca am cunoscut oameni noi, mi-am infrant inca o data emotiile de a vorbi in public si de a tine discursuri spontane si am mai dus si la infiintarea unui club de dezbateri in scoala, desi nu stiu daca a tinut doar un an sau daca se ocupa de el si anul asta profesorul respectiv.
Apropo de chestii organizare strict in cadrul scolii, noi avem destul de multe optionale (cel putin in clasele mai mici, ca in a XII-a deja nu ti le mai ofera, cu pretextul ca trebuie sa te concentrezi pe altele acum). Principalele doua sunt optionalul de dansuri sasesti si cel de teatru, asa ca am facut si eu parte in ultimii trei ani din trupa de teatru a scolii, sau ma rog, din una dintre ele. Nu am fost cei care sa mergem la Festivalul de Teatru de la Timisoara sau la cel din Germania, insa tot am avut parte de portii bune de ras si de amintiri dragi. Am fost coordonati de o actrita de la sectia germana a TNRS si mi-a placut foarte mult pentru ca aveam program flexibil. Nu ne vedeam neaparat in fiecare saptamana si eram chemati mereu doar cei a caror scene le repetam in ziua respectiva - desi iti era mai mare dragul si sa stai degeaba si sa ii privesti pe altii pentru ca te amuzai rau. In primul an am facut un scurt film foarte amator pe scenariul unuia dintre colegii din trupa, un fel de mini-thriller politist in care fiecare juca vreo 2-3 personaje din lipsa de elevi hehe. Apoi, in a X-a, tin minte ca am jucat o adaptare a romanului lui Oscar Wild, "The Importance of Being Earnest", doar ca in germana. Indrumatoarea ni-l scurtase ca sa nu dureze mai mult de vreo jumatate de ora parca si ne-au iesit chiar bine cele doua reprezentatii, plus ca we had a lot of fun. Iar anul trecut... anul trecut nu am mai facut o piesa propriu-zisa din cauza lipsei de timp a profei, insa am dat viata unui "muzeu" ca sa spun asa. Ne-am ales fiecare o pictura mai mult sau mai putin cunoscuta cu care sa ne asemanam cat de cat, am ales muzica, ne-am inregistrat cu cate o descriere a picturii si a cadrului in care a fost facuta si tadaaam, am refacut fiecare pictura. A fost interesant si un adevarat exercitiu de control sa stam atata timp nemiscati pana treceau clasele si pana eram fiecare prezentati, dar mie una tare mi-a placut ^^.
Anul trecut am mai participat si ca voluntar la FITS (Festivalul International de Teatru Sibiu). Asta a fost un vis pe care il aveam de mult timp si pe care il tot amanasem pentru ca nu ma inscriam niciodata la timp. Dar uite ca intr-un an am reusit totul si pot spune cu mana pe inima ca a fost una dintre cele mai geniale experiente din viata mea. Desi la inceput parea mai mult obositor decat frumos si eram irascibila de la atatea pregatiri si intalniri, s-a dovedit pana intr-un final ca au avut toate un scop bine definit. Ma rog, aproape toate. Au fost destule probleme de organizare si destule intalniri inutile, dar s-a echivalat cand a inceput festivalul propriu-zis si am intrat in "inima" lui. Eu una am fost responsabila cu doua companii invitate: una din Lituania si una din Canada. Trebuia sa ma interesez inainte de spectacolele lor, de locul unde sunt cazati, de cand le ajunge decorul etc., sa ii astept la hotel, sa ii ajut cu cazarea, sa ii duc sa manance, sa ma asigur ca e totul pregatit pentru repetitii si spectacol si sa fiu cu ei la spatiul de joc in permanenta, in caz ca ar fi aparut ceva. Some sort of "person good at everything" pentru grupurile respective. In timpul meu liber dupa ce rezolvam indatoririle astea, aveam intrare libera pe baza legitimatiei de voluntar la orice fel de spectacol din timpul festivalului, putand de asemenea sa mananc gratuit la unele restaurante din oras, daca as fi adus grupul cu mine. What can I say? It was brilliant. Si acum ma gandesc cu nostalgie la toti oamenii atat de diversi si de interesanti si de plini de viata si de deschisi spre orice pe care i-am cunoscut in timpul festivalului. Fie ei printre voluntari, organizatori sau printre artisti (pentru ca ne intalneam cu totii seara tarziu, la Clubul Festivalului), toti mi-au lasat o impresie buna. Mai ales canadienii din a doua companie, care mi-au fost tare dragi si cu care m-am inteles foarte bine. A fost... nu stiu, a fost foarte interesant sa vezi oameni din atatea tari diferite, sa discuti cu ei si sa afli cum gandesc, a fost foarte interesant sa vezi din interior cat de complex este un asemenea festival si de cate trebuie sa se tina cont in organizare, sa vezi ca pentru fiecare transport de decor e nevoie de fisa de transport intern, sau ce importanti sunt cativa metri in alegerea unui hotel pentru participanti. Si, mai presus de toate, a fost interesant sa fiu acolo, sa ma duc la spectacole, sa ma agit si sa rad cu cei din jur, a fost o saptamana plina, foarte plina, in care intreg Sibiul parca dadea pe afara de culori, veselie si energie.
Last but not least, nu pot sa nu mentionez seminarul de la Sambachshof, de la care m-am intors abia acum cateva zile. A fost o activitate organizata tot de liceul nostru care are loc anual de aproximativ 22 de ani (pacat ca nu va mai fi de anul viitor... se pare ca pana si nemtii delapideaza bani, heh ._.). Ce a presupus? Un seminar pe teme politice si anume avand in centru Uniunea Europeana: am avut doua "Planspiele", in cadrul carora fiecare grupulet de 2-3 participanti erau reprezentantii unei tari, primeau foi cu pozitia tarii si opiniile ei si trebuiau sa isi protejeze interesele in situatia data, avand grija sa respecte in acelasi timp si tot ce tine de UE. Am discutat intai despre criza din Algeria, apoi despre o situatie fictiva cu niste imigranti din Sudan care erau aproape la portile Spaniei. And it was damn interesting. Nu doar seminarul in sine, ci totul. Am fost cazati la un internat german din Sambachshof, un satulet compus din trei cladiri si atat, undeva in Bayern, in munti, departe de civilizatie si de orice fel de semnal la telefon sau internet. Desigur, am facut si cateva excursii, in Weimar, la lagarul din Buchenwald sau in Nurnberg, dar marea parte a timpului ne-am petrecut-o acolo: noi, cei 30 de romani cu trei profesori si doua grupe de elevi nemti care au venit alternativ. Mi-a placut la nebunie pentru ca am avut ocazia, din nou, sa cunoastem lume noua, sa vedem cum gandesc si altii, sa vorbim mult si sa petrecem mult timp impreuna departe de tehnologie. Oricat de dependenta as fi de ea uneori, a fost o gura de aer proaspat, atat la propriu, cat si la figurat. Am jucat Catan, carti, volei, tenis de masa, am facut drumetii si mini-petreceri zilnice in una din salile de curs. Pe scurt, it was dreamlike. Majoritatea nici nu am iesit inca din atmosfera aceea atat de placuta si atat de molipsitoare, am zis ca trebuie sa facem cumva sa ajungem inapoi, si de am face autostopul inapoi in Germania. Totally worth it.
Am mai participat de-a lungul anilor la diverse schimburi de experienta, concursuri sau seminare, dar am simtit nevoia sa le dezvolt pe astea cinci pentru ca... well, mi-au placut cel mai mult si mereu ma gandesc cu drag la ele si la toate pe care le-am invatat din experientele astea. Mi se pare foarte bine ca, atunci cand ai ocazia sa participi in astfel de chestii, sa nu o pierzi, sa te implici pentru ca nu stii niciodata cum va fi. Si de cele mai multe ori nu ai cum sa regreti asa ceva.
I'll make sure to come back here, asta daca mai aud de oaresce activitati extrascolare interesante ce ar trebui recomandate si altora ^-^
![[Imagine: 1CGzWYg.png?1]](http://i.imgur.com/1CGzWYg.png?1)
Thank you, Geesushi! ^-^
"these are the days that must happen to you"