11-07-2012, 12:02 PM
Off: Patience, my dear Ama, poate producatorii ne pregatesc o surpriza (hopefully).
On: Tocmai ce m-am apucat sa citesc Numele Trandafirului a lui Umberto Eco.
Trebuie sa recunosc ca initial ma plictisise teribil si citeam fiecare pagina cu aceeasi placere cu care m-as fi avantat intr-un viscol sau o tornada, dar, pe parcurs, lucrurile au luat o intorsatura buna si am ajuns sa citesc cu placere si chiar sa nu mai pot lasa cartea din mana. E o carte care te tine in suspans, pe de-o parte, si care te ajuta sa-ti umpli sacosa cu informatii despre anumite domenii, pe de alta parte.
De mult nu am mai citit o carte cu continut istoric care sa contina si o analiza biblica, asa ca romanul lui Umberto Eco a venit fix ca o cafea tare dupa multe nopti de insomnie. Mi-a placut mult faptul ca are anumite elemente ce duc cu gandul la un roman politist, chiar daca nu e, lucru care-l indeamna pe cititor sa-si deschida mintea si sa fie atent la detalii.
In materie de personaje m-a atras William, zis si Guglielmo, care, desi era calugar franciscan, era preocupat si de treburi ce nu tineau neaparat de biserica. Plus, era viclean (not in the evil way) si stia sa stoarca informatii de la cei pe care ii interoga. L-as putea numi turbat, imi place cuvantul turbat, turbat pentru mine e un fel de ua-ce-personaj-tare-e-aiurit-but-i-love-him-god-dammit. *insert retarded giggles here* xD
Adso, in schimb, ma scotea din sarite. E prototipul ala de personaj extraordinar de inutil care vrea totusi sa se faca remarcat, dar orice ar incerca nu-i iese. Imi aminteste de Lancel Lannister oarecum...
Per total, o carte foarte buna. Ma face sa ma gandesc ca asa ar fi aratat aventurile lui Chuck Norris la Vatican...
On: Tocmai ce m-am apucat sa citesc Numele Trandafirului a lui Umberto Eco.
Trebuie sa recunosc ca initial ma plictisise teribil si citeam fiecare pagina cu aceeasi placere cu care m-as fi avantat intr-un viscol sau o tornada, dar, pe parcurs, lucrurile au luat o intorsatura buna si am ajuns sa citesc cu placere si chiar sa nu mai pot lasa cartea din mana. E o carte care te tine in suspans, pe de-o parte, si care te ajuta sa-ti umpli sacosa cu informatii despre anumite domenii, pe de alta parte.
De mult nu am mai citit o carte cu continut istoric care sa contina si o analiza biblica, asa ca romanul lui Umberto Eco a venit fix ca o cafea tare dupa multe nopti de insomnie. Mi-a placut mult faptul ca are anumite elemente ce duc cu gandul la un roman politist, chiar daca nu e, lucru care-l indeamna pe cititor sa-si deschida mintea si sa fie atent la detalii.
In materie de personaje m-a atras William, zis si Guglielmo, care, desi era calugar franciscan, era preocupat si de treburi ce nu tineau neaparat de biserica. Plus, era viclean (not in the evil way) si stia sa stoarca informatii de la cei pe care ii interoga. L-as putea numi turbat, imi place cuvantul turbat, turbat pentru mine e un fel de ua-ce-personaj-tare-e-aiurit-but-i-love-him-god-dammit. *insert retarded giggles here* xD
Adso, in schimb, ma scotea din sarite. E prototipul ala de personaj extraordinar de inutil care vrea totusi sa se faca remarcat, dar orice ar incerca nu-i iese. Imi aminteste de Lancel Lannister oarecum...
Per total, o carte foarte buna. Ma face sa ma gandesc ca asa ar fi aratat aventurile lui Chuck Norris la Vatican...
![[Imagine: sdfbnm.png]](http://s893.photobucket.com/user/CheshaNeko/media/sdfbnm.png.html)
Despite your best efforts, people are going to be hurt when it's time for them to be hurt.
~ Haruki Murakami~