Azazel vs. Addeh.

Bun - duel :3
Eu [ Addeh ] şi Azazel xd
Tema: Melancolie.
Postarea lucrărilor: 2 Noiembrie.
Termen de votare: de pe 2 noiembrie până pe 10.

*Ştiţi cum votaţi, 'k ? Alegeţi lucrarea favorită şi spuneţi ce v-a plăcut la aceasta. Ofc, să nu văd comentarii gen : Oh cât de mult mi-a plăcut ! *mii de emoticoane* E clar - votez această lucrare căci a fost pe gustul meu ! *alte zeci de emoticoane*.
Sper că s-a înţeles

Azazel va posta lucrările anonime la momentul respectiv.
Baftă măi ! xd

Dupa cum sa zis lucrarile.
Lucrarea 1:

Luciditate morbidă



Înainte ca totul să devină irespirabil, te priveam neclintit cu un sentiment profund ascuns şi-mi spuneam mie însumi că voi exista în continuare, speram că-mi va mai rămâne ceva timp pentru a te admira. Însă timpul devenise inoxerabil, iar eu mă frângeam la fiecare clipă ; spaţiul se strângea în jurul meu, mă pierdeam în uriaşa fereastră demult deschisă. Şi reflectam ... Poate asupra ta, a norului de fum pe care-l lăsai atunci când te săturai de mine.

Cum de mă uitai atât de repede? Cum de deveniseşi atât de obişnuită să mă abandonezi ? Sincer mărturisesc că mă simţeam extrem de singur şi, într-un oarecare propriu impuls prostesc, am fost împins să mă dezbrac de acea monotonie, de banalitatea cu care am fost învăţat chiar de tine. Oh, draga mea, cât de mult îmi lipseşti ! Jur că voi decădea curând, sunt atât de pustiit, nici măcar nu mai respect anostitatea din trecut.

Şi vântul continua să-mi bată în faţă, aducând odată cu el, obsesia neuitată, dorul atât de neînsemnat în faţa ta...

Mai ţii minte cum îţi luam părul între degete şi-ţi tot şopteam iubito ? Şoaptele se regăseau într-al meu suflet ordinar, iar glăsuirile tale pline de o falsitate admirabilă mă înţepau ; îmi zgâriau globii oculari, fiecare cuvânt repetat mă prelungea undeva în vise... Dar somnul nu venea, întârzia de fiecare dată când mă gândeam la momentele noastre. Şi ar miji acel fantastic dintre noi doi, la nesfârşit; la nesfârşit, îţi spun.

Iubito, îţi mai aduci aminte de mine ? Mă îmbrăţişai doar când te simţeai absurdă şi eu mai rău ca tine, era reciproc. Acum ai mai simţi nevoia să retrăieşti ? Să te acoperi în giugiul meu, al înseşi depresiei ?

Haide, retrăieşte odată cu mine morbida iluzie a romanticului irosit.

Lucrarea 2:

Prieteni

Parca nori se adunasera deasupra lui, statea linistit, ingandurat doar privea la cer si se uita in gol.Vroia sa faca ceva care nu mai era demult posibil. Pe dealul verde, era singur si ii lipseau asa de mult prietenii care ii faceau viata mai frumoasa.

Deodata se intrista,parca totul in jurul lui era gri doar cativa stropi de ploaie ii alinau suferinta. Dar netinand cont ca ploua soarele tot lumina puternic, nefiind de ajuns pentru a da totul uitarii. De fiecare data cand vedea fericire ii veneau mereu in minte acele clipe. Totul era frumos,atatea clipe si ganduri de neuitat, dar toate astea se sfarsira intr-un moment de distractie, aparand mereu sentimental de vinovatie si mereu acelasi vise si momente tragice.

Parca’cum se ridica si se duse acasa, toti il asteptau in acel loc plin de viata, nestiind ca aceasta va fi ultima lor petrecere. <hahahahaaa> se auzea pana pe marte si din ce in ce mai multa buna voie si veselie. Cu toti am vrea sa fie asa dar nu,can usa a fost daramata frica ma indepartat iar cand ma-m intors am vazut sange.

O da!!Sange,iesind la lumina din trupurile prietenior mei.Na-m vrut niciodata sa stiu cine a facut asta, stiu doar ca nu am fost acolo….

Oare sa fie asta o pedeapsa? Oare de ce? Na-m fost acolo!!, si doar asta conteaza
Sentimetul de vinovatie te omoara incet-incet, oare asta sa fie o incercare??Nu mai conteaza oricum,amintirile sunt tot ce mi-au mai ramas incercand sa traiesc.


Ploaia se oprise, si el incepu’ sa se miste. Mergea usor spre casa cu capul plecat neputand sa faca altceva.Acolo era singurul sau loc unde era impacat, dormind pentru a nu lasa amintirile sa-l intristeze.


Si poate asa e mai bine, poate ca intr-o zi isi va cred propia lume, dar niciodata prieteni nu se vor putea inlocui.

Start vot!!
Bafta Addeh. xD

Ok, sunt prima care ma incumet sa apar pe aici

deci,
Luciditate morbidă- doar superb, ai dus ideea pana in profunzimile ei
in plus un titlu pe masura
sincer, sunt uimita de cum ai reusit sa expui ceea ce ai expus tu in asa putine randuri
nici macar nu ma ce comenta, stiu ca nu ar trebui un comentariu atat de sec
deci, probabil e si faptul ca ai scris la persoana intai dar descrierea ti-a iesit bine, adica gandurile, sentimentele
ceva potrivit pentru o astfel de lucrare
si diacriticile sunt un plus

Prieteni- titlul e mult prea simplu dupa mine, chiar sec
sunt multe greseli... sincer m-au deranjat, e ceva scurt, putea fi perfect din punctul asta de vedere
povestea in sine, nu ai exprimat ideea asa cum as fi vrut...
am gasit ceva morbid pe acolo care ma dezgusta mai mult, melancolia e altceva decat ce mi-ai transmis tu (nimic personal...)

cam atat, nu am starea necesara sa las un comentariu mai lung...
oricum, felicitari amandurora

si... votul meu merge la prima lucrare

Votez cu prima lucrare pentru ca mi se pare o idee foarte tare si titlul se potriveste de minune fata de al doilea care mi se pare foarte sec si banal. Prima lucrare am inteles-o, a doua mi se pare ca nu se potriveste chiar exact cu tema si am vazut niste greselute de tastare. Anw, lucrarile ambele imi plac, niciuna nu ma uimeste, se putea si mai bine si mai lungi, dar prima cred ca chiar merita votul.

Felicitarii!! Castigatoare Addeh.
Primul tau duel,si asta castigat.
Ne mai auzim aaa defapt citim.
xD