AnimeZupCăutare

Sfaturi, sugestii si intrebari

Deoarece nu vad un topic asemanator pe aici, m-am gandit c-ar fi o idee buna sa existe si asa ceva. Nu de alta, dar e redundant la un moment dat sa scrii aceleasi lucruri la n oameni pe aici, in n topicuri, mai bine sa fie totul la un loc.

Caz ca nu va dati seama din titlu ce e asta, va explic. Aici se vor pune intrebari pe care unii scriitori tineri s-ar putea sa le aiba si se va incerca gasirea de raspunsuri de catre cei ori mai binevoitori, ori cu ceva mai multa experienta.
Ai dubii cum sa scrii o scena? Posteaza aici ca intrebare si se va gasi cineva care sa incerce sa ofere o mana de ajutor, poate chiar eu daca altcineva nu sare un pic acolo.
Nu esti sigur de forma unor cuvinte, sau de utilizarea unor expresii, sau de Dumnezeu mai stie ce? La fel, posteaza intrebarea si vom incerca sa te ajutam pe cat se poate.

Vreau insa sa fie clar un lucru: acesta nu este un topic unde sa posteze doar cei ce se cred asi in ale scrisului sau care au vreo 15 carti publicate si un New York Bestseller. Aici e loc pentru toata lumea.

DAR, exista o singura si simpla conditie:
Daca nu stii despre ce vorbesti, taci mai bine si nu incurca omul. Daca vrei sa ajuti, asigura-te ca vei cerceta catusi de putin subiectul daca nu esti sigur/a pe ceea ce urmeaza sa zici.

Eu as dori sa pornesc treaba asta cu doua sfaturi care mie personal imi par la mintea cocosului, dar vad ca se ivesc acest gen de probleme:

1. Documentati-va! Un autor cel putin decent stie valoarea muncii de documentare si cat de important e cateodata, mai ales ca deschide posibilitati IMENSE mai tarziu.
Va dau ca exemplu cartea aceasta.
Am avut o scurta discutie prin email cu autorul cartii unde l-am felicitat pentru documentarea realizata pentru carte (nu am citit-o inca, dar multi lauda acuratetea sa). El a avut asta de zis despre documentarea sa:
Ken Kaufman a scris:
The thing about research is the more you find out, the more you realize how little the experts agree on anything and how much is still unknown in this great modern era. That allows me a lot of wiggle room to "imagine" the stuff we don't know. Imagine all the secrets wild nature keeps from us! For me that is a treasure chest to plunder as a writer. And of course the true bizarreness of nature, the stuff we do sort of know and see in all the animal videos on youtube, sets the bar for off-the-wall. I wanted fantasy lovers to embrace Ramblefoot, even though it doesn't venture into the areas of magic and sorcery. That was the real challenge. You can tell me if I succeeded!


Cum ziceam, posibilitati deschise pentru povestea voastra. Sa nu mai zic ca veridicitatea detaliilor vor ajuta cititorii sa se scufunde in lumea imaginata de voi, si apoi e mult mai usor sa-i vrajiti mai departe pentru a-i pastra.

2. Nu folositi IMAGINI in locul DESCRIERII! Nu cred ca pot accentua cat de important e sa va formati mana la a va imagina si descrie propriile personaje, iar a pune imagini cu acestia in loc sa-i munciti voi nu va va ajuta la absolut nimic in timp.
Si de asemenea, daca va descrieti un personaj, nu ni-l bagati pe gat. Vreti sa-l descrieti, folositi-va de trucuri care sa va permita sa ziceti despre acel personaj intr-un mod natural, nu fortat. Nu ne ziceti ce cred alte personaje despre el, puneti-le pe ele sa zica intr-un context potrivit.
Nu veti avea succes de la prima incercare, poate nici de la a zecea, dar trebuie sa perseverati si sa va perfectionati, sa aveti incredere ca se poate mai bine.
Deoarece spiritul de cooperare e masiv aici, hai sa mai adaug eu ceva pana una alta, asa de Craciun.

Melodrama
Unii dintre voi v-ati dezvoltat acest mecanism pentru a va forta personajele in tot felul de situatii care nu li se potrivesc. Melodrama e cel mai usor mod de a face o scena dramatica sa impresioneze, sau de a le da personajelor voastre proprietati care nu exista din faptele lor.
Nu e usor de definit ce inseamna "melodrama" per say, dar e suficient de zis ca presupune exagerarea, cateodata chiar amuzanta, a emotiilor personajelor.
Si am observat adesea asa cazuri pe aici. Relatii intre personaje fortate, situatii in care se plange si se tipa si se musca buze.
De ce nu incercati sa le evitati? De ce nu cautati sa realizati personaje umane si nu caricaturi simpliste si lipsite de substanta?
De ce personajele voastre necesita mereu paragrafe intregi de drama si filozofare asupra sensului vietii proprii, angoase nesfarsite si alte asemenea trucuri ieftine?

Evitarea melodramei e o chestie care eu personal incerc s-o realizez de cativa ani. Oamenii cand se cearta au reactiile lor, cand vorbesc au ticurile lor, cand sufera au problemele lor care au greutate in contextul personal si care nu trebuie sa fie ceva exagerat decat daca personalitatea respectiva necesita asa ceva. Poate nu e calea ideala, dar de cativa ani nu-mi mai vine sa-mi dau pumni cand recitesc ceva ce-am scris dupa cateva luni.

Un articol foarte interesant despre melodrama gasiti aici care v-as recomanda sa-l cititi. Va va servi zic eu.
Am dat astazi din greseala peste un articol foarte interesant undeva pe net. Link-ul va fi mai jos. Reprezinta o lista de povesti ce unii cititorii gasesc ca le-au intalnit mult prea des. Mai pe sleau: astea-s clichee de care suntem satui destui. Va recomand sa aruncati un ochi peste aceasta lista si sa trageti niste povete de acolo ca v-ar putea servi daca doriti sa continuati cu acest hobby al scrisului.

Lista se gaseste pe site-ul Strange Horizons. Lectura placuta.
Postasem asta pe undeva pe forum la un moment dat ca sfat, dar am zis sa va atrag atentia mai usor asupra ei. Este o lucrare de A.S. Byatt, care o puteti gasi in colectia Little Black Book of Stories (care e excelenta de altfel) care trateaza in principal subiectul a cum sa fim creativi cat scriem si cat de valoroasa poate fi o lucrare deosebit de simpla.

Raw Material

Va recomand cu mare drag sa cititi aceasta scurta poveste si sa trageti niste invataminte din ea caci va vor folosi ca viitori scriitori.
Deoarece topicul a intrat intr-un pic de obscuritate, am zis sa va mai atrag atentia asupra unui link interesant legat de acest domeniu. Probabil sunt sfaturi pe care le-ati mai auzit, nu pot baga mana in foc, dar sunt sfaturi bune si de bun simt.
In continuare, mai astept si alte persoane sa-si ofere contributia.

10 Rules for writing fiction
Din gama lucrurilor pe care tot incerc sa le impartasesc cu voi, azi doresc sa va ofer un articol pe care l-am descoperit pe site-ul Romania literara si care trateaza cu problematica des intalnita: "Poti sa INVETI sa scrii literatura?". E scurt, interesant si v-as recomanda sa mai cititi si alte articole pe care le descoperiti pe acolo, caci merita atentia si memoria voastra.

Lectura placuta.

Poti invata sa scrii literatura? de Nicolae Manolescu
The Future of Storytelling e un curs care poate va parea interesant pentru cei pasionati de scris. E un curs online organizat de Facultatea Potsdam, care se desfasoara pe parcursul a opt saptamani, daca nu ma insel, cu cate un filmulet in fiecare saptamana. Azi a fost primul. Asa ca, pentru cei care inca mai doresc sa se inscrie, probabil ca acesta va fi disponibil online, chiar daca nu e varianta "live". Din cate am inteles, vor fi si some assignments in fiecare saptamana, so... spor la lucru daca veti hotari careva sa va inscrieti ^^
Elmore Leonard:
2 Avoid prologues: they can be ­annoying, especially a prologue ­following an introduction that comes after a foreword. But these are ordinarily found in non-fiction. A prologue in a novel is backstory, and you can drop it in anywhere you want. There is a prologue in John Steinbeck's Sweet Thursday, but it's OK because a character in the book makes the point of what my rules are all about. He says: "I like a lot of talk in a book and I don't like to have nobody tell me what the guy that's talking looks like. I want to figure out what he looks like from the way he talks."

3 Never use a verb other than "said" to carry dialogue. The line of dialogue belongs to the character; the verb is the writer sticking his nose in. But "said" is far less intrusive than "grumbled", "gasped", "cautioned", "lied". I once noticed Mary McCarthy ending a line of dialogue with "she asseverated" and had to stop reading and go to the dictionary.

4 Never use an adverb to modify the verb "said" ... he admonished gravely. To use an adverb this way (or almost any way) is a mortal sin. The writer is now exposing himself in earnest, using a word that distracts and can interrupt the rhythm of the exchange. I have a character in one of my books tell how she used to write historical romances "full of rape and adverbs".
7 Use regional dialect, patois, sparingly. Once you start spelling words in dialogue phonetically and loading the page with apos­trophes, you won't be able to stop. Notice the way Annie Proulx captures the flavour of Wyoming voices in her book of short stories Close Range.

8 Avoid detailed descriptions of characters, which Steinbeck covered. In Ernest Hemingway's "Hills Like White Elephants", what do the "Ameri­can and the girl with him" look like? "She had taken off her hat and put it on the table." That's the only reference to a physical description in the story.

9 Don't go into great detail describing places and things, unless you're ­Margaret Atwood and can paint scenes with language. You don't want descriptions that bring the action, the flow of the story, to a standstill.

E exact opusul a ceea ce mi s-a spus pana acum in materie de scris, inclusiv de la profesori si manuale/ghiduri...

Oricum, am si eu un link util (sau, cel putin, mie mi se pare util):
Massive Writing Resources Database
^Este firesc sa fie niste reguli subiective, din moment ce par sa se plieze pe stilul de scris al respectivului scriitor. Intr-un final, noi luam putin din fiecare si ne facem propriile noastre reguli.
M-a frapat si pe mine opozitia aceea atat de puternica impotriva conventionalului. Nu pot spune ca sunt chiar de acord cu... vreuna dintre ele ^^''

Eh, either way, mi-am cautat printre draft-urile de pe tumblr si am gasit si eu niste chestii relativ interesante:
Finding your voice
Creating your own world
Heroic traits and their faults

De asemenea, tumblrul pe care e postata ultima sugestie este plin de idei, resurse si ajutor cu privire la orice posibile detalii in ceea ce priveste scrisul.
There it is.
As vrea sa dezvolt sfatul doi al lui Cyber:
2. Nu folositi IMAGINI in locul DESCRIERII! Nu cred ca pot accentua cat de important e sa va formati mana la a va imagina si descrie propriile personaje, iar a pune imagini cu acestia in loc sa-i munciti voi nu va va ajuta la absolut nimic in timp.
Si de asemenea, daca va descrieti un personaj, nu ni-l bagati pe gat. Vreti sa-l descrieti, folositi-va de trucuri care sa va permita sa ziceti despre acel personaj intr-un mod natural, nu fortat. Nu ne ziceti ce cred alte personaje despre el, puneti-le pe ele sa zica intr-un context potrivit.
Nu veti avea succes de la prima incercare, poate nici de la a zecea, dar trebuie sa perseverati si sa va perfectionati, sa aveti incredere ca se poate mai bine.

Iarasi, vreau sa atrag atentia de o chestie pe care am intalnit-o des in ficuri, in special la cei mai tineri. Mai intai, incep prin a avea actiunea foarte grabita, exagerat de mult dialog si aproape zero descriere. E cam punctul din care incepem toti. Toata lumea le zice ,,descriere, descriere, descriere!!!". Acest lucru ii preseaza sa ,,bage un pumn de sare in ciorba'', si gata, au scapat si de descrierea asta... In special in materie de personaje. Arunca un ,,X avea parul negru si ochii albastri" si gata, scapara de descriere. Unii, pentru a fi mai convingatori, mai baga si niste epitete de te doare capul, gen ,,X avea parul negru ca noaptea cea mai intunecata si ochii albastri ca cel mai senin cer al paradisului''. Please, stop it. E nenatural si suna foarte siropos. Nu vrem sa stim ce ochi/ par/ piele/ unghii au personajele, nici cat de bune/ rele/ destepte/ proaste/ populare/ etc. sunt, din prima.

Descrierea trebuie sa ,,pice'' firesc in text. Nu trebuie sa descrieti fiecare om si fiecare lucru care intra in fragmentele voastre. Nu le faceti dosar. Scoateti in evidenta o trasatura, fizica sau psihica, numai daca inseamna ceva pentru personalitatea personajului sau pentru rolul sau in poveste. Dar asta vine cu experienta literara pe care o acumulati, asa ca cititi cat mai mult.

Dialogul?

Stiu ca fara dialog, se plictiseste audienta, in special tot cea mai tanara (11-15 ani). Dar nu trebuie de fiecare data cand personajele ,,deschid gura'', sa scrieti tot ce zic ele in poveste. Stiu ca e mai bine, pentru un plus de realism, sa fie dialoguri firesti - in genul cum se exprima oamenii zilelor noastre; dar faceti macar totul putin mai interesant, si folositi vorbirea directa numai atunci cand au ceva esential de zis. (de ex. renuntati la dialogul sec: -Buna. Ce faci? -Bine, tu? -Bine, l-ai vazut pe X? -Nu. -Pacat!) Folositi mai bine vorbirea indirecta pentru replicile plictisitoare: ,,Y l-a salutat pe Z si i-a cerut informatii despre X, fara prea mare succes, insa."

Ma mai gandesc daca mai am ceva de punctat.