Inceputul vostru in desen

[Obsession.]

ei bine...ca orice copil normal cu un strabunic pictor si un binic arhitect (care pe deasupra mai si picteaza)am inceput se desenez de cand am invatat sa tin creionu-n mana. la inceput am colorat ( bunica-mea e obsedata-nu ma lasa sa fac o linie gresit) asa ca am evoluat.am inceput sa desenez diverse lucruri...nu iesau ele cine stie ce dar eu eram mandra de ele. am fost incurajata si pe la 4-5 ani am inceput sa pictez...asta faceam toata ziua cand eram la mogosoaia, la bunicii din partea mamei unde statea si tata-mare (asa ii spuneam noi strabunicului), si intre noi fie vorba-stateam acolo foooarte milt timp. de paste deobicei pictam oua asa cum ma invata tataie, dar nu luam asta asa in serios. cu timpul insa m-am maturizat si am inceput sa desenez mai dezvoltat cam pe la grupa mare-clasa I, dar intotdeauna peisaje, niciodata oameni. mi-era teama k n-o sa-mi iasa, si desenam doar rar. in principiu ma axam pe alte materii mai importante. pana cand cea mai buna prietena a mea, ce e si verisoara mea, pe nume monica a venit in vizita (cica-k a ramas si peste noapte) la mine. asta era printre-a IV-a cred. nu prea stiam ce sa facem asa k am inceput sa ne jucam de "firma de modeling" iar eu am descoperi ca pot desena rochii "foarte frumoase-sau asa mi se marea atunci, pe langa desenele verisoarei mele. am inceput sa desenez incontinuu, dimineata, la pranz si seara. imi amintesc k eram foarte entuziasta. o exasperasem pe moni, saraca. si toata lumea ma incuraja si imi dadea indicatii.o fata care deseneaza super mi-a adus desenele ei pentru a ma inspira. aqm, cand ma uit in urma imi dau seama ca desenam jalnic, fata de nivelul la care sunt aqm...si aqm imi dau seama ca nu desenez nici pe departe pe cat de bine as putea. decurand m-am apucar sa fac si fete amine...nu sunt perfecte dar mie-mi plac (ca peste cateva luni de exercitii sa le consider hidoase )