Poveste fără sfârşit

[Shadow.]

Bună, tuturor ! Îmi cer scuze pentru întârziere. Capitolul este destul de scurt, din cauza şcolii şi lipsei de inspiraţie. Sper să vă placă totuşi. Acest capitol îi e dedicat celei mai tari sis din lume, Queen Bee !

Capitolul 8
- Mireasma trandafirilor galbeni -

Luna plină domnea cerul, împrăştiindu-şi razele slabe asupra pământului. Natura era adormită, o linişte mortuară împânzind pământul. Doar murmurul apei ce se zdrobea de stâncile reci şi pusti. Castelul era întunecat, nici o licărire zărindu-se la ferestrele lui. Într-una din încăperi, mai exact în baia Sakurei, o atmosferă romantică umplea camera. În mijlocul încăperii, vana era plină cu apă fierbinte din care ieşeau aburi. La suprafaţa ei, un strat gros de spumă albă se întindea. Apa îi ajungea fetei până deasupra sânilor, ea privind cum miile de lumânărele parfumate împrăştiau lumină şi miresme de trandafir galben în aer. Rozalia stătea cu ochii închişi, savurând momentul. Pe margine, Sasuke stătea pe jos şi lăsă câte o petală galbenă sau roşie să zboară în aer pentru a atinge spuma. O privea faşcinat pe fată, încântat că se afla lângă ea.
Se ridică imediat şi merse în spatele ei. Mâinile lui reci îi atingeau fetei gâtul apoi umerii. El îi simţea pielea fină sub mâinile lui care parcă tremurau la mişcarea lor. Corpul fetei era străbătut de mii şi mii de fiori calzi. Se aplecă uşor, pentru a-i săruta gâtul.
De îndată ce ea era gata, deşi nu voia să iasă, ea dori să se retragă, lăsând în urmă atmosfera aceea fierbinte. Rapid, brunetul îi întinse un prosop şi întoarse capul în dreapta. Rozalia observă culoarea roşie din obrajii lui şi zâmbi. Îşi înfăşură materialul alb în jurul trupului, apoi ieşi din cameră urmată de brunet. Rozalia se aşeză cu capul în poala lui, întinsă îi pat, iar el îi mângâia părul cu un alt prosop uscat. Rozalia ţinea ochii închişi, dar brunetul se delecta cu imaginea ei, aproape goală. Rozalia deschise ochii şi îl privi. El, o prinse de talie şi o poziţionă deasupra lui, cu picioarele lui prinse în-trale ei. Fata îşi puse mâinile pe pieptul lui gol şi privirile li se uneau. Îşi uniră frunţile şi buzele. Limba lui îi mângâia lăcaşul umed, jucându-se cu limba ei într-un mod haotic. Fiorii le străbăteau corpul amândurora. El, coborî cu buzele pe gâtul său, începând să tragă de prosop. Însă, ea îl oprii imediat, privindu-l. Deodată, un gând îi străfulgeră brunetului în minte. Îi spuse fetei să se îmbrace şi el se ridică rapid, ieşind pe colidor.
Uimită de reacţia lui, ea se ridică uşor şi îşi acoperi corpul cu prima rochie ce îi căzu în mână. O rochie albă, până la genunchi de vară. Privi uşor pe geam şi privirea-i căzu pe ochiul lunii. Melancolia punea stăpânire pe corpul său. Scutură uşor capul ca sentimentul acela să dispară şi ieşi pe uşă. Brunetul o prinse de mână şi alergară pe holul castelului spre ieşire.
O mireasmă încântătoare de trandafir galben se izbi de corpul fetei, inundându-i nările. Mica pajişte de lângă cascadă era plină de trandafiri de culoarea narciselor. Luna plină încă veghe asupra cerului, iar fiicele ei, stelele, erau prezente pe cerul senin. Vântul străbătea uşor pădurea, atingând uşor şi trupurile celor doi. Rozalia simţi deodată cum era ridicată pe sus şi îl privi. Brunetul mergea uşor, trecând printre florile parfumate spre lacul de la baza cascadei. Intră încet cu fata în apa călduţă, înaintând tot mai mult. Rozalia se ţinea de băiat, avându-şi mâinile după gâtul acestuia. Brunetul se scufundă pentru o secundă, apoi ieşi la suprafaţă. Cu ochii lui negrii o privea pe fata a cărui păr îi era ud şi lins de faţă. Ea îi mai aruncă o privire apoi zâmbi. Acel zâmbet , spuse parcă în sinea sa, brunetul. Uşor dar sigur, îşi apropie faţa de a ei, unindu-şi buzele. Îşi strecură uşor plimba printre buzele ei umede şi începu să se joace cu a ei. Mâna rozaliei intră în părul brunet al băiatului deja ud. Ochiul lunii îi veghea pe cei doi, aruncându-şi razele slabe asupra lor. Se desprinse din sărut, privindu-i ochii smarald rozaliei. Ea, simţea din nou că se va pierde în ochii lui negrii, având impresia că v-a aluneca în întunecimea ochilor lui. Liniştea era spartă doar de murmurul cascadei şi de crengile copacilor ce dansau în bătaia vântului răcoros de vară.


Soarele era deja sus, pe cer, aruncându-şi razele ferbinţi asupra pământului. Parfumul trandafirilor galbeni se împrăştia în aer, amestecându-se cu mireasma pădurii de pin ce înconjura castelul. Fata dormea liniştită, afundată cu capul în perna extrem de moale.Pe uşă intră băiatul cu o tavă pe care se afla un pahar de sânge roşu şi un trandafir de culoarea soarelui. Simţind mirosul dulce ai lichidului, ea se trezi, fiind întâmpinată de un sărut plin de afecţiune din partea lui .
În bucătărie, cei doi se distrau pe cinste. Dar, un adevărat dezastru era faptul că pe jos erau ouă sparte, iar făina ţinea locul vopselei de pe pereţi. Haina fetei era albă, la fel ca şi faţa şi părul odată roz era acum ca un fulg de nea. Brunetul era în aceeaşi situaţie. El, o luă pe sus rapid şi ieşi pe holul castelului.
Catifeaua roşie de pe jos avea urme albe, iar ţipetele fetei se auzeau în întreg castelul. În fuga lui cu ea pe umăr, dădu nas în nas cu trimisul asistenţilor regali, venit în vizită pentru a vedea evoluţia celor doi tineri care urmau să fie regii peste vampiri. Cei doi tinericăzură la pământ, privindu-l pe cel care era la inspecţie. Un zâmbet îi apăru pe chip bătrânelului, iar cei doi începură să râdă împreună cu el.



Ţin să precizez că laptopul meu nu e gata. Lucrez de pe al mamei. Sper că v-a plăcut şi aştept părerile voastre.