AnimeZupCăutare

My poems, my first pasion.

Mai nou mi-am descoperit un nou ''talent'' si anume la poezii. Nu sunt prea buna din cate o sa vedeti, dar totusi va rog sa lasati critici dure, fiindca ma vor ajuta.So, voi posta doua poezii:
Spre alte lumi

Lumina se naşte în ochii aceluia ce crede,
Că lumea nu-i decât o adiere de vânt...
Ce respiră frenetic o vreme
Şi apoi încetează şi piere.
Gândul pieirii o duce departe,
Prin compasurile timpului infinit,
Ce se joacă în cerc,
Cu alte lumi paralele demult uitate.

Speranţa se pierde şi ea prin orele sufletului.
Ce trecut dureros la un moment dat,
Şi chinul visării se transformă-n plăcere
După ce demoni ai uitării se-ascund
Prin alte si alte unghere.
Lumina nu-i decât o stare
Căci timpul trece şi întunericul apare.
Că-n sân e poarta spre alte lumi ce nu ştiu
Că din mâinile reci ale timpului nu ai scăpare.
Învelişu-mi pământesc

Întregu-mi trup e greu
Ca pietrele de moară,
Ce o să piară
Mereu.
Auzind
Noaptea asurzitoare,
Gându-mi pleacă zâmbind
La viaţa-mi surprinzătoare.

Nimic nu mă împiedică să visez
Şi vreau să salvez,
Cu firul vieţii urât,
Care vine după noi târât.

Cel ce vrea trupeasca-i mântuire,
Dar nu-şi poate duce crucea, visează
Să ia destinul altuia
Şi apoi abjurează.

Asta e tot, deocamdata. Va astept parerile/criticile/sugestiile, orice este binevenit. ^ _^
Bună ^.^. După cum ţi-am promis sunt aici <3.
Mie îmi plac amândouă în egală măsură. Nu ai avut peste tot rimă, dar oricum cu rima e greu, chiar nu-mi pot da seama cum reuşesc poeţii să facă poezii atât de perfecte, mă rog deviez de la subiect >.<".
E foarte bine că ai pus diacritice : >, aşa se înţelege mai uşor. Şi sinceră să fiu nu mai ştiu ce să spun aşa că închei aici şi mai vreau poezii. Nu te supăra, dar nu am ce să critic, am doar de lăudat, asta pentru că nu sunt nici eu expertă, deci las pe altcineva ^.^
Să mai scrii ^^.
X.o.X.o. >:D<.
Hey , hey m-am gandit sa ma arat si eu pe-aici deci prima poezie1) wow!!!! Si tu ai talent ca multi altii..fiecare in felul lui si fiecare are felul lui de a simti dar revenind si 2) Mai WOW!!! din puctul meu de vedere dar orcum foarte tare:))!!!! bv., spor la scris si astept sa mai citesc si niste poezii mai vesele scrise de tine:d
Multumesc Snowy si oV!K!o pentru comentarii, in special tie Snowy. Thanks iubire >:D<
So, am revenit cu o noua poezie. Nu e cine stie ce, dar mi-am zis sa o postez.
Şi ce să fac

Şi dacă vreau să mor şi nu mai pot?
Şi dacă sufletul mă doare rău de tot?
Şi dacă-mi strig durerea tare către cer?
Să mă audă sigur, numai El…

Şi tot ce aud e un replay anost:
’’Da-ţi un delete în urmă la ce-a fost’’
Ce fac atunci?
Ei bine, tot ce fac
E să dau un search pe Google:
’’Mă înnec… Caut colac.’’

Sper sa va placa.
Este prima oara cand observ ca tu scri si poezi. De ce ai tinut asta secret :(( ? De ce de mine?
Poezia este reusita, are putin haz la a doua stofa, dar tot la ea nu este buna masura. Dar nu sunt chiar atat de buna asa ca nu am de ce sa comentez la o lucrare atat de bine realizata. Cel putin dupa parerea mea este frumoasa.
Bye Bye :x:x:x
Multumesc Miranda^_^ pentru comentarii si te mai astept. So, dragilor, am revenit cu noi poezii, mai exact patru. Sper sa va placa.
Fiecare om


Fiecare om are un suflet,
Fiecare om merită un zâmbet,
Fiecare om are o şansă,
Fiecare om greşeşte măcar odată.
Iubeşte ca să fii iubit,
Iartă ca să fii iertat!
Şoapte

Pe cer apare luna,
Dar mie îmi e tot una,
Că-i zi, că-i seară, că-i noapte,
Aud mereu aceleaşi şoapte.

Şi mă îndeamnă ca să mor,
Că nimănui nu-i va fii dor.
Dar eu nu vreau să le ascult,
Căci să trăiesc îmi doresc mult.

Şi totuşi au dreptate,
Să mor şi să scap de toate.
Cu-i oare îi va păsa?
Că eu nu voi mai exista.
Prietenie


Prietenia e o floare rară,
Să fii prieten e un mare dar,
Aşa descoperi pentru prima oară
Că mâna ce o întinzii, nu e în zadar.

Să înseninezi o frunte obosită,
Uşor să mângâi tâmplele ce ard,
Să strângi la piept fiinţa ostenită,
Să-i fii alături cu un suflet cald.

Şi să-l ajuţi să-nfrunte supărarea,
Cu o vorbă bună, să-i alini durerea,
Dar şi atunci când are bucurii,
Prieten devotat, mereu să-i fii.
Prietenie 2


Prietenia este un lucru sfânt,
De pe întregul pământ
Ea nu trebuie uitată,
Doar curată.

O prietenă adevărată,
E cu inima curată,
Ea mă ajută mereu
Şi la bine şi la rău.

Peste toate o să trecem,
Mereu cu capul sus,
Ne avem una pe alta,
Şi asta e cel mai presus.

Asta e tot pentru moment. Sper sa va placa. Si nu in ultimul rand ultimele doua poezii vreau sa ii le dedic special Andreei, adica TheDeyu03 pentru ca este o prietena extraordinara si in acelasi timp vreau sa-i multumesc din suflet pentru ca imi este mereu alaturi, ma sprijina in ceea ce fac si este o prietena adevarata, pe care sunt norocoasa ca am intalnit-o. Thanks, Andreea pentru tot >:d< and I love you :X . Sper sa-ti placa, chiar daca nu sunt cine stie ce ,dar vin din suflet, sa nu uiti asta, my dear. >:d<
Auch ! : x
Îmi plac muuuult. Şi toate au rimă O.O'. Chiar nu ştiu cum reuşeşti. Nu sunt eu expertă, dar tu da şi asta se vede ^_^'.
Aici:
Ea mă ajută mereu
Şi la bine şi la rău.

Ai fi putut scrie: Ea mă ajută mereu/ Şi la bine şi la greu.
Dacă ai fi vrut rimă ^_^.
Tu chiar eşti o prietenă adevărată : > >:D<. Să mai scrii, chiar vreau să îţi mai citesc creaţiile * smile *.
Mi-am permis sa modific, putin, versurile catorva poezii, deoarece mi-s-au parut... neclare...
Cred ca ar suna mai bine asa:
Şi ce să fac

Şi dacă vreau să mor dar nu mai pot?
Şi dacă sufletul mă doare, rău de tot?
Şi dacă-mi strig durerea, tare, către cer?
Să mă audă sigur, sigur, numai EL…

Şi tot ce aud e un replay anost:
’’Da un delete, acum, la ce-a fost’’
Ce fac atunci?
Ce fac, spune-mi, ce fac?
Doar dau un search pe Google:
’’Mă înnec… Nu vreau colac.’’
Şoapte

Pe cer apare, iarasi, luna,
Dar mie iar, îmi e tot una,
Că-i zi, că-i seară, că-i iar noapte,
Aud mereu, mereu, aceleaşi şoapte.

Şi mă îndeamnă să mă duc să mor,
Că nimănui, dar nimanui, nu-i va fii dor.
Dar eu nu vreau, nu vreau să le ascult,
Căci să trăiesc îmi doresc cel mai mult.

Şi totuşi ele au dreptate,
De mor eu o să scap de toate.
Dar, oare, cui, cui oare-i va păsa?
Că eu nu voi, nu voi mai... exista...
Prietenie
Cu o vorbă bună, să-i schimbi durerea cu-alinarea,
Multumesc tuturor pentru comentarii, iar Xpt1 mie nu imi place cum ai modificat tu versurile, se repeta de prea multe ori cuvintele, consider ca e mai bine cum le-am facut eu prima data.
So, dragilor, am venit cu alte trei poezii. Sper sa va placa. ^.^
Iubirea pentru tine m-a ucis

Amurgu-şi frânge aripa albastră,
Peste mătasea zilei care-a fost,
Şi-o lacrimă pentru iubirea noastră,
Îmi cade pe obraz, dar ce folos?

Nu eşti aici, să-mi simţi tăcerea,
Buzelor mele închise acum pe veci,
Şi nici să-mi simţi durerea,
Te-ai dus departe în umbre reci.

Îmi cade o lacrimă peste hârtie,
Citesc reci versuri ce azi eu ţi le-am scris,
Căci inima mi-e tristă şi pustie,
Iubirea pentru tine m-a ucis!
Speranta

Când sufletul cere iertare,
Când el vrea indurare,
Când inima e răpusă,
Iubirea e străpunsă.

Nu-i urmă de speranţă,
Dorinţa, o nouă viaţă,
Cum totul s-a zdrobit,
Asta ai simţit.

Lumina nu răsare,
Mereu tu fugi de soare,
Raza cea plăpândă,
Nu vrea să îţi răspundă.

Nu-i pată de iubire,
Este doar amăgire.

Pierzi dorinţa la o viaţă,
O vezi de la distanţă,
În tine te închizi,
Lumina n-o aprinzi.

Încet, o rază de soare,
În cameră apare,
Speriată o respingi,
Însă o atingi.

Trupul ţi-l străpunge,
Durerea o distruge.
Iubire

Nu-i urmă de amăgire,
Apare doar iubire,
Inima e plină,
Dorinţa e deplină.
Zborul
Speranţa la o viaţă,
Iubire şi distanţă,
Lumină şi căldură,
O mică aventură.

Ai lăsat în dormitor,
Trecut, prezent şi viitor,
Mereu îţi vei aminti,
Însă vei zâmbi.

Lacrimi nu vor curge,
Speranţa va învinge,
Ca într-o bună zi,
În cer îl vei reîntâlni.

Spre bolta cerească,
Acum când e albastră,
Norii s-au adunat,
Iubire ţi-au arătat.

Lacrimi, dăruire,
Soare de iubire,
O pată de culoare,
Iubirea nu dispare.

That's all for today. ^.^
Frumos dear >:D< din nou...excelente poezii :X... chiar ai o cariera de poeta in fata ta :))
Sincer , eu nu ma simt in stare de a critica pentru ca nu sunt buna la asa ceva sincera sa fiu :-?
Ii las pe cei cu experienta sa critice in locul meu pentru ca ei au mai multa experienta si :-? presupun :))
Eu nu pot decat sa-ti admir aceasta munca superba pe care o faci. >:D<

Gambate & Chuu :*
După o îndelungată absenţă am revenit în sfârşit cu două poezii. Nu sunt reuşite, sunt varză pot spune, dar mi-am cam ieşit din mână de când nu am mai scris. Ţin să vă mulţumesc pentru comentarii.

Cântec voios

Într-o zi de Brumărel,
Într-un prun cam mititel,
Răsări o ciocârlie,
Cu un cânt de veselie.

Cântul tare răsuna,
Prin văzduh se răspândea,
Ciocârlia tot cânta,
Şi deloc nu se oprea.

Încă patru vrăbioare,
Se băgară la cântare,
Şi-ncepură a cânta,
Neîndrăznind a înceta.

Un ţăran le auzi,
Lângă prun el se ivi,
Şi-asculta cu voioşie,
Acest tril de veselie.

Păsările continuară,
A cânta din vară-n iarnă,
Până ce plecară toate,
În ţarile îndepărtate.

Mother’s day

It‟s mummy‟s Day! Hooray! Hooray!
I wish you Happy Mother‟s Day!
I‟d like to hold you all the day,
I‟d like to sing, I‟d like to play.

You‟re very special and you know.
You are so dear to me , and so,
Iwant to thank you for what you do,
I want to tell you „I love you !


A flower and a hug this day,
Will tell you what I want to say:
I promise I‟ll be good today,
It‟s your day. Hip! Hip! Hoora!

Ştiu că sunt un dezastru total aceste ultime două poezii, dar promit să mă redresez. ^_^'
Am revenit cu alte poezii. Sper să fie mai bune ca ultimele. Enjoy!
Durere

Cerul se pregăteşte să urle,
De dor şi de durere
Plouă cu lacrimi de înger,
Care coboară din nori şi stele.

Stelele zăresc şi ele,
O lumină, un miracol cât de mic
Lacrimile care curg,
Într-un abis se strâng.

Demonii privesc în noapte,
Speranţele deşarte,
Urlă, plâng, se aud suspine
Iar luna coboară să îi aline.


Moartea unui înger

Liniştea nopţii a fost perturbată,
De un sunet al nopţii cutremurător.
Plângea în zare o biată fată,
Lăsând lacrimile să-i curgă uşor.

Stătea îngheţată în colţul macabru,
Lăsând stelele şi cerul să-i acopere chipul.
Privea pe fereastră visătoare,
La luna ce încet apare.

Căzu jos fără putere,
Ochii i se închideau.
Dar demonul nu simţea acea durere,
Şi nu-i păsa de moartea sa.

Un înger

Şi ca-ntr-un vis în care plângeam de fericire
În liniştea misterioasă a nopţii plină de iubire,
Un înger, cu ochi puri şi haine albe
Cânta o melodie duioasă, ce se-auzea de departe…

Când s-a înnoptat, m-am aşezat la geam.
Voiam să ştiu dacă totul era real…priveam.
Cerul era negru, doar luna îl înviora.
Iar îngerul a ieşit dintr-un nor şi îmi zâmbea.
Începutul a promis libertate

…cai albi,
neînhămaţi din zorii zilei,
galopând sălbatic
spre un lac…

plutirea este zborul văzut de departe, înfrăţit cu
gravitaţia,
totuşi neoprit din a mă privi,
de la răsărit încoace Soarele pare o roată învârtită
uşor,
o roată
specială,
storcătoare de albastru ; spre apus credeam că aflu
elixirul cerului,
dar şi el e ca o floare,
(asa cum e totul pe aici) şi nu-l pot deschide. Odată
mi-am închis ochii…
mi-a plăcut senzaţia de somn, călătoria prin vise,
abonamentul de supremaţie…cu siguranţă
nu mă puteam
opri.

doar dacă
(de câţiva ani printr-un staul, în întuneric)
misiunea mea spune să dau drumul cailor, unii mă lovesc, alţii doar
pleacă,
de aceea
când scriu despre sentimente
le scriu definitiv, pentru că simt numai
zgomotul potcoavelor
şi
deschiderea uşilor.

Sper să vă placă şi aştept comentarii, dacă mai citeşte cineva -.-