Mi-a fost destul de greu sa ma decid asupra a ce fic sa postez din colectia mea vasta, insa pana la urma m-am hotarat sa postez ceva cu tenta medievala. Sper doar sa fie pe gustul cititorilor.
Am pus prefixul [+18] doar din cauza ca mai am unele scene care implica raporturi sexuale. Voi pune un anunt inaintea fiecarei parti in care vor apara astfel de scene.
Am pus prefixul [+18] doar din cauza ca mai am unele scene care implica raporturi sexuale. Voi pune un anunt inaintea fiecarei parti in care vor apara astfel de scene.
Povestea va urmari, in principal, viata unei tinere printese al carei destin este influentat de pacatele parintilor si stramosilor ei si a mamei sale, regina Bufnita, obigata de soarta sa indure pentitente pentru pacatele sale.
Vicii
Era a treia noapte la rand cand tanarul scutier, Pelin, auzea suierat de sageti spargand linistea mortuara din spatele armurariei. In ultima perioada, sesizase ca tot mai multe sageti lipseau, erau rupte, reparate sau mutate. Fratele sau mai mare, cavaler de ordin inalt, ii spusese ca niciunul dintre soldatii supusi lui nu se atinsesera nici macar de o pana din coada unei sageti din armuraria pe care era insarcinat sa o pazeasca.
S-a ridicat din pat grabit si a sarit pe geamul dinspre armurarie inbarbatat de teama de a nu fi pedepsit de rege pentru neglijenta sa, insa nu a vazut decat o silueta zvelta alergand prin noapte printre copaci spre grajduri si de acolo spre castel. A incercat sa urmareasca umbra, insa era multa prea agila si se strecura mult prea usor ca sa aiba vreo sansa, iar el era mult prea neindemanatic. aproape ca a avut un atac de cord cand fratele sau, cavalerul, i-a aparut din senin in fata. Primul sau impuls a fost de a-si suspecta fratele ca fiind umbra, insa si-a dat seama ca diferenta dintre fratele sau si umbra era mult prea mare ca acest lucru sa fie posibil.
-Ai pierdut ceva, fratioare? Si-a intrebat Victor, cavalerul, fratele mai mic.
Baiatul blond s-a indepartat de fratele sau care era vizibil mult mai masiv ca el fara sa ii raspunda la intrebare. Era plin de frustrare si invidie de fiecare data cand isi vedea fratele. Il ura peste succesul de care se bucura. Avea dreptul sa ia masa cu insusi regele, cu printesele, regina nu se impotrivea prezentei lui in jurul fiicelor sale, era cunoscut ca cel mai iscusit dintre cavalerii din regat. Dupa ce si-a privit fratiorul retragandu-se plin de umilinta, Victor a mers cativa pasi mai in fata si a fluierat scurt. Pelin s-a intors brusc si a vazut umbra sarindu-i in brate fratelui. A vrut sa se intoarca si sa afle cine era umbra, insa privindu-si fratele cu cata grija strangea umbra femeii in brate, si-a continuat drumul. Ii era teama sa se bage intre fratele sau si ceva ce el isi dorea sau ii apartine, desi fratele lui nu fusese niciodata dur cu el, nu il lovise niciodata si nu ii vorbise niciodata urat. I-a fost intotdeuna peste putinsa sa isi intreaca fratele in orice fel de intrecere de forta, precizie, viteza sau inteligenta.
Intors in armurarie, nu reusea sa isi gasea linistea in pat gandindu-se la trupul umbrei care se mula pe trupul fratelui sau cand i-a sarit in brate. Ii parea atat de cunoscuta, insa nu isi putea da seama fiica carui ingrijitor de la curte era, dar parca nu era trupul unei simple taranci, avea ceva din gratia unei nobile.
Victor saruta cu sete buzele umbrei din jurul lui. Umbra isi strangea copsele in jurul taliei lui si il saruta cu aceeasi sete. Latratul unei caine a facut umbra sa se desprinda de trupul cavalerului si sa fuga ascunsa in umbre de lumina lunii spre castel. S-a catarat pe tulpiele subtiri ale plantelor care imbracau piatra rece a castelului si s-a pierdut pe coridoarele ca un labirint.
Fiica mijlocie a regelui se plimba parca plutind pe coridoarele din castel cand si-a auzit una dintre surori tusind si vomitand. A mers cu pasi alerti si silentosi spre incaperea surorii sale, unde a gasit-o pe aceasta stand aplecata asupra ligheanului cu apa care era plin de sange si voma. A luat o carpa curate si a inmuiat-o intr-un vas cu apa si a inceput sa isi curete sora mai mare pe fata. Bause iarasi sange de la vreo sclava sau de la vreun baiat care prbabil o lasae insarcinata iarasi. Credea ca daca se imbaiaza in sange si/sau bea sange va avea parte de tineretea vesnica, insa de mult ori nu facea decat sa isi faca rau vomitand numai cheaguri de sange.
Irma a luat-o de langa ligheanul de metal in care vomitase si a intins-o pe pat si a inceput sa ii curete fruntea de sudoare si voma intinsa din colturile gurii pe obraji si buze. Victoria o privea cu ochii blajini ca ai unei cateluse lovite parca implorand-o sa fie blanda cu ea si sa nu ii faca rau.
-Daca mama o sa afle ca iarasi te prostesti, Victoria, se va mania pe tine foarte tare. I-a soptit Miruna, sora lor cea mai mica, intrand cu grija prin usa intredeschisa. Va fi foc, iarasi.
-Ca tu oi fi mai breaza! S-a rastit Victoria la ea ridicandu-se si luandu-i din mana carpa Irmei. Afara amandoua!
Miruna s-a furisat repede pe usa afara si a strigat in urma ei:
-Ai noroc ca nu esti mai frumoasa ca mine!
Irma si-a privit cu tristete sora anemica si a strigat ca sa o poata auzi si Miruna care iesise:
-Nebunia voastra o sa va omoare!
-Ai noroc ca esti stearpa, Irma! Altfel te dadea de mult mama afara!
-Bastarzii tai ii ascunde destul de bine! A strigat de pe coridor.
S-a ridicat din pat grabit si a sarit pe geamul dinspre armurarie inbarbatat de teama de a nu fi pedepsit de rege pentru neglijenta sa, insa nu a vazut decat o silueta zvelta alergand prin noapte printre copaci spre grajduri si de acolo spre castel. A incercat sa urmareasca umbra, insa era multa prea agila si se strecura mult prea usor ca sa aiba vreo sansa, iar el era mult prea neindemanatic. aproape ca a avut un atac de cord cand fratele sau, cavalerul, i-a aparut din senin in fata. Primul sau impuls a fost de a-si suspecta fratele ca fiind umbra, insa si-a dat seama ca diferenta dintre fratele sau si umbra era mult prea mare ca acest lucru sa fie posibil.
-Ai pierdut ceva, fratioare? Si-a intrebat Victor, cavalerul, fratele mai mic.
Baiatul blond s-a indepartat de fratele sau care era vizibil mult mai masiv ca el fara sa ii raspunda la intrebare. Era plin de frustrare si invidie de fiecare data cand isi vedea fratele. Il ura peste succesul de care se bucura. Avea dreptul sa ia masa cu insusi regele, cu printesele, regina nu se impotrivea prezentei lui in jurul fiicelor sale, era cunoscut ca cel mai iscusit dintre cavalerii din regat. Dupa ce si-a privit fratiorul retragandu-se plin de umilinta, Victor a mers cativa pasi mai in fata si a fluierat scurt. Pelin s-a intors brusc si a vazut umbra sarindu-i in brate fratelui. A vrut sa se intoarca si sa afle cine era umbra, insa privindu-si fratele cu cata grija strangea umbra femeii in brate, si-a continuat drumul. Ii era teama sa se bage intre fratele sau si ceva ce el isi dorea sau ii apartine, desi fratele lui nu fusese niciodata dur cu el, nu il lovise niciodata si nu ii vorbise niciodata urat. I-a fost intotdeuna peste putinsa sa isi intreaca fratele in orice fel de intrecere de forta, precizie, viteza sau inteligenta.
Intors in armurarie, nu reusea sa isi gasea linistea in pat gandindu-se la trupul umbrei care se mula pe trupul fratelui sau cand i-a sarit in brate. Ii parea atat de cunoscuta, insa nu isi putea da seama fiica carui ingrijitor de la curte era, dar parca nu era trupul unei simple taranci, avea ceva din gratia unei nobile.
Victor saruta cu sete buzele umbrei din jurul lui. Umbra isi strangea copsele in jurul taliei lui si il saruta cu aceeasi sete. Latratul unei caine a facut umbra sa se desprinda de trupul cavalerului si sa fuga ascunsa in umbre de lumina lunii spre castel. S-a catarat pe tulpiele subtiri ale plantelor care imbracau piatra rece a castelului si s-a pierdut pe coridoarele ca un labirint.
Fiica mijlocie a regelui se plimba parca plutind pe coridoarele din castel cand si-a auzit una dintre surori tusind si vomitand. A mers cu pasi alerti si silentosi spre incaperea surorii sale, unde a gasit-o pe aceasta stand aplecata asupra ligheanului cu apa care era plin de sange si voma. A luat o carpa curate si a inmuiat-o intr-un vas cu apa si a inceput sa isi curete sora mai mare pe fata. Bause iarasi sange de la vreo sclava sau de la vreun baiat care prbabil o lasae insarcinata iarasi. Credea ca daca se imbaiaza in sange si/sau bea sange va avea parte de tineretea vesnica, insa de mult ori nu facea decat sa isi faca rau vomitand numai cheaguri de sange.
Irma a luat-o de langa ligheanul de metal in care vomitase si a intins-o pe pat si a inceput sa ii curete fruntea de sudoare si voma intinsa din colturile gurii pe obraji si buze. Victoria o privea cu ochii blajini ca ai unei cateluse lovite parca implorand-o sa fie blanda cu ea si sa nu ii faca rau.
-Daca mama o sa afle ca iarasi te prostesti, Victoria, se va mania pe tine foarte tare. I-a soptit Miruna, sora lor cea mai mica, intrand cu grija prin usa intredeschisa. Va fi foc, iarasi.
-Ca tu oi fi mai breaza! S-a rastit Victoria la ea ridicandu-se si luandu-i din mana carpa Irmei. Afara amandoua!
Miruna s-a furisat repede pe usa afara si a strigat in urma ei:
-Ai noroc ca nu esti mai frumoasa ca mine!
Irma si-a privit cu tristete sora anemica si a strigat ca sa o poata auzi si Miruna care iesise:
-Nebunia voastra o sa va omoare!
-Ai noroc ca esti stearpa, Irma! Altfel te dadea de mult mama afara!
-Bastarzii tai ii ascunde destul de bine! A strigat de pe coridor.
Meeowmee, why do people fear death?