28-01-2012, 11:42 PM
Am terminat Game of Thrones si acum sunt cam pe la jumatatea cartii City of Bones de Casandra Clare, din seria Mortal Instruments (fapt din care imi pare idioata traducerea titlului seriei, avand in vedere ca "Instrumente mortale" are o cu totul alta conotatie decat "Instrumente muritoare" si ofera o cu totul alta perspectiva atunci cand pui mana pe o carte din serie...ma rog).
Cand am zis ca vreau ceva mult mai lejer dupa opera lui George R.R. Martin nici c-as fi putut nimeri mai bine. Daca asta e prima carte a autoarei...cum naiba a trecut de editori eu nu-mi dau seama. Poate sunt cu totii insetati dupa "the next big thing" de au fost in stare sa lase orice sa treaca. Zeci de repetitii absolut enervante (primele pagini m-au dus la exasperare cu al ei "the blue haired boy") si daca ar fi fost taiate toata bucatile de dialog care ziceau "I am not a child" cartea ar fi fost probabil mai scurta cu o mie de cuvinte.
Urmeaza apoi inconsistentele logice ale cartii care ma lasa masca adesea. Povestea e cica in secolul curent, cu iPod-uri si alte dracovenii...si totusi, dupa un dialog care zicea in principal "Da, informatia asta DEOSEBIT DE IMPORTANTA PENTRU VIITORUL UMANITATII trebuie sa ajunga de urgenta la urechile capeteniilor noastre"...si a doua zi trimite o scrisoare...Serios? Inteleg dorinta autoarei de a prinde acel aer old-school care l-a avut Harry Potter dar ea evident nu intelege de ce acolo o smecherie de asta a functionat. Toata seria aia era High Fantasy unde personajele paraseau lumea noastra si se afundau intr-una complet fantastica, complet noua pentru ei, cu REGULI INTERNE PROPRII. De asta acolo J.K. Rowling putea sa faca ce vrea, sa introduca si chinchile zburatoare daca ar fi dorit...era lumea ei, cu regulile ei. Pe cand Casandra Clare ramane in universul nostru cu cateva adaugiri, deci Low Fantasy, in care totusi regulile realitatii noastre se aplica. Fara o explicatie acolo de completare faza asta cu "Am trimis o scrisoare pentru informatiile asta incredibil de importante" in comparatie cu a da un telefon sau un email (ca nah, e secolul 21, century of the fruit bat and all that) pica ca o idiotenie crasa. Cum a trecut asta de un editor serios...iar nu-mi dau seama.
Si apoi vine personajul principal in sine, care ma face efectiv sa urlu. Scunda, fara sani (si FOARTE constienta de treaba asta, dupa cum tine autoarea sa mentioneze), roscata, pistruiata si impiedicata...nu-i asa ca-ti vine s-o mananci c-o lingurita? Numai bine ca e scunda, ca mai oricine din carte sa-i poata ciufuli parul iar ea sa se ratoiasca ca nu e copil.
Si ca sa fie complet tabloul asta, mai e si TIMIDA cica (dupa cum zice la inceput) dar pe parcurs sare la oricine ii intinde o mana de ajutor, se intelege cu oricine, are momente de gelozie crunte...da...e timida. Conform ghidului calatorului spatial poate, care n-a vazut in viata lui o fiinta umana.
Sunt atatea chestii care ar putea fi bune in cartea asta...si insa nu sunt fiindca autoarea nu pare sa-si fi dat interesul in altceva in afara de a-i transforma pe Jace si Simon in urmatoarele bomboane pentru audienta adolescentina care nu stie sa diferentieze o gaura neagra de o personalitate umana.
Cartea e scrisa intr-un stil absolut amator, nu are suflet pana acum, nu are absolut nici o identitate proprie (mda...vanatori dintr-o societate secreta care ucid demoni si alte fiinte fantastice...riiight) si preia elemente dintr-o mie de alte surse (nu ma intelegeti gresit, nu e NIMIC in neregula cu asta...doar ca nu face NIMIC interesant cu respectivele elemente). Sunt la jumate acum dar sincer nu vad cum s-ar putea ridica dupa asta.
Ar deveni oare Clary un personaj puternic caracterizat ulterior care sa se comporte ca o fiinta umana complexa, in locul unei adolescente lipsite de o personalitate definita? Ma indoiesc.
Ar oferi ceva mai interesant decat drame adolescentine (OH MY GOD, THAT GIRL'S LOOKING AT MY SIMON, WHOM I'VE FRIENDZONED FOR YEARS! MUST KILL!) obositoare pentru care eu n-am avut rabdare in propria mea adolescenta? Iarasi, ma indoiesc.
Nu stiu...poate in ceea ce tine de asa ceva a fost ridicata mult prea sus stacheta pentru mine odata ce am citit Neverwhere a lui Neil Gaiman. Acelasi concept al unei lumi ascunse noua si o intreaga clasa sociala ascunsa, plus o romanta simpatica acolo...dar tratate cu umor si grija incat la final a iesit ceva bun.
Cand am zis ca vreau ceva mult mai lejer dupa opera lui George R.R. Martin nici c-as fi putut nimeri mai bine. Daca asta e prima carte a autoarei...cum naiba a trecut de editori eu nu-mi dau seama. Poate sunt cu totii insetati dupa "the next big thing" de au fost in stare sa lase orice sa treaca. Zeci de repetitii absolut enervante (primele pagini m-au dus la exasperare cu al ei "the blue haired boy") si daca ar fi fost taiate toata bucatile de dialog care ziceau "I am not a child" cartea ar fi fost probabil mai scurta cu o mie de cuvinte.
Urmeaza apoi inconsistentele logice ale cartii care ma lasa masca adesea. Povestea e cica in secolul curent, cu iPod-uri si alte dracovenii...si totusi, dupa un dialog care zicea in principal "Da, informatia asta DEOSEBIT DE IMPORTANTA PENTRU VIITORUL UMANITATII trebuie sa ajunga de urgenta la urechile capeteniilor noastre"...si a doua zi trimite o scrisoare...Serios? Inteleg dorinta autoarei de a prinde acel aer old-school care l-a avut Harry Potter dar ea evident nu intelege de ce acolo o smecherie de asta a functionat. Toata seria aia era High Fantasy unde personajele paraseau lumea noastra si se afundau intr-una complet fantastica, complet noua pentru ei, cu REGULI INTERNE PROPRII. De asta acolo J.K. Rowling putea sa faca ce vrea, sa introduca si chinchile zburatoare daca ar fi dorit...era lumea ei, cu regulile ei. Pe cand Casandra Clare ramane in universul nostru cu cateva adaugiri, deci Low Fantasy, in care totusi regulile realitatii noastre se aplica. Fara o explicatie acolo de completare faza asta cu "Am trimis o scrisoare pentru informatiile asta incredibil de importante" in comparatie cu a da un telefon sau un email (ca nah, e secolul 21, century of the fruit bat and all that) pica ca o idiotenie crasa. Cum a trecut asta de un editor serios...iar nu-mi dau seama.
Si apoi vine personajul principal in sine, care ma face efectiv sa urlu. Scunda, fara sani (si FOARTE constienta de treaba asta, dupa cum tine autoarea sa mentioneze), roscata, pistruiata si impiedicata...nu-i asa ca-ti vine s-o mananci c-o lingurita? Numai bine ca e scunda, ca mai oricine din carte sa-i poata ciufuli parul iar ea sa se ratoiasca ca nu e copil.
Si ca sa fie complet tabloul asta, mai e si TIMIDA cica (dupa cum zice la inceput) dar pe parcurs sare la oricine ii intinde o mana de ajutor, se intelege cu oricine, are momente de gelozie crunte...da...e timida. Conform ghidului calatorului spatial poate, care n-a vazut in viata lui o fiinta umana.
Sunt atatea chestii care ar putea fi bune in cartea asta...si insa nu sunt fiindca autoarea nu pare sa-si fi dat interesul in altceva in afara de a-i transforma pe Jace si Simon in urmatoarele bomboane pentru audienta adolescentina care nu stie sa diferentieze o gaura neagra de o personalitate umana.
Cartea e scrisa intr-un stil absolut amator, nu are suflet pana acum, nu are absolut nici o identitate proprie (mda...vanatori dintr-o societate secreta care ucid demoni si alte fiinte fantastice...riiight) si preia elemente dintr-o mie de alte surse (nu ma intelegeti gresit, nu e NIMIC in neregula cu asta...doar ca nu face NIMIC interesant cu respectivele elemente). Sunt la jumate acum dar sincer nu vad cum s-ar putea ridica dupa asta.
Ar deveni oare Clary un personaj puternic caracterizat ulterior care sa se comporte ca o fiinta umana complexa, in locul unei adolescente lipsite de o personalitate definita? Ma indoiesc.
Ar oferi ceva mai interesant decat drame adolescentine (OH MY GOD, THAT GIRL'S LOOKING AT MY SIMON, WHOM I'VE FRIENDZONED FOR YEARS! MUST KILL!) obositoare pentru care eu n-am avut rabdare in propria mea adolescenta? Iarasi, ma indoiesc.
Nu stiu...poate in ceea ce tine de asa ceva a fost ridicata mult prea sus stacheta pentru mine odata ce am citit Neverwhere a lui Neil Gaiman. Acelasi concept al unei lumi ascunse noua si o intreaga clasa sociala ascunsa, plus o romanta simpatica acolo...dar tratate cu umor si grija incat la final a iesit ceva bun.
![[Imagine: 14wyiz6.jpg]](http://i43.tinypic.com/14wyiz6.jpg)
Pentru intrebari sau orice alte interactiuni cu mine, folositi cu incredere mesajele de profil. Contrar opiniei populare eu nu musc...si chiar daca as musca, am toate vaccinurile facute.