06-01-2012, 10:13 PM
Hy everyone ! Am adus cap nou care sper ca va fi pe masura asteptarilor voastre, desi presupun ca veti fi destul de uimiti ...Nu spun mai multe....Aaa da ! Inainte sa uit...Kame mi-a dat ideea acestui cap eu nu am facut decat sa dezvolt si sa adaug, deci daca nu va place...e vina ei =))
Capitolul XVII
-O repet pentru ultima data...Intre mine si Ace nu este nimic ! Nu inteleg de ce insistati cu povestea asta cand v-am repetat de nenumarate ori ca e o minciuna.
-Inteleg perfect domnisoara Greys,dar eu v-am intrebat de cand timp sunteti impreuna.
-Oh Doamne ! am rostit enervata inchizandu-i telefonul in nas reporterului de la celalalt capat al firului.
De trei zile de cand se declansase povestea cum ca eu si Ace am avea o legatura amoroasa telefonul nu incetase sa-mi sune.Deja incepeam sa detest din ce in ce mai mult chestia asta.Am aruncat o scurta privire pe fereastra vazandu-mi parintii cum se urcau in masina.Aveau,din cate intelesesem ,o intalnire importanta cu mai multi designeri.Nimic care sa ma intereseze.Am rasuflat usurata la gandul ca spre deosebire de multa alta lume,dragii si minunatii mei parinti nu citeau ziarele de scandal,deci,nu aveau de unde stii tot ceea ce se vehicula prin presa,iar de aflat nu prea aveau de unde,din moment ce nimeni nu si-ar fi permis sa aduca vreodata vorba de asa ceva de fata cu unul din parintii mei.Nu ca m-as fi temut de reactia lor.In fond eram majora si vaccinata, dar pur si simplu nu vroiam sa le dau impresia ca am venit acasa doar pentru a...cocheta cu primul care-mi iese in cale.Si mai era si povestea cu Wade.Nici pana acum nu le-am povestit ce se intamplase,desi stiam ca banuiau ca ne-am despartit,dar cu siguranta nu stiau motivul,ceea ce era perfect deoarece nici prin cap nu vroiam sa afle ca nenorocitul acela ma inselase.Si inca cu cine.
Am oftat obosita incercand sa nu ma mai gandesc la nimic.M-am asezat comfortabil pe canapeaua din living nederanjandu-ma de faptul ca inca eram in pijamalele . Tricoul alb si perechea de pantaloni de aceeasi culoare, cu floricele albastre si roz,destul de lagi mi se pareau vestimentatia perfecta pentru acesta ora a zilei.I-am cerut Erikai o cafea tare,iar dupa ce m-a asigurat ca mi-o va aduce in cinci minute ,am dat drumul LD-ului incercand sa gasesc ceva cu care sa-mi omor timpul.
Probabil ca asa mi-as fi petrecut intreaga zi,in fata televizorului consumand calorii si bucurandu-ma de o zii linistita...Asta daca nu eram deranjata de sunetul destul de neplacat al soneriei.Cum Erika nu era prin preajma, am tras puternic aer in piept ridicandu-ma plictisita din fotoliul meu moale si comod.M-am apropiat lenesa de usa frecandu-ma somnoroasa la ochi.Asta nu era una din zilele mele bune.Cu siguranta nu.
-Riley ?! am soptit de-a dreptul surprinsa, un zambet vag aparandu-mi pe chip atunci cand i-am vazut expresia intiparata pe fata.Parea oarecum suparat ,indignat si ranit in acelasi timp,ceea ce nu era deloc caracteristic lui.S-a intamplat ceva? am intrebat, vocea fiindu-mi aproape stinsa.
-Pot intra? a rostit absent pe un ton glacial privindu-ma direct in ochi.
M-am dat usor la o parte,invitandu-l cu o miscare usoara din cap inauntru.Pasea calm tinandu-si capul mai mult plecat.L-am privit nedumerita incercand sa gasesc o explicatie plauzibila a comportamentului sau.Nu-mi trecea nimic prin cap.
-Ei gata cu misterul ! Ce naiba e cu tine? De ce arati de parca ti s-au inecat toate corabiile? am intrebat incercand sa-mi concentrez toata atentia asupra chipului sau.M-am asezat alaturi de el pe canapea luandu-i mana in palma mea.Si-a retras-o instantaneu, privindu-ma acuzator.
-De ce m-ai mintit Allison? De ce ? Sunt prietenul tau cel mai bun, sau ma rog asta se presupunea sa fiu.De ce ma minti atunci?
L-am privit pentru o secunda uimita, ochii marindumi-se cat cepele,Asta clar era o surpriza ! Una destul de bizara.
-Despre ce naiba vorbesti ? Mereu am fost sincera cu tine ! Habar n-am la ce te referi ! Si totusi,chiar daca te-as fi mintit, nu e cazul sa reactionezi asa ...sau este? am intrebat pe un ton in care se regasea indignarea si ingrijorarea de-o potriva.
-Ace Damon ! Ai spus ca nu ai nici o legatura cu el ! Atunci de ce v-am vazut zilele trecute in ziar...sarutandu-va? a rostit atat de incet incat abia l-am putut auzi.
Am tacut o clipa privindu-l ca picata din avion.Mi-am desprins mana dintr-a lui ridicandu-ma de pe canapea atat de repede incat chiar si eu m-am mirat.Mi-am intors privirea spre Riley.
-Deci asta era tot? Pentru asta reactionezi asa? Pentru un amarat de zvon pe care l-ai aflat din presa? Adica pe mine, care sunt prietena ta de atatia ani nu ma crezi dar ce scrie pe o amarata de bucata de hartie da? am strigat enervata la culme de atitudianea celui ce se chema "cel mai bun prieten " al meu.
Am tras puternic aer in piept continuand pe un ton jos din care reiesea cu usurinta dezamagirea.
-Habar n-aveam cat de putina incredere ai tu in mine Riley ! Si chiar daca as fi avut o relatie cu Ace Damon ar fi trebuit sa se bucuri pentru mine si sa ma incurajezi, sa ma sustii indiferent daca tu crezi ca ceea ce a-si face e o greseala.Ar trebui sa fii fericit deaorece usor usor il uit pe cel pe care nu demult il iubeam mai mult decat pe mine.In schimb tu ce faci? Vii aici,nu ca sa ma vezi, sa te interesezi de mine si de cum ma simt.Nu,asta nu e important ! Vii aici ca sa-mi reprosezi ca te-am mintit in legatura cu o presupusa relatie pe care as avea-o cu o anumita persoana si care la dracu' nici nu exista, am incheiat nervoasa cateva lacrimi razlete aparandu-mi in coltul ochilor.
Mi-am ascuns chipul in palme incercand sa ma calmez.Mi-am sters usor lacrimile limpezindu-mi mintea.Exagerasem ! O stiam prea bine, dar pur si simplu nu m-am putut abtine.Intelegeam ca e prietenul meu si ca isi face griji pentru mine,dar asta nu insemna ca avea dreptul sa se bage in viata mea.
Am tresarit o secunda simtindu-l cum se ridica de pe canapea.Nu-l vedeam ,dar eram sigura ca ma priveste.Mi-am ridicat capul cautandu-l cu privirea.Statea la fereastra fulgerandu-ma cu acei ochii intensi de culoarea caramelului topit.Era furios!
-Stii Allison ca imi pasa de tine! Nu ti-am spus-o niciodata dar am avut grija sa ti-o demonstrez mereu.Ti-am fost mereu aproape, atunci cand ai avut nevoie de mine si ti-am purtat de grija ca un bun prieten ce-ti si sunt.Nu te-ai intrebat niciodata de ce fac asta?
L-am privit nedumerita in timp ce respiram regulat.Mi-am mai sters ina odata obrazul dand negativ din cap.Adevarul era ca Riley fusese mereu acolo pentru a-mi oferi ajutorul sau, indiferent daca il chemam sau nu.Pur si simplu era mereu langa mine.Asta insa pana sa il cunosc pe Wade.Chiar fusesem surprinsa de atitudinea rece si distanta pe care o luase Riley atunci cand i-am povestit de sentimentele mele pentru Wade. Mereu m-am intrebat de ce Riley, care pana atunci era practic umbra mea, inecetase sa mai fie langa mine si sa ma mai sprijine, si nici pana astazi nu aflasem de ce.
-Ei bine ,cred ca niciodata nu ai inteles, sau nu ai vrut sa intelegi, a continuat pe un ton rece,in care se simtea frustarea si furia.Niciodata nu ai inteles ca...te iubesc!
-Poftim ?! am gangurit de-a dreptul stupefiata pamantul clatinandu-mi-se sub picioare.Riley ce tot indrugi acolo?
-Exact ceea ce auzi ! Te-am iubit mereu, inca de cand eram niste copii ! Te iubeam atat de mult incat eram in stare sa fac absolut orice ca tu sa observi adevarate mele sentimente, dar tu erai mereu in alta parte.Iar cand nenorocitul ala de Wade a aparut aproape ca mi-am pierdut orice speranta si chiar pentru o perioada ma impacasem cu ideea crezand ca oricum nu va dura mult.Asa ca am stat si am asteptat, si am tot asteptat... dar cand am vazut ca lucrurile intre voi merg tot mai bine, am decis ca e timpul sa actionez.
-Riley ce naiba spui acolo? l-am intrebat cu glasul stins asezandu-ma socata pe fotoliul de langa mine.Se pare ca nu ma auzise.
-Scumpa mea Allison cine crezi ca i-a facut cunostinta lui Wade cu Denise? Cine crezi ca a planuit fiecare miscare pentru ca tu si Wade sa va despartiti ?Exact...eu. Eu am fost cel care le-a facut cunostinta, eu am fost cel care a facut totul ca Wade sa te paraseasca.Am platit-o pe Denise sa-l cucereasca si trebuie sa recunosc ca i-a iesit destul de mine.Bineinteles ca situatia a degenerat.Mai intai era statutul de tarfa al lui Denise si reputatia lui Wade in joc, dar totul a fost perfect in final.El te-a abandonat, iar tu il urai.O ocazie perfecta ca eu sa intervin si sa-ti fiu aproape , iar tu ranita, sa te consolezi in bratele mele si sa....
Nu a mai continuat, palma mea facandu-l sa se clatine putin.L-am privit cu desgust lovindu-l inca o data peste obrazul deja rosu.Nu-mi venea sa cred ca cel pe care il consideram practic fratele meu fusese in stare sa-mi faca asa ceva.Niciodata,nici in cele mai groaznice cosmaruri nu mi l-as fi imaginat pe Riley impotriva mea sau a fericirii mele.
-Esti un nenorocit ! Nu-ti dai seama ca mi-ai distrus viata?! Tu esti cel din cauza caruia am suferit cel mai mult ! Tu esti cel care mi-a naruit intr-o secunda fericirea, tot ceea ce eu aveam mai de pret ! am tipat cat m-au tinut plamanii lovindu-l cu pumnii in piept in timp ce mii de lacrimi imi brazdau chipul.Tu erai cel mai bun prieten al meu ! Cum...cum ai putut sa faci asta? Credeai ca asa o sa te iubesc? Ei bine, afla ca niciodata nu te-am iubit altfel decat ca pe un frate.Niciodata nu te-am privit altfel !
Am cazut la podea, un plans sfasietor, pierdut in durere cuprinzandu-ma.Era ireal.Era pur si simplu cel mai urat cosmar! Mi-am amintit de Wade si un val de tristete mi-a invaluit sufletul.Era bineinteles vina lui ,dar acum stiam ca macar nu era singurul vinovat.
L-am auzit pe Riley cum se apleaca spre mine incercand sa ma apuce de brat.M-am smucit imediat fara macar sa-l privesc.
-Nu ma atinge ! am strigat cat de tare am putut facandu-l sa tresare.Te urasc Riley Marks ! Pur si simplu te urasc!
Mi-am ridicat privirea necrutatoare spre el.Parea indurerat si trist.Si-a dus usor mana la gura vrand sa suna ceva.A renuntat in scurt timp indreptandu-se spre iesire, lasandu-ma singura in linistea apasatoare a incaperii.Cu ultimele puteri m-am ridicat de pe jos si mi-am tarat picioarele pana la canapea.M-am asezat absenta strangandu-mi picioarele la piept si leganandu-ma usor
-Mi-ai distrus viata ca si cum ar fi fost o amarata de piesa de domino....Pentru asta nu o sa te iert niciodata ! Niciodata ! am soptit apasat lasandu-ma coplesita de miile de lacrimi ce-mi inavaluiau chipul.
P.S. Scuzati eventualele greseli ....Nu prea am avut timp sa il corectez asa cum trebuie :-)
Capitolul XVII
-O repet pentru ultima data...Intre mine si Ace nu este nimic ! Nu inteleg de ce insistati cu povestea asta cand v-am repetat de nenumarate ori ca e o minciuna.
-Inteleg perfect domnisoara Greys,dar eu v-am intrebat de cand timp sunteti impreuna.
-Oh Doamne ! am rostit enervata inchizandu-i telefonul in nas reporterului de la celalalt capat al firului.
De trei zile de cand se declansase povestea cum ca eu si Ace am avea o legatura amoroasa telefonul nu incetase sa-mi sune.Deja incepeam sa detest din ce in ce mai mult chestia asta.Am aruncat o scurta privire pe fereastra vazandu-mi parintii cum se urcau in masina.Aveau,din cate intelesesem ,o intalnire importanta cu mai multi designeri.Nimic care sa ma intereseze.Am rasuflat usurata la gandul ca spre deosebire de multa alta lume,dragii si minunatii mei parinti nu citeau ziarele de scandal,deci,nu aveau de unde stii tot ceea ce se vehicula prin presa,iar de aflat nu prea aveau de unde,din moment ce nimeni nu si-ar fi permis sa aduca vreodata vorba de asa ceva de fata cu unul din parintii mei.Nu ca m-as fi temut de reactia lor.In fond eram majora si vaccinata, dar pur si simplu nu vroiam sa le dau impresia ca am venit acasa doar pentru a...cocheta cu primul care-mi iese in cale.Si mai era si povestea cu Wade.Nici pana acum nu le-am povestit ce se intamplase,desi stiam ca banuiau ca ne-am despartit,dar cu siguranta nu stiau motivul,ceea ce era perfect deoarece nici prin cap nu vroiam sa afle ca nenorocitul acela ma inselase.Si inca cu cine.
Am oftat obosita incercand sa nu ma mai gandesc la nimic.M-am asezat comfortabil pe canapeaua din living nederanjandu-ma de faptul ca inca eram in pijamalele . Tricoul alb si perechea de pantaloni de aceeasi culoare, cu floricele albastre si roz,destul de lagi mi se pareau vestimentatia perfecta pentru acesta ora a zilei.I-am cerut Erikai o cafea tare,iar dupa ce m-a asigurat ca mi-o va aduce in cinci minute ,am dat drumul LD-ului incercand sa gasesc ceva cu care sa-mi omor timpul.
Probabil ca asa mi-as fi petrecut intreaga zi,in fata televizorului consumand calorii si bucurandu-ma de o zii linistita...Asta daca nu eram deranjata de sunetul destul de neplacat al soneriei.Cum Erika nu era prin preajma, am tras puternic aer in piept ridicandu-ma plictisita din fotoliul meu moale si comod.M-am apropiat lenesa de usa frecandu-ma somnoroasa la ochi.Asta nu era una din zilele mele bune.Cu siguranta nu.
-Riley ?! am soptit de-a dreptul surprinsa, un zambet vag aparandu-mi pe chip atunci cand i-am vazut expresia intiparata pe fata.Parea oarecum suparat ,indignat si ranit in acelasi timp,ceea ce nu era deloc caracteristic lui.S-a intamplat ceva? am intrebat, vocea fiindu-mi aproape stinsa.
-Pot intra? a rostit absent pe un ton glacial privindu-ma direct in ochi.
M-am dat usor la o parte,invitandu-l cu o miscare usoara din cap inauntru.Pasea calm tinandu-si capul mai mult plecat.L-am privit nedumerita incercand sa gasesc o explicatie plauzibila a comportamentului sau.Nu-mi trecea nimic prin cap.
-Ei gata cu misterul ! Ce naiba e cu tine? De ce arati de parca ti s-au inecat toate corabiile? am intrebat incercand sa-mi concentrez toata atentia asupra chipului sau.M-am asezat alaturi de el pe canapea luandu-i mana in palma mea.Si-a retras-o instantaneu, privindu-ma acuzator.
-De ce m-ai mintit Allison? De ce ? Sunt prietenul tau cel mai bun, sau ma rog asta se presupunea sa fiu.De ce ma minti atunci?
L-am privit pentru o secunda uimita, ochii marindumi-se cat cepele,Asta clar era o surpriza ! Una destul de bizara.
-Despre ce naiba vorbesti ? Mereu am fost sincera cu tine ! Habar n-am la ce te referi ! Si totusi,chiar daca te-as fi mintit, nu e cazul sa reactionezi asa ...sau este? am intrebat pe un ton in care se regasea indignarea si ingrijorarea de-o potriva.
-Ace Damon ! Ai spus ca nu ai nici o legatura cu el ! Atunci de ce v-am vazut zilele trecute in ziar...sarutandu-va? a rostit atat de incet incat abia l-am putut auzi.
Am tacut o clipa privindu-l ca picata din avion.Mi-am desprins mana dintr-a lui ridicandu-ma de pe canapea atat de repede incat chiar si eu m-am mirat.Mi-am intors privirea spre Riley.
-Deci asta era tot? Pentru asta reactionezi asa? Pentru un amarat de zvon pe care l-ai aflat din presa? Adica pe mine, care sunt prietena ta de atatia ani nu ma crezi dar ce scrie pe o amarata de bucata de hartie da? am strigat enervata la culme de atitudianea celui ce se chema "cel mai bun prieten " al meu.
Am tras puternic aer in piept continuand pe un ton jos din care reiesea cu usurinta dezamagirea.
-Habar n-aveam cat de putina incredere ai tu in mine Riley ! Si chiar daca as fi avut o relatie cu Ace Damon ar fi trebuit sa se bucuri pentru mine si sa ma incurajezi, sa ma sustii indiferent daca tu crezi ca ceea ce a-si face e o greseala.Ar trebui sa fii fericit deaorece usor usor il uit pe cel pe care nu demult il iubeam mai mult decat pe mine.In schimb tu ce faci? Vii aici,nu ca sa ma vezi, sa te interesezi de mine si de cum ma simt.Nu,asta nu e important ! Vii aici ca sa-mi reprosezi ca te-am mintit in legatura cu o presupusa relatie pe care as avea-o cu o anumita persoana si care la dracu' nici nu exista, am incheiat nervoasa cateva lacrimi razlete aparandu-mi in coltul ochilor.
Mi-am ascuns chipul in palme incercand sa ma calmez.Mi-am sters usor lacrimile limpezindu-mi mintea.Exagerasem ! O stiam prea bine, dar pur si simplu nu m-am putut abtine.Intelegeam ca e prietenul meu si ca isi face griji pentru mine,dar asta nu insemna ca avea dreptul sa se bage in viata mea.
Am tresarit o secunda simtindu-l cum se ridica de pe canapea.Nu-l vedeam ,dar eram sigura ca ma priveste.Mi-am ridicat capul cautandu-l cu privirea.Statea la fereastra fulgerandu-ma cu acei ochii intensi de culoarea caramelului topit.Era furios!
-Stii Allison ca imi pasa de tine! Nu ti-am spus-o niciodata dar am avut grija sa ti-o demonstrez mereu.Ti-am fost mereu aproape, atunci cand ai avut nevoie de mine si ti-am purtat de grija ca un bun prieten ce-ti si sunt.Nu te-ai intrebat niciodata de ce fac asta?
L-am privit nedumerita in timp ce respiram regulat.Mi-am mai sters ina odata obrazul dand negativ din cap.Adevarul era ca Riley fusese mereu acolo pentru a-mi oferi ajutorul sau, indiferent daca il chemam sau nu.Pur si simplu era mereu langa mine.Asta insa pana sa il cunosc pe Wade.Chiar fusesem surprinsa de atitudinea rece si distanta pe care o luase Riley atunci cand i-am povestit de sentimentele mele pentru Wade. Mereu m-am intrebat de ce Riley, care pana atunci era practic umbra mea, inecetase sa mai fie langa mine si sa ma mai sprijine, si nici pana astazi nu aflasem de ce.
-Ei bine ,cred ca niciodata nu ai inteles, sau nu ai vrut sa intelegi, a continuat pe un ton rece,in care se simtea frustarea si furia.Niciodata nu ai inteles ca...te iubesc!
-Poftim ?! am gangurit de-a dreptul stupefiata pamantul clatinandu-mi-se sub picioare.Riley ce tot indrugi acolo?
-Exact ceea ce auzi ! Te-am iubit mereu, inca de cand eram niste copii ! Te iubeam atat de mult incat eram in stare sa fac absolut orice ca tu sa observi adevarate mele sentimente, dar tu erai mereu in alta parte.Iar cand nenorocitul ala de Wade a aparut aproape ca mi-am pierdut orice speranta si chiar pentru o perioada ma impacasem cu ideea crezand ca oricum nu va dura mult.Asa ca am stat si am asteptat, si am tot asteptat... dar cand am vazut ca lucrurile intre voi merg tot mai bine, am decis ca e timpul sa actionez.
-Riley ce naiba spui acolo? l-am intrebat cu glasul stins asezandu-ma socata pe fotoliul de langa mine.Se pare ca nu ma auzise.
-Scumpa mea Allison cine crezi ca i-a facut cunostinta lui Wade cu Denise? Cine crezi ca a planuit fiecare miscare pentru ca tu si Wade sa va despartiti ?Exact...eu. Eu am fost cel care le-a facut cunostinta, eu am fost cel care a facut totul ca Wade sa te paraseasca.Am platit-o pe Denise sa-l cucereasca si trebuie sa recunosc ca i-a iesit destul de mine.Bineinteles ca situatia a degenerat.Mai intai era statutul de tarfa al lui Denise si reputatia lui Wade in joc, dar totul a fost perfect in final.El te-a abandonat, iar tu il urai.O ocazie perfecta ca eu sa intervin si sa-ti fiu aproape , iar tu ranita, sa te consolezi in bratele mele si sa....
Nu a mai continuat, palma mea facandu-l sa se clatine putin.L-am privit cu desgust lovindu-l inca o data peste obrazul deja rosu.Nu-mi venea sa cred ca cel pe care il consideram practic fratele meu fusese in stare sa-mi faca asa ceva.Niciodata,nici in cele mai groaznice cosmaruri nu mi l-as fi imaginat pe Riley impotriva mea sau a fericirii mele.
-Esti un nenorocit ! Nu-ti dai seama ca mi-ai distrus viata?! Tu esti cel din cauza caruia am suferit cel mai mult ! Tu esti cel care mi-a naruit intr-o secunda fericirea, tot ceea ce eu aveam mai de pret ! am tipat cat m-au tinut plamanii lovindu-l cu pumnii in piept in timp ce mii de lacrimi imi brazdau chipul.Tu erai cel mai bun prieten al meu ! Cum...cum ai putut sa faci asta? Credeai ca asa o sa te iubesc? Ei bine, afla ca niciodata nu te-am iubit altfel decat ca pe un frate.Niciodata nu te-am privit altfel !
Am cazut la podea, un plans sfasietor, pierdut in durere cuprinzandu-ma.Era ireal.Era pur si simplu cel mai urat cosmar! Mi-am amintit de Wade si un val de tristete mi-a invaluit sufletul.Era bineinteles vina lui ,dar acum stiam ca macar nu era singurul vinovat.
L-am auzit pe Riley cum se apleaca spre mine incercand sa ma apuce de brat.M-am smucit imediat fara macar sa-l privesc.
-Nu ma atinge ! am strigat cat de tare am putut facandu-l sa tresare.Te urasc Riley Marks ! Pur si simplu te urasc!
Mi-am ridicat privirea necrutatoare spre el.Parea indurerat si trist.Si-a dus usor mana la gura vrand sa suna ceva.A renuntat in scurt timp indreptandu-se spre iesire, lasandu-ma singura in linistea apasatoare a incaperii.Cu ultimele puteri m-am ridicat de pe jos si mi-am tarat picioarele pana la canapea.M-am asezat absenta strangandu-mi picioarele la piept si leganandu-ma usor
-Mi-ai distrus viata ca si cum ar fi fost o amarata de piesa de domino....Pentru asta nu o sa te iert niciodata ! Niciodata ! am soptit apasat lasandu-ma coplesita de miile de lacrimi ce-mi inavaluiau chipul.
P.S. Scuzati eventualele greseli ....Nu prea am avut timp sa il corectez asa cum trebuie :-)
![[Imagine: geishao.jpg]](http://imageshack.us/photo/my-images/835/geishao.jpg/)
O.o'Destinul lucreaza prin amanunte'o.O