14-11-2008, 06:16 PM
Forever with you-never alone
O noapte furtunoasa
Shuichi statea de ore, vorbind vrute si nevrute cu roscatul spaniol.Acesta i se parea ca rozaliul este cea mai placuta companie pe care ar fi avut-o, desi el stia ca este faimosul cantaret de la Bad Luck, astfel credea ca era un fitos cu nasul pe sus.Dar uite ca se inselase amarnic.Rozaliul il intreba cat este ceasul -intr-un moment de tacere- iar Alfonso se grabi sa-i raspunda.
-Este ora 21.46 de minute.
Rozaliul cand auzi una ca asta, il privi stupefiat apoi incepu sa alerge pe stradutele inguste ale orasului, lasand-ul pe roscat cu un semn de intrebare.
Rozaliul trebuia sa mearga acasa, fiindca uitase sa-si ceara iertare blondului, in fond nu era vina lui pentru ceea ce patise.Grabit si ostenit de puteri, se impiedica de o piatra si cazu chiar la picioarele nimeni altuia decat...
-Ryuchi Sakuma?
-Na no da Shuichi.Am fost foalte ingrijolati pentlu tine!
Cu un aer copilaresc, brunetul de nici mai mult nici mai putin de 35 de ani, il ridica binevoitor pe rozaliu de pe surafata rece, scotand din buzunar pe faimosul rozaliu Kumagoro.
-Kuma te place Shuichiiii!
Shu nu isi nu isi inchipuia cum o persoana asa bine definita ca Ryuchi sa aiba un comportament asa copilaresc si asa de imatur.Barbatul avea deja 35 de ani si se parea ca nu prea tine cont de asta.
-Hmpt! Sakuma-san...eu..
-Ce sa intamplat Shuichi? Rozaliul il privi uimit.Odata in viata lui il auzise -in sfarsit- pe barbat ca este atat de serios si matur.Privirea lui, atat de matura si blanda pe cat atat de protectiva. Nu isi inchipuise ca Ryuchi poate fi asa...normal?
-Stai linistit, sa ramana secretul nostru bine? Ryuchi scoase un zambet extrem de seducator, nelipsit de pe chipul sau.
-Bine.Ryuchi, crezi ca Yuki ma va ierta pentru ca nu l-am ascultat? Barbatul il privea, in timp ce il apuca de talie.
-Shuichi, eu cred ca mai bine ii ceri sfatul unei persoane de sex feminin, fiindca eu nu ma prea descur in relatiile astea.
-Nici o problema!
Zambetul strengar ii aparu pe chip in cele din urma -retragandu-se catre apartament- ii facu -in semn de salut- cu mana.
Barbatul ramase singur, privindu-l parca nu vroia sa se desprinda de el, parca nu ii venea sa-l lase si nu vroia sa il lase sa se duca la Yuki.Dar ce era cu sentimentul ala bizar pe care brunetul il ascundea in suflet? Oare ce punea la cale cel mai viclean barbat din intreaga Japonie?
Shuichi isi aminti si de Alfonso, care il uitase pe banca -privi amuzant in urma lui- apoi se indrepta spre vila romancierului.Ca de obicei, Yuki scria la laptop in timp ce in textul lui, imbina perfect cuvintele pentru o mai frumoasa prezentare.Stia ca daca editorului nu ii placea, trebuia sa o ia de la capat, iar asta nu ii prea convenea fiindca adevarul era ca lenea mai punea din cand in cand stapanire pe el.
Shu baga capul in incapere -ca intodeauna- afisand un biet zambet inocent.Yuki il privea cu coada ochiului, analizandu-l amanuntit.Inainte era trist si abatut, de ce acum se schimbase acest comportament?
-De ce ai venit? pe un ton aspru i se adresa.
-Aaa..Yuki, am venit sa..im cer iertasre, stiu ca nu e vina ta, dar eram si suparat fiindca...tu..cartile.
Yuki se ridica de pe scaunul biroului, mergand catre el, iar cu miscari usaore ii apuca mana:
-De un an intreg suntem impreuna si stii prea bine ca noi nu eram asa de rigizi unul cu altul.Cred ca si mie imi pare rau.Nu te gandi ca nu am inimia!
-Cuvintele tale pot durea...dar sentimentul nu minte.Poate vorbele tale mint, dar ochii tai spun adevarul.
-Cred ca ai dreptate..dar e unde ai invatat sa ma ctesti ca pe o carte?
-Un an intreg..doar o luna mi-a trebuit sa te cunosc mai bine.Doar atat!
Blondul il trase spre el, sarutandu-l pasional.Limbile lor se dezmierdau in timp ce amandoi simteau cum o vraja plina de mister, punea stapanire pe cei doi.Shu se dezmierda cu limba blondului, in timp ce acesta isi strecura mana pe sub bluza rozaliului.Cu cealalata mana, ii desfacea pantalonii, apoi usor il lua pe sus mergand spre dormitor.Patul la fel era nefacut iar hainele erau imprastiate.Se vedea ca nimeni nu avuse cheful necesar sa faca un pic de ordine printre lucruri.
Dar asta era neimportant fiindca acum cei doi traiau parca intr-un paradis.
Cu miscari usoare, blondul se desprinse de sarut, afisand -ca intodeauna- un zambet seducator.Il dezbraca de bluza -care mai mult ii incomoda de a trece mai departe- apoi il elibera si de restul hainelor incomode -din punctul de vedere a lui Yuki-.
Ii saruta corpul, dezmierdandu-i usor cu saruturi pasionale.O dara de saliva se forma de-alungul abdomenului -sa nu mai spun ca placerea era de neanlocuit-.
Blondul ii saruta lobul urechii, apoi il musca tandru, pentru a nu-i crea durere.Ochii rozaliului se inchise brusc, fiindca adevarul era ca ii placea enorm acele "tratamente" facute de iubitul lui.Yuki zambi provocator, atunci cand il vazu pe baiat cum se bucura de fiecare moment de pasiune.Cu miscari usoare, ii apuca mainile, tinandu-le in sus.Apoi incepu sa-l sarute prin zona subratului.Rozaliul incepu sa faca miscari bruste, caci il gadila destul de mult.Blondul se opri,altfel rozaliul putea izbugni in ras.Se urca de corpul firav al baiatului, patrunzandu-l.Shuichi parca era cazut intr-o stare de ebrietate, caci se coporta ca atare.
Deodata luminile se stinsesera, iar ploaia incepu sa isi faca aparitia prin atmosfera.Norii fiorosi isi facura scurta prezentare, in timp ce rozaliul il imbratisa pe scriitor, pe motiv de teama.Din todeauna, rozaliului ii fusese frica si chiar si acum la varsta de 20 de ani, inca simtea acea teama patologica.
Yuki nu stiuse de ce baiatului ii era frica, dar era ceva cu adevarat serios.
-I-a ma in brate te rog! Yuki incepu sa-l mangaie pe parul de culoarea florilor de cires, in timp ce tanarul inca mai tremura.In intuneric, nu putea vedea nimic asa ca prefera sa inchida ochii.Dupa ce ca le stricase noaptea pasionala, blondul era si ingrijorat de starea iubitului sau.Inca tremura si isi tinea ochii inchisi, in timp ce il imbratisa pe blond.Cu adevarat era ceva straniu in comportamentul lui.De ce oare se comporta asa? Trebuia sa afle numai decat altfel cine stie ce se putea intamplat...
O noapte furtunoasa
Shuichi statea de ore, vorbind vrute si nevrute cu roscatul spaniol.Acesta i se parea ca rozaliul este cea mai placuta companie pe care ar fi avut-o, desi el stia ca este faimosul cantaret de la Bad Luck, astfel credea ca era un fitos cu nasul pe sus.Dar uite ca se inselase amarnic.Rozaliul il intreba cat este ceasul -intr-un moment de tacere- iar Alfonso se grabi sa-i raspunda.
-Este ora 21.46 de minute.
Rozaliul cand auzi una ca asta, il privi stupefiat apoi incepu sa alerge pe stradutele inguste ale orasului, lasand-ul pe roscat cu un semn de intrebare.
Rozaliul trebuia sa mearga acasa, fiindca uitase sa-si ceara iertare blondului, in fond nu era vina lui pentru ceea ce patise.Grabit si ostenit de puteri, se impiedica de o piatra si cazu chiar la picioarele nimeni altuia decat...
-Ryuchi Sakuma?
-Na no da Shuichi.Am fost foalte ingrijolati pentlu tine!
Cu un aer copilaresc, brunetul de nici mai mult nici mai putin de 35 de ani, il ridica binevoitor pe rozaliu de pe surafata rece, scotand din buzunar pe faimosul rozaliu Kumagoro.
-Kuma te place Shuichiiii!
Shu nu isi nu isi inchipuia cum o persoana asa bine definita ca Ryuchi sa aiba un comportament asa copilaresc si asa de imatur.Barbatul avea deja 35 de ani si se parea ca nu prea tine cont de asta.
-Hmpt! Sakuma-san...eu..
-Ce sa intamplat Shuichi? Rozaliul il privi uimit.Odata in viata lui il auzise -in sfarsit- pe barbat ca este atat de serios si matur.Privirea lui, atat de matura si blanda pe cat atat de protectiva. Nu isi inchipuise ca Ryuchi poate fi asa...normal?
-Stai linistit, sa ramana secretul nostru bine? Ryuchi scoase un zambet extrem de seducator, nelipsit de pe chipul sau.
-Bine.Ryuchi, crezi ca Yuki ma va ierta pentru ca nu l-am ascultat? Barbatul il privea, in timp ce il apuca de talie.
-Shuichi, eu cred ca mai bine ii ceri sfatul unei persoane de sex feminin, fiindca eu nu ma prea descur in relatiile astea.
-Nici o problema!
Zambetul strengar ii aparu pe chip in cele din urma -retragandu-se catre apartament- ii facu -in semn de salut- cu mana.
Barbatul ramase singur, privindu-l parca nu vroia sa se desprinda de el, parca nu ii venea sa-l lase si nu vroia sa il lase sa se duca la Yuki.Dar ce era cu sentimentul ala bizar pe care brunetul il ascundea in suflet? Oare ce punea la cale cel mai viclean barbat din intreaga Japonie?
Shuichi isi aminti si de Alfonso, care il uitase pe banca -privi amuzant in urma lui- apoi se indrepta spre vila romancierului.Ca de obicei, Yuki scria la laptop in timp ce in textul lui, imbina perfect cuvintele pentru o mai frumoasa prezentare.Stia ca daca editorului nu ii placea, trebuia sa o ia de la capat, iar asta nu ii prea convenea fiindca adevarul era ca lenea mai punea din cand in cand stapanire pe el.
Shu baga capul in incapere -ca intodeauna- afisand un biet zambet inocent.Yuki il privea cu coada ochiului, analizandu-l amanuntit.Inainte era trist si abatut, de ce acum se schimbase acest comportament?
-De ce ai venit? pe un ton aspru i se adresa.
-Aaa..Yuki, am venit sa..im cer iertasre, stiu ca nu e vina ta, dar eram si suparat fiindca...tu..cartile.
Yuki se ridica de pe scaunul biroului, mergand catre el, iar cu miscari usaore ii apuca mana:
-De un an intreg suntem impreuna si stii prea bine ca noi nu eram asa de rigizi unul cu altul.Cred ca si mie imi pare rau.Nu te gandi ca nu am inimia!
-Cuvintele tale pot durea...dar sentimentul nu minte.Poate vorbele tale mint, dar ochii tai spun adevarul.
-Cred ca ai dreptate..dar e unde ai invatat sa ma ctesti ca pe o carte?
-Un an intreg..doar o luna mi-a trebuit sa te cunosc mai bine.Doar atat!
Blondul il trase spre el, sarutandu-l pasional.Limbile lor se dezmierdau in timp ce amandoi simteau cum o vraja plina de mister, punea stapanire pe cei doi.Shu se dezmierda cu limba blondului, in timp ce acesta isi strecura mana pe sub bluza rozaliului.Cu cealalata mana, ii desfacea pantalonii, apoi usor il lua pe sus mergand spre dormitor.Patul la fel era nefacut iar hainele erau imprastiate.Se vedea ca nimeni nu avuse cheful necesar sa faca un pic de ordine printre lucruri.
Dar asta era neimportant fiindca acum cei doi traiau parca intr-un paradis.
Cu miscari usoare, blondul se desprinse de sarut, afisand -ca intodeauna- un zambet seducator.Il dezbraca de bluza -care mai mult ii incomoda de a trece mai departe- apoi il elibera si de restul hainelor incomode -din punctul de vedere a lui Yuki-.
Ii saruta corpul, dezmierdandu-i usor cu saruturi pasionale.O dara de saliva se forma de-alungul abdomenului -sa nu mai spun ca placerea era de neanlocuit-.
Blondul ii saruta lobul urechii, apoi il musca tandru, pentru a nu-i crea durere.Ochii rozaliului se inchise brusc, fiindca adevarul era ca ii placea enorm acele "tratamente" facute de iubitul lui.Yuki zambi provocator, atunci cand il vazu pe baiat cum se bucura de fiecare moment de pasiune.Cu miscari usoare, ii apuca mainile, tinandu-le in sus.Apoi incepu sa-l sarute prin zona subratului.Rozaliul incepu sa faca miscari bruste, caci il gadila destul de mult.Blondul se opri,altfel rozaliul putea izbugni in ras.Se urca de corpul firav al baiatului, patrunzandu-l.Shuichi parca era cazut intr-o stare de ebrietate, caci se coporta ca atare.
Deodata luminile se stinsesera, iar ploaia incepu sa isi faca aparitia prin atmosfera.Norii fiorosi isi facura scurta prezentare, in timp ce rozaliul il imbratisa pe scriitor, pe motiv de teama.Din todeauna, rozaliului ii fusese frica si chiar si acum la varsta de 20 de ani, inca simtea acea teama patologica.
Yuki nu stiuse de ce baiatului ii era frica, dar era ceva cu adevarat serios.
-I-a ma in brate te rog! Yuki incepu sa-l mangaie pe parul de culoarea florilor de cires, in timp ce tanarul inca mai tremura.In intuneric, nu putea vedea nimic asa ca prefera sa inchida ochii.Dupa ce ca le stricase noaptea pasionala, blondul era si ingrijorat de starea iubitului sau.Inca tremura si isi tinea ochii inchisi, in timp ce il imbratisa pe blond.Cu adevarat era ceva straniu in comportamentul lui.De ce oare se comporta asa? Trebuia sa afle numai decat altfel cine stie ce se putea intamplat...
-