Next, next, next. Sper ca n-am intarziat si thx 4 teh comments 
Btw Gaby, nu am zis ca Matsuro era gol, ci am zis ca a verificat daca e fara haine. Stii, mereu cand o facea cu Inaru se trezea gol 
Anyway... lextura placuta girls .
~Capitolul 14 Pierderea unei legaturi~
Trecusera doua zile de cand ma aflam in locuinta fratelui meu mai mare iar Inaru, cel ce imi era verisor, nu daduse niciun semn de viata. Imi venea greu sa cred ca inca era la servici sau ca nici nu observase ca lipsesc. Era ciudat faptul ca ma gandeam numai la lucruri rele si imi era teama sa nu fi patit ceva : un accident, cine stie? Intotdeauna eram negativist, deci nici de data asta nu mi-am schimbat gandul. Trebuia oricum sa dau pe acasa, nu sa vorbesc cu brunetul, ci sa imi iau lucrurile si sa ii spun ca luasem decizia de a ma muta la Kiru, acum ca aflasem ca suntem frati.
Blondul nu era acasa, probabil umbla prin oras cu prietenii, ori era la munca, nici nu am indraznit sa intreb atunci cand a plecat. Trupul meu se tari pana la baie, facand un dus scurt.
Apa rece ce-mi atingea tandru pielea fina si moale ma facea sa tresar la fiecare picatura, neputand sa imi relaxez deloc trupul. Eram prea stresat atunci cand gandurile imi fugeau la fratele meu. Nu stiam cu cine umbla si parca mi s-ar fi rupt sufletul cand ma gandeam ca ar fi cu o fata in oras, iubita lui. Nu numai blondul era cauza emotiilor mele ce sarisera dintr-o data inauntrul meu, ci si Inaru. Imi era teama ca patise ceva, iar acest gand nu dorea sa imi dea pace deloc. Ma puteam convinge intr-un singur mod : sa ma duc acasa sa il vad.
Dupa ce trupul meu de abia se invatase cu temperatura enervanta a apei, tocmai atunci fusesem nevoit sa ies din baie caci statusem destul. Imi infasor talia cu un prosop si ma indrept spre camera mea. Defapt nu se putea numi camera mea pentru ca nu dormeam singur acolo, stateam impreuna cu Kiru in ea datorita apartamentului ce avea doar un dormitor, insa nu ma deranja atata timp cat nu imparteam acelas pat cu el. Cu toate ca as fi vrut ca in fiecare seara sa ma tina in brate si sa ii simt respiratia calda in ceafa mea, sa imi sopteasca cuvinte frumoase si sa imi ofere cate o sarutare din cand in cand, nu puteam accepta ideea ca am putea ajunge la o partida nebuneasca de sex. Imi era rusine de propriile ganduri atunci cand ii vedeam trupul sculptat atat de bine si-mi imaginam o noapte amoroasa cu el. Singura persoana cu care imi impartisem trupul fusese Inaru si speram ca va fi si ultima.
M-am imbracat intr-un tricou negru cu inscriptia "Pain" pe spate, o pereche de blugi pe care mi cumparase Kiru si in picioare, adidasii negri. Am iesit pe usa si, odata ajuns afara, am incercat sa ma orinetez pentru a gasi drumul spre casa mea. Era destul de greu pentru ca erau o multime de strazi si intersectii iar acel cartier nu imi era prea bine cunoscut, asa ca am luat un taxi. Era mult mai simplu oricum, pentru ca in doar zece minute am si ajuns la destinatie. Am platit soferului si m-am ridicat grabit de pe bancheta din spate, apoi am inchis usa. Nici nu observasem cat de repede automobilul plecase de langa mine, caci ajunsesem in fata usii. Nu doream sa par ca eram ingrijorat, ci doar ca venisem sa imi iau hainele si restul lucrurilor. Degetele mele se ridicara usor si, inainte de a ciocani, pipaira usor suprafata neteda din lemn. Persoana ce imi deschisese usa era chiar Inaru, in carne si oase. Eram fericit ca nu patise nimic si totusi chipul sau impreuna cu acel zambet malefic ma speria, facand ca tot trupul meu sa stea nemiscat. Ma trase inauntru cu toata forta lui, apoi tranti usa in urma mea, impingandu-ma pe scaunul cel mai apropiat.
-Unde dracu ai fost? se resti la mine, eu inca privind buimac in jur.
Partea buna a lucrurilor era ca inca nu aflase ca dormisem la Kiru, insa partea proasta era aceea ca eu trebuiea sa ii spun asta. Nici nu mai astepta raspunsul din partea mea si continua :
-Te-am cautat peste tot, la scoala, la prietena aia a ta Mizuki si chiar si prin baruri si cluburi. Idiotule, tu stii ca mi-am facut griji pentru tine?
Vorbea de parca statuse acasa tot timpul asta si isi vazuse de treaba, fara ca macar sa isi faca griji, sau cel putin asa mi se parea mie. Cred ca pana la urma Kiru avea dreptate. Brunetul ma tinea doar pentru a-si satisface placerile.
-Crezi ca esti singurul care s-a ingrijorat? Si mie mi-a fost teama ca ai patit ceva. i-am raspuns, prinzand putin curaj.
Mi-am marit ochii atunci cand ridica palma in aer, probabil pentru a ma lovi, insa se opri imediat ce mi-am lasat capul si privirea in jos pentru a ma feri.
Se tranti pe scaunul de langa mine, luandu-si o tigara din pachetul de pe masa. Si-o aseza rapid in coltul gurii, intre buze, si, dupa ce o aprinse, incepu a trage cu putere din ea tot acel fum nociv pentru a se calma. Niciodata nu il mai vazusem asa de incruntat si nervos. Totusi trebuia sa ii spun adevaratul motiv pentru care venisem aici, acela ca doream sa imi iau lucrurile si sa ma mut la Kiru, pentru ca nu doream sa ii dau impresii gresite, cum ca am venit acasa ca sa imi cer scuze si sa raman aici. Dar nu era asa usor pe cat parea caci comportamentul lui incepuse a ma speria. De teama ca m-ar putea lovi, ori mai rau, viola, nu mi-am ridicat capul din pamant si am asteptat ca el sa ma intrebe unde am fost si ce am facut, insa tacea. Nu imi punea nicio intrebare, fapt pentru care toate gandurile incepusera sa ma roada. Am prins putin curaj si mi-am desprins buzele, scotand un sunet, ca si cum ar fi trebuit sa fie inceputul unei propozitii pe care nu o puteam continua din cauza emotiilor. Ridica o spranceana in asteptarea mea, insa toate replicile se pierdusera sin u stiam ce sa zic.
-Ma mut la Kiru, am simtit o usurare ca i-am zis asta, insa mai erau multe lucruri de spus. A facut rost de acele acte si se pare ca suntem frati.
Inca nu imi dusesem privirea din podea pe undeva mai sus, insa m-am ridicat in picioare si am incercat sa privesc spre scarile ce duceau la etaj.
-Am venit sa imi iau lucrurile, am rostit in timp ce am inaintat pe scari.
Inaru nu facuse inca nicio miscare asa ca am rasuflat usurat si mi-am asezat o mana pe balustrada, grabind pasul pana sus. Am pasit pe holul de la etaj pana am ajuns in fata unei usi, ce trebuia sa fie usa de la camera mea. Era intredeschisa, gandindu-ma ca atunci cand am plecat nu am lasat-o asa. Fata mea capata o expresie ciudata, si cu toate ca incercam sa par calm, nu puteam. Am impins usor usa si cand am trecut pragul, am observat o silueta aproape goala intinsa in patul meu. Mai bine spus era un tip blond, slab si cu tenul alb, mai putin obrajii ce ii erau complet rosii. Trupul era patat pe alocuri cu picaturi de transpiratie, la fel si cearsaful ce il tinea in zona intima. Stateam in fata lui cu gura cascata incercand sa inteleg ce se intampla, insa nu aveam nicio idee pentru ca eram deadreptul socat.
-Oh, tu trebuie sa fii Matsuro, verisorul lui Inaru. Ce tragedie, mi-a spus ca ii plac blonzii. Ce pacat, tu esti roscat.
Vocea lui ma dezgusta, mai ales ca dupa fiecare cuvant tragea aer in piept si scotea un geamat, de parca cu cinci minute in urma ajunsese la orgasm. Se acoperi mai bine cu cearsaful, apoi incepu a se juca cu o suvita din parul lui, pentru a-mi atrage mie atentia ca el era blond.
-Nu sunt roscat, sunt saten ! am ripostat eu, incercand macar cu aceasta replica sa ii dau peste nas.
Niciunul din noi nu mai spuse nimic atunci cand in incapere aparuse Inaru ca un fulger, parca de abia acum aducandu-si aminte ca il lasase pe ala blond din greseala in camera mea.
-Cine dracu e el? Si de ce e la mine in camera? am urlat, dorind sa ii dau un pumn tipului brunet ce se afla langa mine.
-Nu fi asa gelos, tot tu esti mai bun! imi raspunse cu o calmitate in voce pe care nu o mai auzisem pana atunci. Isi duse o mana in parul meu, iar degetul de la cealalta mana se aseza pe buzele mele.
-Adica l-ai adus pe asta aici pentru a-mi lua locul? Nenororcitule! Tu ti-ai batut joc de mine tot timpul asta. Esti un nemernic, si tu, si lacusta aia din patul meu. Kiru avea dreptate, te-ai schimbat din cauza ca-ti era frica sa nu ma duc la el, altfel ti-ai fi putut pierde valoroasa bijuterie pe care o puteai inlocui oricum cu lacusta aia.
Am indicat cu degetul spre tipul ce statea in pat, apoi am trecut pe langa Inaru ca un fulger pentru a ma asigura ca nu va avea cum sa ma opreasca. Am iesit din camera rapid si am coborat scarile. Trupul imi tremura atunci cand in fata ochilor imi apareau imagini cu Inaru si blondul ala in patul meu. Nu puteam accepta asa ceva! Imi dadusem seama ce prostie am facut sa ajung aici. Imi simteam trupul slabit si ochii inecati in lacrimile sarate ce se prelingeau ca un izvor pe obrajii mei, ajungand pana la barba, apoi dandu-si drumul ca niste picaturi inocente de ploaie. Inima mi se sfasia cand ma gandeam ca fusesem inlocuit cu barbatul ala, ca fusesem mintit atata timp si ca fusesem pentru el doar o jucarie sexuala. Ochii imi erau impanzit de acele lacrimi ce nu se mai opreau, incat imaginea deveni neclara si imi era greu sa cobor treptele. M-am prins de balustrade si m-am lasat in jos, caci picioarele nu mai erau in stare sa ma tina. Am cazut acolo, exact ca un amarat de copil ce fusese abandonat. Voiam sa nu fi plecat de acasa si sa fi ramas in asteptarea lui Kiru, imi era atat de teama ca eram cu cei doi in casa incat mi-as fi dorit sa ma inec din lipsa de aer.
Mi-am simtit trupul tras de o mana puternica. Nu-i puteam observa chipul caci ochii imi erau inchisi, macar asa lacrimile nu mai deveneau atat de abundente. Am simtit cum coboara scarile cu mine si ma aseaza pe ceva moale, care de abia mai tarziu realizasem ca era fotoliul din sufragerie. Imi sterse lacrimile, iar atunci cand mi-am deschis ochii speram sa fie fratele meu, insa chipul brunet si fata palida imi dadu fiori. Nu, nu era Kiru, ci Inaru!
Imi stranse tare incheietarua mainii si se apropie de chipul meu, in acel moment simtind cum raman fara aer. Mirosea a tigari si a bauturi alcoolice, deci picasem foarte prost ca ajunsesem intr-un moment ca acesta.
-Stiu ca esti gelos, nu poti ascunde asta, imi spuse acesta, scancind din dinti cand imi stranse incheietura mai tare.
-Da-mi drumul, nu sunt animalul tau!
-Ba da, chiar esti, ma contrazise, facandu-mi inima sa bata cu putere.
-Nu, nu sunt. Niciodata nu am fost. Acum da-mi drumul si uita de mine.
-Chiar te deranjeaza Damian? Il pot da afara daca vrei, si asa nu m-a satisfacut indeajuns.
Damian? Ce nume mai e si asta? Chiar ii se potrivea lacustei aleia. Am ripostat si mi-am tras mana din stransoare, cu atata putere incat am reusit sa scap.
-Ntz, rau baiat! ranji brunetul, lipindu-si fruntea de a mea. Sufla spre mine tot acel fum de tigara, imediat dupa ce-l trase in plamani, facandu-ma sa tusesc. Se parea ca-l amuza foarte tare, pentru ca imediat incepu a rade.
-Esti asa naiv, Matsuro.
Btw Gaby, nu am zis ca Matsuro era gol, ci am zis ca a verificat daca e fara haine. Stii, mereu cand o facea cu Inaru se trezea gol Anyway... lextura placuta girls .~Capitolul 14 Pierderea unei legaturi~
Trecusera doua zile de cand ma aflam in locuinta fratelui meu mai mare iar Inaru, cel ce imi era verisor, nu daduse niciun semn de viata. Imi venea greu sa cred ca inca era la servici sau ca nici nu observase ca lipsesc. Era ciudat faptul ca ma gandeam numai la lucruri rele si imi era teama sa nu fi patit ceva : un accident, cine stie? Intotdeauna eram negativist, deci nici de data asta nu mi-am schimbat gandul. Trebuia oricum sa dau pe acasa, nu sa vorbesc cu brunetul, ci sa imi iau lucrurile si sa ii spun ca luasem decizia de a ma muta la Kiru, acum ca aflasem ca suntem frati.
Blondul nu era acasa, probabil umbla prin oras cu prietenii, ori era la munca, nici nu am indraznit sa intreb atunci cand a plecat. Trupul meu se tari pana la baie, facand un dus scurt.
Apa rece ce-mi atingea tandru pielea fina si moale ma facea sa tresar la fiecare picatura, neputand sa imi relaxez deloc trupul. Eram prea stresat atunci cand gandurile imi fugeau la fratele meu. Nu stiam cu cine umbla si parca mi s-ar fi rupt sufletul cand ma gandeam ca ar fi cu o fata in oras, iubita lui. Nu numai blondul era cauza emotiilor mele ce sarisera dintr-o data inauntrul meu, ci si Inaru. Imi era teama ca patise ceva, iar acest gand nu dorea sa imi dea pace deloc. Ma puteam convinge intr-un singur mod : sa ma duc acasa sa il vad.
Dupa ce trupul meu de abia se invatase cu temperatura enervanta a apei, tocmai atunci fusesem nevoit sa ies din baie caci statusem destul. Imi infasor talia cu un prosop si ma indrept spre camera mea. Defapt nu se putea numi camera mea pentru ca nu dormeam singur acolo, stateam impreuna cu Kiru in ea datorita apartamentului ce avea doar un dormitor, insa nu ma deranja atata timp cat nu imparteam acelas pat cu el. Cu toate ca as fi vrut ca in fiecare seara sa ma tina in brate si sa ii simt respiratia calda in ceafa mea, sa imi sopteasca cuvinte frumoase si sa imi ofere cate o sarutare din cand in cand, nu puteam accepta ideea ca am putea ajunge la o partida nebuneasca de sex. Imi era rusine de propriile ganduri atunci cand ii vedeam trupul sculptat atat de bine si-mi imaginam o noapte amoroasa cu el. Singura persoana cu care imi impartisem trupul fusese Inaru si speram ca va fi si ultima.
M-am imbracat intr-un tricou negru cu inscriptia "Pain" pe spate, o pereche de blugi pe care mi cumparase Kiru si in picioare, adidasii negri. Am iesit pe usa si, odata ajuns afara, am incercat sa ma orinetez pentru a gasi drumul spre casa mea. Era destul de greu pentru ca erau o multime de strazi si intersectii iar acel cartier nu imi era prea bine cunoscut, asa ca am luat un taxi. Era mult mai simplu oricum, pentru ca in doar zece minute am si ajuns la destinatie. Am platit soferului si m-am ridicat grabit de pe bancheta din spate, apoi am inchis usa. Nici nu observasem cat de repede automobilul plecase de langa mine, caci ajunsesem in fata usii. Nu doream sa par ca eram ingrijorat, ci doar ca venisem sa imi iau hainele si restul lucrurilor. Degetele mele se ridicara usor si, inainte de a ciocani, pipaira usor suprafata neteda din lemn. Persoana ce imi deschisese usa era chiar Inaru, in carne si oase. Eram fericit ca nu patise nimic si totusi chipul sau impreuna cu acel zambet malefic ma speria, facand ca tot trupul meu sa stea nemiscat. Ma trase inauntru cu toata forta lui, apoi tranti usa in urma mea, impingandu-ma pe scaunul cel mai apropiat.
-Unde dracu ai fost? se resti la mine, eu inca privind buimac in jur.
Partea buna a lucrurilor era ca inca nu aflase ca dormisem la Kiru, insa partea proasta era aceea ca eu trebuiea sa ii spun asta. Nici nu mai astepta raspunsul din partea mea si continua :
-Te-am cautat peste tot, la scoala, la prietena aia a ta Mizuki si chiar si prin baruri si cluburi. Idiotule, tu stii ca mi-am facut griji pentru tine?
Vorbea de parca statuse acasa tot timpul asta si isi vazuse de treaba, fara ca macar sa isi faca griji, sau cel putin asa mi se parea mie. Cred ca pana la urma Kiru avea dreptate. Brunetul ma tinea doar pentru a-si satisface placerile.
-Crezi ca esti singurul care s-a ingrijorat? Si mie mi-a fost teama ca ai patit ceva. i-am raspuns, prinzand putin curaj.
Mi-am marit ochii atunci cand ridica palma in aer, probabil pentru a ma lovi, insa se opri imediat ce mi-am lasat capul si privirea in jos pentru a ma feri.
Se tranti pe scaunul de langa mine, luandu-si o tigara din pachetul de pe masa. Si-o aseza rapid in coltul gurii, intre buze, si, dupa ce o aprinse, incepu a trage cu putere din ea tot acel fum nociv pentru a se calma. Niciodata nu il mai vazusem asa de incruntat si nervos. Totusi trebuia sa ii spun adevaratul motiv pentru care venisem aici, acela ca doream sa imi iau lucrurile si sa ma mut la Kiru, pentru ca nu doream sa ii dau impresii gresite, cum ca am venit acasa ca sa imi cer scuze si sa raman aici. Dar nu era asa usor pe cat parea caci comportamentul lui incepuse a ma speria. De teama ca m-ar putea lovi, ori mai rau, viola, nu mi-am ridicat capul din pamant si am asteptat ca el sa ma intrebe unde am fost si ce am facut, insa tacea. Nu imi punea nicio intrebare, fapt pentru care toate gandurile incepusera sa ma roada. Am prins putin curaj si mi-am desprins buzele, scotand un sunet, ca si cum ar fi trebuit sa fie inceputul unei propozitii pe care nu o puteam continua din cauza emotiilor. Ridica o spranceana in asteptarea mea, insa toate replicile se pierdusera sin u stiam ce sa zic.
-Ma mut la Kiru, am simtit o usurare ca i-am zis asta, insa mai erau multe lucruri de spus. A facut rost de acele acte si se pare ca suntem frati.
Inca nu imi dusesem privirea din podea pe undeva mai sus, insa m-am ridicat in picioare si am incercat sa privesc spre scarile ce duceau la etaj.
-Am venit sa imi iau lucrurile, am rostit in timp ce am inaintat pe scari.
Inaru nu facuse inca nicio miscare asa ca am rasuflat usurat si mi-am asezat o mana pe balustrada, grabind pasul pana sus. Am pasit pe holul de la etaj pana am ajuns in fata unei usi, ce trebuia sa fie usa de la camera mea. Era intredeschisa, gandindu-ma ca atunci cand am plecat nu am lasat-o asa. Fata mea capata o expresie ciudata, si cu toate ca incercam sa par calm, nu puteam. Am impins usor usa si cand am trecut pragul, am observat o silueta aproape goala intinsa in patul meu. Mai bine spus era un tip blond, slab si cu tenul alb, mai putin obrajii ce ii erau complet rosii. Trupul era patat pe alocuri cu picaturi de transpiratie, la fel si cearsaful ce il tinea in zona intima. Stateam in fata lui cu gura cascata incercand sa inteleg ce se intampla, insa nu aveam nicio idee pentru ca eram deadreptul socat.
-Oh, tu trebuie sa fii Matsuro, verisorul lui Inaru. Ce tragedie, mi-a spus ca ii plac blonzii. Ce pacat, tu esti roscat.
Vocea lui ma dezgusta, mai ales ca dupa fiecare cuvant tragea aer in piept si scotea un geamat, de parca cu cinci minute in urma ajunsese la orgasm. Se acoperi mai bine cu cearsaful, apoi incepu a se juca cu o suvita din parul lui, pentru a-mi atrage mie atentia ca el era blond.
-Nu sunt roscat, sunt saten ! am ripostat eu, incercand macar cu aceasta replica sa ii dau peste nas.
Niciunul din noi nu mai spuse nimic atunci cand in incapere aparuse Inaru ca un fulger, parca de abia acum aducandu-si aminte ca il lasase pe ala blond din greseala in camera mea.
-Cine dracu e el? Si de ce e la mine in camera? am urlat, dorind sa ii dau un pumn tipului brunet ce se afla langa mine.
-Nu fi asa gelos, tot tu esti mai bun! imi raspunse cu o calmitate in voce pe care nu o mai auzisem pana atunci. Isi duse o mana in parul meu, iar degetul de la cealalta mana se aseza pe buzele mele.
-Adica l-ai adus pe asta aici pentru a-mi lua locul? Nenororcitule! Tu ti-ai batut joc de mine tot timpul asta. Esti un nemernic, si tu, si lacusta aia din patul meu. Kiru avea dreptate, te-ai schimbat din cauza ca-ti era frica sa nu ma duc la el, altfel ti-ai fi putut pierde valoroasa bijuterie pe care o puteai inlocui oricum cu lacusta aia.
Am indicat cu degetul spre tipul ce statea in pat, apoi am trecut pe langa Inaru ca un fulger pentru a ma asigura ca nu va avea cum sa ma opreasca. Am iesit din camera rapid si am coborat scarile. Trupul imi tremura atunci cand in fata ochilor imi apareau imagini cu Inaru si blondul ala in patul meu. Nu puteam accepta asa ceva! Imi dadusem seama ce prostie am facut sa ajung aici. Imi simteam trupul slabit si ochii inecati in lacrimile sarate ce se prelingeau ca un izvor pe obrajii mei, ajungand pana la barba, apoi dandu-si drumul ca niste picaturi inocente de ploaie. Inima mi se sfasia cand ma gandeam ca fusesem inlocuit cu barbatul ala, ca fusesem mintit atata timp si ca fusesem pentru el doar o jucarie sexuala. Ochii imi erau impanzit de acele lacrimi ce nu se mai opreau, incat imaginea deveni neclara si imi era greu sa cobor treptele. M-am prins de balustrade si m-am lasat in jos, caci picioarele nu mai erau in stare sa ma tina. Am cazut acolo, exact ca un amarat de copil ce fusese abandonat. Voiam sa nu fi plecat de acasa si sa fi ramas in asteptarea lui Kiru, imi era atat de teama ca eram cu cei doi in casa incat mi-as fi dorit sa ma inec din lipsa de aer.
Mi-am simtit trupul tras de o mana puternica. Nu-i puteam observa chipul caci ochii imi erau inchisi, macar asa lacrimile nu mai deveneau atat de abundente. Am simtit cum coboara scarile cu mine si ma aseaza pe ceva moale, care de abia mai tarziu realizasem ca era fotoliul din sufragerie. Imi sterse lacrimile, iar atunci cand mi-am deschis ochii speram sa fie fratele meu, insa chipul brunet si fata palida imi dadu fiori. Nu, nu era Kiru, ci Inaru!
Imi stranse tare incheietarua mainii si se apropie de chipul meu, in acel moment simtind cum raman fara aer. Mirosea a tigari si a bauturi alcoolice, deci picasem foarte prost ca ajunsesem intr-un moment ca acesta.
-Stiu ca esti gelos, nu poti ascunde asta, imi spuse acesta, scancind din dinti cand imi stranse incheietura mai tare.
-Da-mi drumul, nu sunt animalul tau!
-Ba da, chiar esti, ma contrazise, facandu-mi inima sa bata cu putere.
-Nu, nu sunt. Niciodata nu am fost. Acum da-mi drumul si uita de mine.
-Chiar te deranjeaza Damian? Il pot da afara daca vrei, si asa nu m-a satisfacut indeajuns.
Damian? Ce nume mai e si asta? Chiar ii se potrivea lacustei aleia. Am ripostat si mi-am tras mana din stransoare, cu atata putere incat am reusit sa scap.
-Ntz, rau baiat! ranji brunetul, lipindu-si fruntea de a mea. Sufla spre mine tot acel fum de tigara, imediat dupa ce-l trase in plamani, facandu-ma sa tusesc. Se parea ca-l amuza foarte tare, pentru ca imediat incepu a rade.
-Esti asa naiv, Matsuro.
![[Imagine: dbigps.png]](http://i42.tinypic.com/dbigps.png)