AnimeZupCăutare

You changed me

Buna. De ceva vreme inspiratia nu mi-a dat pace asa ca am asternut pe hartie un mic fic. Acesta nu este primul meu fic asa ca astept critici dure.


Disclimer: Nu deţin nici un personaj ce îi aparţine lui Masashi kishimoto din anime-ul manga-un “Naruto” şi nu fac profit de pe urma acestor personaje întâmplări.



Capitolul I


Stau pe pervazul de la fereastra si privesc cerul instelat. Luna, precum o minge de tenis se ascunde dupa frunzele copacului de la fereastra la care ma aflu. Imi plimb privirea prin camera intunecata iar ceea ce imi capteaza atentia este blonda care doarme pe patul din incapere. Patura i-a alunecat de pe cop dezvaluind formele care ma innebunesc. Imi mut privirea cat de repede pot pentru a nu incepe o a doua runda. Dupa cum arata am obosit-o dupa prima runda.

Ma ridic si ma indrept spre baie pentru a face un dus. Imi dau boxerii jos si intru in cabina. Las picaturile reci sa se joace pe corpul meu bine lucrat in timp ce imi trec mana prin parul negru care acum este foarte ud. Dupa ce simt cum aceste mici cristale incep sa devina din ce in ce mai fierbintiies de sub dus si in jurul taliei imi infasor un prosop. Ajung in inapoi in camera si incep sa ma imbrac incet pentru a nu o trezi pe fata dupa care imi iau talpasita din casa acesteia cat pot de repede pentru a nu fi prins de vecinii ei sau chiar mai rau, de parintii ei. Ma indrept spre masina pe care am "impumutat-o" de la fratele meu. Ma urc in ea si gonesc pe strazi. Dupa un sfert de ora ajung acasa si parche masina exact unde a lasat-o Itachi pentru a nu crea suspiciuni.

Merg prin gradina si intru in casa prin usa din spate. Dau sa urc scarile insa lumina de la living se aprinde si o vode feminina rasuna in incapere.
-Pe unde umbli la ora asta, Sasuke?

Ma intorc cu fata spre camera cu pricina si ii vad pe mama si tata stand pe canapea si putin cam nervosi. Am tacut. Nu mi-a venit nici o idee pe moment.
-Sasuke Uchiha, mama ta tocmai te-a intrebat ceva, imi spune tata pe un ton iritat.
-Am fost pana la Suigetsu, spun sigur pe mine. Minciuna mai mar ca asta nu cred ca am mai inventat vreo data.
-La ora patru dimineata? se aude o voce din spatele meu. Si, ce ai facut cu masina mea? Din cate stiu eu tu nu ai permis. Doar esti minor.

Am amutit din nou. De unde au stiut ca am fost plecat? Ce naiba ma fac acum? Ii privesc pe mama si tata dupa care pe Itachi. Par dezamagiti de mine. Iarasi vor incepe cu prostiile lor. Vechiul discurs care l-am invatat pe derost.
-Sasuke, eu si tatal tau am luat o decizie, spune mama in timp ce se ridica de pe canapea. Vei veni cu noi in Konoha si la fel si tu Itachi.

Cand am auzit asta mi-a cazut fata. Unde sa ma mut? Sa parasesc New York-ul pentru ce oras? Il aud pe Itachi cum se plange ca nu vrea sa mearga insa parintii ii spun doar sa se duca sa se culce, la fel spunandu-mi si mie.

Urcam pana la primul etaj dupa care Itachi incepe sa-mi reproseze tot felul de lucruri insa nu-l bag in seama si intru in camera mea. Trantesc usa in urma mea dupa care ma asez in pat fara sa ma mai schimb. Nu dupa mult timp oboseala ma cuprinde si adorm.

Soarele nenorocit isi trimite sagetile de foc sau ma rog ce a mai ramas din ele in camera mea. Imi pun perna in cap insa usa este trantita violent de cineva care practic vrea ma o incurce rau de tot. Pasii apasati se indreapta spre patul meu depa care imi ia perna de si mi-o arunca in partea cealalta a incaperii. Mai arunca si patura care ma acoperea si in cateva secunde ma trezesc cu o urma rosie pe obraz. Gata, asta a pus capac la toate. Ma ridic nervos din pat si il vad pe Itachi rosu la fata. Cred ca are mai multi draci decat am eu in acest moment insa nu ma intereseaza. Incep sa strig la eu dupa care ma ridic din pat si cobor la parter pentru a scapa de vocea lui. Jos eram asteptat de parinti cu bagajele facute. Ma uit dezorientat la ei dupa care imi amintesc de "discutia" de aseara. Vad ca nu au glumit in legatura cu plecarea. O aud pe mama cum imi spune ca mi-a lasat niste haine in baie dupa care pleace. Da vad ca au pregatit totul. Urc scarile si intru in baie sa ma schimb. Nu imi ia mai mult de zece minute dupa care ajung din nou la parter si ma asez pe fotolie si ii privesc pe ai mei cum vorbesc cu soferul. Ma mai uit la bagaje si imi dau seama ca nu sunt toate bagajele mele pregatite. Adica am mai multe lucruri decat o fata, sa fiu sincer. O vad pe mama cum vien spre mine si imi spune sa ma pregatesc. O intreb de bagaje iar ea imi raspunde ca vor fi trimise la noua noastra casa peste cateva zile. Imi dau ochii peste cap si ma indret spre limuzina.

Intru-un final ajungem la aeroport, Drumul asta a durat o groaza. Ma intreb cum este orasul ala. Cum spuneau ca se numeste? Da, oricum nu am auzit de el. Nici un oras nu va fi la fel ca New York-ul. Urcam in avionul particular si ma asez pe primul scaun pe care il vad. Dupa o jumatate de ora de plictiseala decolam. Privesc cum norii sunt din ce in ce mai apropape de noi ceea ce imi provoaca o stare de somn. Nu dupa mult timp adorm.


Okay stiu ca este cam scurt insa asta este tot ce am scris pana acum. Sper sa va placa.
Hey prima! Sper să mai fiu prima. Deci să încep. Descrierea stai destul de bine cu ea. Acţiunea mii se pare puţin grăbită, naraţiunea este bună. Dialogul puţin cam sec dar merge. Ce nu înţeleg este de ce ai lăsat câte un rând liber, putei să scrii fără rândurile alea libere arată destul de inestetic. Părerea mea. Greşeli nu am văzut sau nu am stat după ele, în fine. Succes! Aştept nextu. >:D<
Un fic nouuu:X Oke so foarte buna descrierea si la naratiune te descurci minunat, dialogul e bun si el atat cat e iar figurile de stil... nu stiu ce sa zic cam puttinele dar oricum sunt bune si acelea pe care le ai. Ideea deocamdata nu pare asa originala dar sunt sigura ca ne vei uimi cu urmatoarele capitole. Fara suparare dar sper sa nu fie iarasi un SasuxSaku, pentru sanatatea mea mintala.

Oricum te descurci foarte bine si sunt sigura ca va fi un fic genial orice personaje ai alege.
Succes si multa inspiratie in continuare.
Pupiceiii!:*
hey! deci, amtrecut si eu pe aici cu un com...
pai ce pot spune in afara de faptul ca-mi place...:victorie: fabulos inceput! deci,Sasuke umbla aiurea pana la patru dimineata, si parintii il certa ,de fapt il pedepsesc (ca merg in Konoha) tare faza,imi place!
deci:
1. naratiunea,este si ea prezenta bn
2. descrierea,pot spune ca ma bucur de ea! \:D/
3.dialogul nu-i sec,deci ii bun
4.actiunea nu e nici ea fugarita de catei. :bv:
5.astept nextu!
6. te pop :*

:bye:
Hey, am venit cu nextu! Nu ma steptam la atatea comentarii insa sunt foarte bucuroasa ca va place.
So^Simple- nu spun ce cuplu va fi insa va mai dura ceva pana atunci.
Who said i have to be normal- Da stiu, incerc sa nu o mai fugaresc insa nu prea reusesc. Cand sunt eu prin preajma actiunea se sperie de mine si o ia la fuga. Oricum voi incerac sa nu mai fiu atat de "infricosatoare" cu ea.
So nextu


Captilul II


Aud cum cineva imi striga numele insa ochii nu vor sa faca ceea ce vocea imi spune insa nu dupa mult timp acea persoana incepe sa ma zduncine ceea ce mie unul nu imi place. Imi deschid ochii cu greu si nu pot deslusi silueta ce o am in fata mea datorita oboselii. Dupa cateva minute care pentru mine au insemnat o eternitate reusesc sa vad cine este persoana care a avut tupeul sa ma trezeasca. Ma incrunt dupa care intreb ce vrea. Itachi foarte bucuros ca i-a reusit "planul" imi spune ca am ajuns in Konoha. Imi dau cohii peste cap dupa care ma ridic si il urmez. La usa ne asteapta parintii si ne spun sa coboram insa sa nu plecam nicaieri pana nu vin si ei. Trec pe langa Itachi si cobor pentru a privi acest oras sau mai bine zis aeroportul care seamana cu cel din New York. "Minunatul" meu frate ajunge in spatele meu dupa care incepe sa murmure ceva, eu luandu-i exemplu. Ma indrept spre o banca libera pentru a sta jos si a-i astepta pe parinti sa ne duca la noua noastra casa.Il vad pe Itachi cum se urca din nou in avion. Dupa cateva minute ajunge langa mine cu leptopul meu in bratele lui. Ii arunc o privire ucigatoare dupa care ma uit spre cerul albastru cu norii albi ce seamana cu niste perne pufoase pe care mi-as pne capul chiar in momentul acesta.

Imi pun mana la ochi datorita soarelui ce isi trimite sulitele fierbinti spre ochii mei pe care ii inchid din cauza perlelor ce si-au facut aparitia. Dupa ce ochii mei isi revin imi indrept privirea spre asfalt sau orice alt loc ce nu este foarte luminos. La un moment dat observ niste pantofi negri cu un toc destul de mic si imi dau seama ca este mama care ne spune sa mergem la limuzina care ne asteapta afara pentru ca ei mai au nu stiu ce treaba. Ma ridic, la fel facand si Itachi dupa care ne indreptam spre iesirea din aeroport. Afara observ un bartat in jur de douazeci si cinci de ani imbracat intr-un costum negru cu o camasa alba pe dedesubt. Acesta ne deschide portiera dupa care intram. N-am ce spune despre limuzina. Nu prea imi place sa merg in ele. Prefer sa conduc singur insa nu prea am ocazi. Abia am implinit saptesprezece ani deci sansele mele sunt zero.

Ma uit pe fereastra pentru a mai vedea orasul. Se pare ca nu este chiar atat de rau pe cum credeam insa nici grozav. Cum am spus, ce poate egala New York-ul? Oftez dupa care il intreb pe sofer cat mai avem pana la vila. Acesta imi raspunde ca in douazeci de minute vom ajung. Innebunesc, au trecut abia cateva ore de cand am parasit orasul meu natal si deja imi este dor de el. Poate este o chestie buna si aici. Adica cred ca voi incerca sa ma prefac ca mi-am invatat lectia si voi sta cuminte vreo saptamana pentru a recupera noptile nedormite dupa care trebuie sa gasesc pe aici cateva fete buna. Ce oras este ala daca nu ai cu cine sa-ti petreci noaptea. Oftez, deja plictisit de "calatoria" pana acasa insa linistea apasatoare este sparta de o melodie care provine de la telefonul meu. Mi-l scot din buzunar si observ ca cel care ma suna nu este nimeni altul decat Suigetsu. Ii resping. Nu vreau ca discutia noastra sa fie auzita de sofer sau chiar de Itachi chiar daca ar mai usura trecerea timpului cu prostiile sale.

Intr-un final ajungem la noua noastra locuinta iar eu nerabdator sa scap din limuzina ies chiar inainte ca soferul sa opreasca. Boul naibii a mai pus si frana cand m-a vazut iesind,ceea ce m-a facut sa cad din vehicul. Itachi se uita nepasator pe fereastra din partea sa in timp ce eu ma ridicam de pe jos si murmuram cateva injuraturi pe care doar eu le auzeam. Soferul speriat a iesit din limuzina cerandu-si scuze si intrebandu-ma daca am patit ceva. Putin cam nervos sau poate chiar al naibii de nervos nu numai datorita cazaturii ci si datorita mutarii in acest oras ma abtin cu greu sa-l fac de ras. Ma intorc cu spatele si ii spun ca nu am patit nimic si ca nu are de ce sa se ingrijoreze. Intru in curtea din fata a casei si ma benoclez la asta ca la ora de chimie. Frate, dar mai au mult de lucru aici. Dupa ce o mai "rasfat" cu privirea mea ma indrept spre usa de la intrarea in casa si vad cum mai arata si aia pe dinauntru. Pe exterior nu pot spune ca arata rau dar nici la fel de bine ca cea din New York. Intru in aceasta fiind curios de mobilierul si culorile pe care le ascunde. Raman uimit de locul in care ma aflam. Nu pot sa cred ca spun asta insa interiorul arata chiar mai bine decat era cel de la casa anterioara in care am locuit insa tot nu-mi vas schimba idea despre mutarea aici.

Ma asez pe canapea si dau drumul la televizor pentru a mai vedea ceva interesant nu doar pe Itachi cum se uita pe site-uri de adulte tocami pe leptopul meu ceea ce ma face sa arunci cu ceva in el. Fata mea incepe sa se roseasca de nervi, curand asemanandu-se cu un rac sau chiar o rosie. De nervi ma ridic in picioare si cercetez locuinta in care voi locui poate pana voi implini varsta de treizeci de ani. Urc la etaj si vad ca in partea dreapta se afla o tona de camere iar in partea stanga doar doua. Le cercetez pe cele mai putine si observ ca sunt doua dormitoare unul cu un pat dublu, mobila neagra iar culorile peretilor fiind rosu si negru. Pe jos se afla cateva covoare albe si negre destul de mici carora nu le inteleg rostul insa niciodata nu am fost cu aceste lucruri care mie unul mi se par inutile. Dupa cum arata aceasta pare sa fie camera parintilor fiind si o poza de la nunta lor pe noptiera. Intru in cealalta camera. Culorile care predomina sunt un rosu-sangeriu si negru. As fi crezut ca aceasta este tot camera parintilor insa am vazut apoi postere cu trupa preferata a lui Itachi. Nu inteleg ce-i place la trupa aia, Akatsuki parca se numea. Ies din camera si cobor scarile pentru a intreba unde este camera mea.

O femeie in jur de douazeci de ani cel mult imi raspunde ca am camera la mansarda. Ii multumesc pentru raspuns dupa care aceasta pleaca. Pentru o menajera arata destul de bine, fiind doar cu cateva ani mai mare ca mine. Formele sunt destul de apetisante. Parul violet destul de lung este prins intr-o coada. Nu am apucat sa-i vad culoarea ochilor insa am vazut ceea ce ma interesa cu adevarat. Ii spun lui Itachi ca ies sa ma mai uit prin orasul asta. Satenul nu-mi spune nimic altceva decat ca vrea sa am telefonul deschis ca sa ma sune cand vin mama si tata si a mai bolborosit inca ceva pe acolo insa prea tarziu datorita faptului ca eu deja am plecat. Ca tot veni vorba de telefon. Mi-l scot din buzunar si il sun pe Suigetsu pentru a vedea ce vroia de la viata mea. Nu suna de doua ori ca deja ii aud vocea de idiot. Il intreb ce vroia dupa care tace pentru o vreme ceea ce pe mine ma scoate din sarite acum.
-Sasuke, nu te-as fi sunat daca nu ma scotea din nervi o anume roscata cu ochelari si ochi caprui care este langa mine si ma innebuneste, imi spune acesta iritat de prezenta fetei cu care se afla.
-Spunei ca nu ma intereseaza ce vrea pentru ca noi nu mai suntem impreuna de jumatate de an daca stau bine sa calculez. Plus nu mai sunt in New York. Sunt la "inchisoarea" dn Konoha, ii raspund plictisit si nervos in acelasi timp.
-Ce cauti acolo? Pe cine ai omorat sau ce fata ai violat? Mai ales fara mine, imi spune acesta in timp ce incerca sa se abtina din ras.

Ii spun doar ca nu mai pot vorbi dupa care ii ichid. Cum de m-am ales cu idiotul asta? Uneori imi urasc pur si simplu viata. Dupa ce dau o raita prin cartierele din apropiere ma indrept spre casa, afara deja incepand sa se intunece. Pe drum aud niste zgomote interzise. Ma indrept spre locul cu pricina si vad o psutoaica de varsta mea care este sarutata brutal de un brunet sau cel putin aceasta culoare se intelege datorita faptului ca acel loc este unul retras si intunecat. Fata ma vade si parca ma implora din priviri sa o ajut. Ma indrept spre ei fara ca tipul sa ma observa si ii dau un pumn in fata care il tranteste la pamant. Fata reuseste sa se elibereze si se ascunde in spatele meu strangadu-ma si tricou. Tipul nervos incearca sa ma lovesca insa se alige cu un picior in stomac care il lasa fara aer. O iau de mana pe fata si plecam repede de acolo. Dupa un drum de zece minute in care nimeni nu a spus nimic o intreb ce s-a intamplat.
-Numele lui este Naruto Uzumaki. A violat multe fete pe aici si de cand m-am mutat nu m-a lasat in ppace, Iti multumesc mult pentru ajutor. Eu sunt Ino Yamanaka, imi spune fata intingand mana. Datorita luminii sub care ne aflam ii pputeam vedea ochii albastri precum apa marii si parul blond precum spicele graului.

Ii spun doar ca nu are pentru ce sa-mi multumeasca si sa aibe grija sa nu mai umble singura cand se intuneca dupa care plec spre casa fara a mai spune un cuvant. Fata destul de derutata pleaca si ea acasa. Un sfert de ora mai tarziu ma aflu si eu acasa fiid la interogatoriu. Le spun parintilor ca nu am facut nimic rau si ca doar am vrut sa-mi fac o parere despre acest loc pe care il voi frecventa. Parintii nu mai spun nimic decat ca peste o saptamana ma voi transfera la un anume liceu de care nu ma intereseaza. Dupa acestea urc scarile pentru a ajunge la mansarda si imi dau jos hainele. Raman in boxeri si ma asez in pat pentru a ma odihni. Nu am facut prea multe azi insa imi este foarte somn.

Okay deci cam atat pentru azi. Capitolul este necorectat.
Oke sunt primaa! :X
Descrierea este destul de buna dar mai trebuie. Ai frazele prea mici si nu mai atrag atentia la fel ca in primul capitol ai putea sa mai adaugi ceva descriere despre sentimentele lui Sasuke cu privire la mutare, despre cartierele pe care le-a vizitat, orice nu stiu ...
Dialogul ca intodeauna grozav si naratiunea fantastica.
Ca sfat renunta la ghilimelele alea arata rau peste tot in capitol, strica estetica. Am inteles ca majoritatea gandurilor personajului sunt sarcastice dar incearca sa arati altfel asta.
De aceasta data am gasit greseli :D :
~ pne- pune
~ "imi pun mana la ochi datorita soarelui ce isi trimite sulitele fierbinti spre ochii mei" - ochi, ochi repetitie
~ fete buna - fete bune
~ vas- va
~ adulte- adulti ( uu baiat rau Itachi :> :)) )
~ "niciodata nu am fost cu aceste lucruri care mie unul mi se par inutile"- presupun ca ai uitat sa pui "de acord" acolo... altfel nu inteleg logica
~ alige- alege
~ fiid- fiind
So... dupa cum observ nu ai decat greseli de tastare si numai una de exprimare. Te felicit din suflet. Oricum presupun ca nu as fi gasit nimic daca era corectat dar astfel poti sa iti dai seama de faptul ca am citit acest capitol cu foarte mare atentie.
Ma framanta totusi ceva. L-ai mai postat vreodata pe Animezup? Pentru ca am impresia ca am mai citit undeva o parte din capitolul asta..


Sper ca nu te-a deranjat nimic din comm-ul meu si daca da imi cer scuze si te rog sa imi trimiti un PM. Vreau decat sa te ajut si daca vrei sa te razbuni >:) :)) iata fic-ul meu sunt sigura ca poti gasi ceva ---> http://animezup.com/forum/showthread.php?tid=23761

In afara de asta abia astept next-ul te rog grabeste-te.Iti urez multa inspiratie in continuare!

Pupiceii!! :*
Buna! Tocmai acum ti-am citit si eu cele doua capitole si mi-am facut o parere buna despre ele. Imi place ideea chiar daca nu este foarte originala, cel putin, nu inca. Uh, deci ar fi tare Sa fie un fic InoSasu:X:X
Ar fi chiar foarte tare si... original:>:>:>
Pai naratiunea e foarte buna, asta pentru ca nu ai mult dialog:))
Descrierea e draguta, insa e loc de mai bine^^'
Dialogul nu e deloc sec. Ai avut cateva greseli de tastare, dar nu le mai mentionez deoarece a facut asta userul de mai sus^^'
Imi place ca narazi din perspectiva lui Sasuke:>
Bafta in continuare si astept cu nerabdare urmatorul capitol.
Zbye:*
Hye...uite ca am ajuns si eu pe aici >:d<
Imi place ai dialog,naratiune,descriere-toate sunt destul de bune,iar greseli sunt si ele pe acolo,dar nu indeajuns de multe incat sa-ti atraga in mod deosebit atentia!Deci bravo te felicit! :x fic-ul tau e minunat >:d<
Imi place ca dragul nostru Sasuke este un erou! :x Si desigur misterios!
Acum..omg...ce face Naruto? :-o x( Deci il bat,vai ce-i fac!Cum poate face asa ceva...?
Okey...eu ard ne nerabdare sa aflu continuare,mai ales ce face DESTEPTU de Naruto!!! :-w
Waw dar chiar am avut destule greseli. Promit ca aici nu voi mai avea. Cel putin voi incerca.Multumesc mult pentru comenatrii chiar ma bucur ca va place. Voi incerca sa tin cont de sfaturile voastre. Apropo, sper sa nu va deranjeze limbajul lui Sasuke si am uitat sa mentionez la inceputul ficului ca vor mai fi anumite capitole cu +18 insa va mai dura ceva pana ajungem si acolo. So spor la citit.

Capitolul III


Lumina incepe sa isi faca aparitia in camera mea. Ma intorc cu spatele spre sursa acesteia pentru a avea un somn linistit in continuare insa linistea de mormant care domina in incapere este invinsa de un sunet strident care provine de la telefonul meu care se afla fix langa urechea mea. Sar ca ars din pat si inchid alarma nervos in timp ce imi masez usor urechea. Sper sa nu fi surzit pentru ca mai am nevoie se auzul meu fin pentru noptile fierbinti. Privesc calendarul si imi dau ochii peste cap datorita unui simplu lucru care pentru unii ar parea banal iar pentru altii, printre care si mie un calvar. Astazi incep sa invat la noul liceu din orasul asta de rahat. Ma duc in baie sa fac un dus pentru a-mi mai limpezi gandurile. Cum dracu a trecut saptamana asa de repede? N-am facut nimic iesit din comun ceea ce i-a pus pe ganduri pe parinti. Mai stau cuminte o saptamana pentru a ma mai odihni si a fi sigur ca mama si tata vor incepe din nou sa aiba incredere in mine dupa care imi reiau activitatea.

Intru in cabina de dus si las picaturile incolore sa-mi alinte pielea. Dupa ce termin imi iau un prosop pe care il infasor in jurul taliei si ies din baie pentru a-mi alege ceva de imbracat. Stau in fata sifonierului din lemn de nuc sau din ce mama naibii o fi mai mult decat sta o fata sa-si aleaga nu stiu ce toale. La un interval de cateva minute in care ma benoclez la hainele de pe rafturi imi aleg o pereche de blugi si un tricou negru cu niste desene mici pe el si imi trantesc in geanta cateva caiete, manuale si doua sau trei pixuri dupa care mi-o pun in umar si cobor la parter unde il vad pe Itachi luand micul de jun cu parintii. Le spun ca nu-mi este foame si o sterg din casa cat de repede pot pentru a nu fi oprit de vocea mamei. Afara sunt asteptat de soferul nostru. Abia acum ii dau ceva atentie. Seamana destul de bine cu Karin. Parul roscat precum al ei si ochii capru plus ca poarta ochelari. Ai zice ca este Karin in varianta masculina. Asemanarea este uluitoare insa prefer sa nu-i mai dau atata importanta.

Ma urc in vehicul si astept ca barbatul sa faca acelasi lucru insa constat ca trebuie sa-si termine tigara inainte de a face asta. Imi dau ochii peste cap dupa care imi scot telefonul din buzunar si imi pun castile in urechi pentru a asculta putina muzica. Dupa cateva minute, roscatul isi face apartitia pe scaunul soferului si ne indreptam spre liceul la care voi invata. Mai privesc pe geam orasul pentru a ma invata cu drumul. Doar nu-s intratat de prost incat sa vin in fiecare dimineata cu limuzina la liceu. Dupa ce aceasta a oprit la cateva semafoare, intr-un final ajungem si la destinatie. Cobor fara a mai spune ceva si ma indrept spre intrare. Pentru un liceu arata chiar bine. Drumul pana la cladire este destul de lung si inconjurat de ciresi. Din cand in cand se pot zari cateva banci pe care stau elevii acestui institut sau chiar profesorii. Incep sa merg, noua mea destinatie fiind biroul directorului pentru a afla in ce clasa sunt. Ma mai uit prin curte si vad o groaza de ochi care sunt atinti spre mine, marea majoritate fiind fete. Nu le dau atentie ceea ce pentru mine este ceva iesit din comun si imi continui drumul.

Dupa ce am intrat in institut caut la cancelarie biroul directorului si bat la usa. La un interval scurt de timp aud o voce feminina care imi spune sa intru. Fac cum mi-a spus acea soapta si in mai putin de un minut sunt inauntru. Inspectez incameprea in care ma aflu. In fata mea se afla un birou cu un scaun ocupat de o femeie blonda care are in jur de treizeci de ani. Formele mari aproape ii rup sacoul care abia mai rezista pe corpal ei. Cateva suvite blonde precum soarele ii alinta chipul, restul parului fiind prins la spate in doua cozi iar ochii caprui ma privesc atent. Dupa ce se uita pe niste fise incepe sa-mi vorbeasca.
-Observ ca pana in clasa a IX-a ai avut numai media zece insa dupa aceea ai avut noroc daca ai luat peste noua, o aud cum imi spune aceste lucruri care mie unul mi se par numai tampenii.

Oricum are dreptate. De doi ani sunt eu asa, pana atunci eram cel mai bun din intreaga clasa si nu eram intr-o clasa formata numai din idioti insa m-am cam saturat de lucrurile acelea si am inceput sa le dau atentie fetelor care practic salivau dupa mine. Nu pot spune ca eram tocilar. Eram crezut de profesori unul dintre cei mai buni elevi ai scolii si in acelsai timp de elevi un geniu dar si un seducator ceea ce pe mine nu ma interesa la acea vreme. Mai ascult ceea ce-mi spune femeia dupa care imi da o foaie pe care este scris orarul si clasa in care voi invata. Imi iau la revedere politicos si ma indrept spre iesirea din scoala. Orele incep peste o jumatate de ora si n-am ce face in clasa. Dupa ce simt cum aerul se loveste de corpul meu imi dau seama ca sunt afara. In timp ce cobor treptele simt o mana cum imi atinge umarul. Ma intorc si o vad pe fata pe care am ajutat-o cu o saptamana in urma. Ma saluta si ma intreaba ce fac aici. Ce intrebare patetica. Ce as putea face aici? De fapt daca as vrea nu as mai sta aici nici macar o secunda. Plec mai departe iar pustoaica vine dupa mine. Devine enervanta acum. Ma intreaba anumite lucruri pe care eu nici macar nu le ascult. Sungura intrebare pe care am auzit-o a fost cea in care vrea sa-mi afle numele. Ii raspund doar Sasuke iar acesta imi zambeste.

Mai privesc bancile dupa care Ino se da cativa pasi in spate si incepe sa ma stranga de umar tremurand. Ma uit la ea ciudat dupa care imi indrept privirea catre locul care a panicat-o. Pe o banca se afla tipul care vroia s-o violeze sarutandu-se de mama focului cu o rozalie. Alta culoare nu si-a gasit si aia sa-si toarne in cap? Il mai privesc pe bou si imi dau seama ca este de fapt un blond si nu un saten. In locul in care l-am vazut era intuneric deci nu se putea vedea prea bine. Ino ma ia de mina si plecam de acolo ea fiind deja speriata. O intreb cine este curva aia iar ea se intristeaza la auzul vorbelor mele.
-Ea este Sakura Haruno si este sora mea mai mare, imi raspunde foarte trista lasandu-si privirea in jos.

Raman socat. Curva aia este sora ei? Stai putin, din cate am vazut-o nici macar nu seaman cu ea si practic nu au acelasi nume de familie. O mai intreb ceva despre ea si imi spune ca au locuit impreuna pana la varsta de sase ani dupa care parintii lor au divortat. Sakura a ramas cu tatal ei in timp ce Ino cu mama ei care s-a recasatorit si a vrut ca fiica ei sa aibe alt nume. Ce chestie ciudata. Nu mai apuc s-o intreb altceva din cauza soneriei care anunta inceputul orelor. Imi scot foaia de la directoare si ma uit sa vad in ce clasa sunt. Blonda arunca o privire pe hartie si imi spune ca sunt in clasa cu ea si ca ar trebui sa ne grabim pentru ca diriginta este o femeie cam nesuferita si nu vrea ca elevii ei sa intarzie la ore. O ia inainte iar eu o urmez plictisit. Intram impreuna in clasa si Ino se aseaza in ultima banca. Imi face semn sa stau langa ea si asa fac. Toti se uita ciudat la noi. Baietii imi arunca niste priviri urate in timp ce fetele ii arunca ei. Ii spun sa nu ii bage in seama iar ea da afirmativ din cap.

Privesc clasa care seamana destul de mult cu cea de la fosta mea scoala si mi se pare ciudat pentru ca liceul la care am invatat era unul respecat si in care invatau doar cei cu bani si mai erau pe acolo doi-trei cu bursa insa nimic in rest. In fata clasei se afla doua table noi dupa cum arata pe care scrii cu marker-ul, catedra profesorior care este destul de mare, in spatele clasei cinci calculatoare noi iar bancile sunt cate sase tot pe sase randuri. Destul de mare clasa pentru una frecventata de adolescenti ai caror parinti nu au cine stie ce venituri. Usa se deschide, pe ea facandu-si aparitia panarama aia roz impreuna cu tampitul ala. Cand ma vede se indreapta spre mine nervos. Ma apuca de bluza si ma ridica. Sakura incearca sa-l tina insa nu reuseste. Ultimile doua randuri devin goale datorita celor care nu vor sa fie implicati in asa ceva numai cele doua surori raman langa noi speriate. Blondul imi spune ca mi-a sosit ceasul si ca nimeni nu se pune cu el sau cu tarfele lui. La auzul ultimelor doua cuvinte Ino izbucneste in lacrimi in bratele surorii ei care nu intelege ce se petrece.
-Tarfele tale? il intrab nervos in timp ce-l apuc de inceietura mainii. Tarfe sa le numesti pe cele care ti se baga de buna voie in pat nu cele pe care le violezi pe strazi, tip la el in timp ce-i dau un pumn in fata care il arunca la doi metri departe de mine. Iar tu la cine tii mai mult? La urangutanul asta bun de nimic sau la sora ta care era sa fie violata de el? o intreb pe roazlie nervos.

La auzul acestor cuvinte se uit la sora ei. Se pare ca Ino nu i-a spus nimic in legatura cu asta. Sakura o strange in brate si se duc impreuna la baie. In acest timp blondul se ridica de pe jos si se indreapte cu viteza spre mine pentru a-mi da un pumn. Cand este la distanta de cativa centimetri de mine doi tipi il prind si-l imobilizeaza spunandu-i ca daca ii prinde diriga a incurcat-o intreaga clasa. De parca pe mine ma doare ce pateste clasa cand totul este din vina cretinului ala. Ma asez dupa care blondul imi spune ca nu s-a terminat. Ii spun ca sunt gata oriunde si oricand dupa care pe usa isi face aparitia diriginata. La scurt timp vin si cele doua surori care se aseaza langa mine, banca fiind indeajuns de mare incat sa tine trei elevi. Dupa ce se termina ora de matematica au mai urmat doua ore de engleza si una de istorie dupa care ora de biologie nu am mai facut-o pentru ca profesoara nu se simtea bine.

Ies din scoala si afara sunt asteptat de...


Gata pentru astazi. Sper ca va placut.
I'm first>:).........
Cred ca este primul meu comentariu la acest fic si vreau sa spun ca imi place la nebunie. Ideia mi sa parut foarte originala mai ales ca prima oara mi-a atras atentia titolul "You changed me"
este super.
Asa sa revenim la fic..... greseli de ortografie am vazut dar nu le-am bagat in seama. Dialogul nu este sec si descrierea nu aste asa de grabita.
Asteptam next-ul cat mai repede ca ne-ai lasat foarte rau un suspans (sper sa fie ficul sasuxsaku[-o< ) ... Glumeam, dar sper. Ja ne!
P.s. Pune repede capitolul urmator:-"
Buna din nou! Un capitol genial ca de fiecare data!
Uh, ce tare ar fi ca Ino sa fie pers. principal alaturi e Sasuke. Imi place noua sa personalitate. In anime imi place pentru infatisarea ei, dar nu si pentru comportament, iar tu aici i-ai conceput si o personalitate foarte frumoasa. O ador!
Pai... despre figurile de stil nu am ce comenta deoarece imi plac foarte mult.
Doar o greseala de tastare am vazut si anume:
diriginata-diriginta:>:>

Cam atat am avut e comentat si te rog, te implor sa pui repede continuare pentru ca iti adooor ficul!
Buna, scuze ca a durat insa desi ieri am avut cerc petagogic nu am avut timp sa lucrez la fic pentru ca i-am ajutat pe ai mei cu magazinul si inspiratia si-a luat zi libera si azi dimineata am avut concurs la mate. Tin sa va anunt ca nu stiu cate capitole voi mai scrie saptamana care vine pentru ca pe 6 decembrie am teza la mate si am de invatat iar pe 15 la romana. Daca postez trei capitole e bine insa nu stiu sigur. Multumesc pentru comentarii si tin sa va mai spun ca ficul nu este corectat pentru ca sunt prea obosita pentru a-l reciti si chiar daca as face-o nu as vedea greselile pe care le am.


Capitolul IV

Ies din scoala si afara sunt asteptat de nimeni alta decat Karin care se cearta cu soferul meu. Imi dau una peste frunte si intru inapoi in scoala pentru a nu fi vazut insa prea tarziu. O aud cum imi striga numele si fuge spre mine pentru a ma imbratisa insa ma dau la o parte cand se arunca spre mine si il imbratiseaza pe...Naruto. Ii privesc cu gura cascata si oarecum amuzat de situatie. Incerc sa ma abtin sa nu rad insa acele sunete provocate de pozitia celor doi ma impiedica. Ma dau cativa pasi inapoi si ma tin de balustrada de la scari si ii privesc amuzat. Astia doi se potrivesc perfect si asta se poate observa de la o posta. Chipul lui Karin obtine cat de curand o culoare rosie asemanatoare cu parul ei insa nu din cauza ca-l place pe blond ci de nervi. O vad cum ii tranteste o palma peste moaca ceea ce pe mine ma face sa rad mai tare. Sincer acum, circul nu este nimic pe langa atia doi. M-as putea obisnui insa imi dau seama ca are trebui sa plec cat pot de repede pentru a nu fi observat de cei doi. Nu ma intereseaza de Naruto insa cu Karin este cu totul si cu totul o alta poveste. Cum a ajuns cretina asta aici habar nu am.

Grabesc pasii si in cateva minute sunt in fata limuzinei in care intru repede. Roscatul mai sta afara. Il intreb ce face si imi spune ca isi asteapta sora. Raman masca la auzul ultimului cuvant rostit de le. Caut repede o scuza pentru a nu o mai astepta si plecam. Nu cred ca-si va da seama prea curand ceea se pe mine nu ma deranjeaza. Dupa un drum care pentru mine a parut oart lung ajungem intr-un final acasa. Intru un locuinta si imi arunc geanta pe undeva. Observ o menajera care facea curat in living. O intreb unde sunt toti iar ea imi rapunde ca sunt plecati la cumparaturi pentru ca vom merge la o cina de afaceri. Imi dau ochii peste cap. Urasc asta. De fiecare data trebuie sa am grija cum vorbesc, cum ma port si ma sacaie rau de tot. Urc scarile pana la camera mea si ma trantesc in pat. Nu cred ca am teme pentru maine si chiar daca as avea, nu-s prost sa le fac. Imi inchid ochii si trec de pragul taramului viselor.

Usa este trantita brutal de perete ceea ce ma face sa trasar imediat. La usa imi vad fratele imbracat la patru ace ceea ce nu-i prea prieste. In mana sa stanga are un alt costum care cred ca este pentru mine. Mi-l arunca in fata si pleaca. Nu mai bag in seama aceasta mica "scapare" a sa si ma imbrac. Intr-un sfert de ora sunt gata si cobor la parte unde parintii ma asteptau. Ies primul din casa si ma indrept spre limuzina unde o vad pe Karin imbracata intr-o rochie neagra ce contine un decolteu generos si care este mulata punandu-i in evidenta formele bine definite. Parul ii este usor ondulat si nu mai poarte ochelari. Desi nu o sufar asta nu inseamna ca nu as putea sa ma mai joc cu ea cand nu am ce face. Intram in limuzina si si ne indreptam spre destinatia noastra.

Ca de obicei privesc orasul pe geam. Nu-mi place sa ma conduca cineva. Prefer sa conduc singur insa daca in New York era greu sa conduci fara permis imi dau seama imi dau seama ca si aici va fi greu. Cerul incepe sa-si scimbe nuantele ceea ce inseamna ca se inopteaza. Imi este dor de zilele de vara cand parintii erau plecati din oras iar Itachi era plecat. Noptile acelea in care nu dromeam si ma plimbam in toate cluburile in cautare de noi aventuri insa totul s-a sfarsit acum. Imi intorc privirea si o vad pe Karin cum se smiorcaie in fata mamei mele de cele petrecute la scoala. Aceasta imi arunca o privire nervoasa dupa care ii spune sa nu ma bage in seama. De cand pana cand ii pasa mamei de felul in care ma comport cu Karin?Adica daca stau sa ma gandesc mai bine este ceva ciudat la mijloc. De unde stia Karin in ce sat m-am mutat si mai ales ce cauta cu noi?

Gandurile imi sunt destramate de vocea parintilor care imi spun ca am ajuns. Cobor din limuzina si merge in gradina vilei unde ne vom petrece urmatoarele ore. Usa de la intrare este deschisa de un barbat blond de aceeasi varsta cu mama si tata. Ne invita inauntru iar tata face prezentarile de rigoare. Il studiez cu atentie pe barbat deoarece imi pare mult prea cunoscut insa nu stiu de unde. Ne invita sa stam jos iar eu ma asez pe canapea unde ia loc si Karin. Se apropie din ce in ce mai mult de mine daca asta este posibil si ma strange de brat. Ma abtin cu greu sa nu-i spun vreo doua. In incapere isi face aparitia tocami ...Naruto. Doamne, nici cand voi muri nu cred ca voi scapa de idiotul asta. Ma intreaba ce caut aici iar Minato ne intreaba la randul sau daca ne cunoastem. Dau afirmativ din cap dupa care ma uit in alta parte.

De doua ore stam la masa iar parintii discuta afacerile lor idioate. Ma rog, cel putin tatii nostri, mamale au o cu totul alta discutie. La un moment dat Kushina, o femeie cu parul lung pana fund de culoarea asfintitului ne spune ca peste un an vom fi invitati la nunta fiului lor. Naruto sare ca ars la auzul acestor cuvinte si isi intreaba mama cu cine. Ce intrebare cretina mai pune si asta. In coltul gurii imi apare un zambet siret. Nu-l compatimesc chiar deloc. De ce m-ar interesa ce se intampla cu el? Este un cretin care nu stie cu cine se joaca. Dupa acest anunt se ridica si tata in timp ce-si intinde paharul cu vin pentru a face un toast. Imi iau si eu paharul pentru a degusta acest vin vechi.
-Multumim foarte mult pentru invitatie Kushina. Avem si noi o veste minunata. Tot peste un an Karin si Sasuke se vor casatori.

La auzul acestor cuvinte lichidul rosiatic imi iese din gura, udandu-l pe blond. Mama incepe sa imi spuna sa-mi cer scuze pentru comportamentul meu inadecvat. Fac asa cum spune ea dupa care ma indrept spre baie. Cum ajung acolo ma duc la chiuveta pentru a-mi stropi putin fata si a-mi limpezi gandurile. Stiam ca pun ceva la cale. Cum de nu m-am prins mai devreme despre ce este vorba? Adica eu unul nu vreau sa-mi petrec restul vietii alaturi de o cretina precum Karin.
-Observ ca suntem in aceeasi oala, se aude o voce din pragul usii. Acolo statea Naruto cu mainile bagate in buzunar. Picaturile visinii cadeau de pe materialul alb din care este confectionata camasa blondului.
-Da, ai dreptate. Insa eu, spre deosebire de tine nu imi voi petrece viata cu ea. Nu sunt atat de cretin si plus pot sa scap usor din asta.
-Si cum vei scapa? Nu ai reusit atunci cand ai tai au vrut sa te muti din New York. Nu pot sa cred ca spun asta insa ar trebui sa ne ajutam. Parintii nostri vor sa faca toate astea ca firmele lor sa ia amploare.

Il privesc pe blond si ii dau dreptate. Dam mana in semn de pace si ne intoarcem la masa. Fara el nu voi putea scapa.



Okay cred ca am cam grabit actiunea insa ramane la atitudinea voastra.
Eee..lasa ca nu ai grabit actiunea.Mie imi place. :X Cel putin nu esti un melc ca mine :))
Deci imi place foarte mult fic-ul tau si modalitatea de a scrie.
Am vazut cateva greseli pe acolo,dar nu multe,vreo doua trei.Oricum nu puteam fi atenta caci eram cuprinsa in desfasurarea actiunii :>
Dialogul-Naratiunea-Descrierea-mie tote imi par bune.Deci nu am de spus nimib negativ in legatura cu fic-ul tau.
Imi place.:X
Bravo.Continua tot asa ;)
Astept nextul,anunta-ma si pe mine cand il pui,caci eu categoric o sa fiu plecata cu capul pe undeva si n-o sa-mi dau seama =_= T.T
Ja ne!
Buna din nou! Mie nu mi se pare ca ai grabit actiunea, chiar deloc nu mi se pare. Nu-mi vine sa cred ca parintii celor doi le-au aranjat nuntile. Si... cred ca parintii lu Sasuke nu puteau face o alegere mai proasta decat pe roscata aia:))
Descrierea mi-a placut, doar ca mai trebuia putin. Doar putin.
Dialogul nu mi s-a parut sec si a fost si putin:X iar naratiune cat cuprinde:X:X
Devine din ce in ce mai interesant. abea astept a vad ce ideei iti mai vin
Succes in continuare!
Okay, este destul de scurt insa nu prea am avut mult timp la dispozitie insa inspiratia nu mi-a dat pace si m-am gandit sa scriu cat timp a venit. Sper sa va placa.


Capitolul V


Ma aflu in camera mea. Cearsaful patului este mototolit sub greutatea mea insa nu ma intereseaza. Au trecut doua saptamani de cand am aflat ce viitor mi-au pregatit parintii. De ce tocmai eu? De atunci nu m-a mai interesat sa merg in cluburi sau alte astfel de lucruri. Nu mai spus ca roscata aia sta dupa mine douazeci si patru din douazeci si patru, sapte zile pe saptamana. Chiar mai mult daca este posibil asa ceva. Ce cretin poate fi Naruto.



Stau in clasa nervos. Privesc fereastra plictisit si le vad pe cele doua surori bucurandu-se de ziua senina. Pe mine sa ma scuteasca cu toate aceste prostii. Nici nu mai stiu ce ma voi face. Am dat de naiba la propriu.



In clasa isi face aparitia blondul care pare la fel ne nervos ca mine. Se indreapta cu pasi grabiti catre mine insa eu nu-mi schimb privirea.
-Ai venit cu vreo idee? ma intreaba in timp ce se aseaza pe scaunul din banca care se afla in fata mea.
-Suntem implicati amundoi, deci nu trebuie sa gandesc doar eu. Sper ca nu-ti cer prea mult, ii raspund, privirea mea neschimbadu-si directia.

Ofteaza, dupa care se uita pe geam. Ma intreb, oare are ceva in acel cap sau este la fel de gol precum o minge? Nu, gresesc, mingea nu este goala, ea este umpluta cu aer ceea ce el nici nu are. Inchid ochii.
-Auzi, dar daca am face un accident? Adica nu unul adevarat dar sa para. Asta ar fi singurul mod prin care vom scapa de toata beleaua asta, imi spune el, pe chip aparandu-i un zambet pe care nu-l inteleg.
-Stii, este o idee foarte buna. Pacat ca asta este realitatea si nu un film de unde ai venit tu cu aceasta idee daca poate fi numita asa, ii spun nervos.

Ma ridic si ma indrept spre usa pentru a nu ma contamina cu prostia pe care o are blondul.




Iau perna si mi-o pun pe fata. Cata prostie poate fi intr-un om? Nici nu ar mai trebui sa-mi mai bat capul cu asa ceva. Unii oameni au avut norocul sa aibe materie cenusie in timp ce altii nu. Exemple nu cred ca ar mai trebui sa dau. Incerc sa adorm insa aud o voce care imi striga numele. Este Karin! Sar ca ars din pat si ma indrept spre fereastra pentru a scapa. Nu ma arunc in nici un caz, de la mine ajung pe un alt acoperis dupa care voi putea sari. Zis si facut. In cateva minute ma aflu pe sol si o iau la goana ca dracu de tamaie pentru ca nu-i mai vedea fata. Ies rapid din gradina casei si ma indrept spre centru. Cred ca voi da o raita in mall. Macar acolo voi avea parte de liniste.

Dupa un drum de vreo douazeci de minute ajung la locul dorit si ma asez pe o banca libera. Nici macar nu mi-am luat portofelul. Ce cretin pot fi. Ma uit prin prejur. De mirare este ca nici o fata nu mi-a mai atras atentia si nu pentru ca ar fi urate ci pentru ca mintea mea si-a reluat activitatea. Cate lucruri pot schimba pe cineva intr-un timp scurt. Gandurile imi sunt tulburate de o mana care imi atinge umarul. Imi intorc privirea pentru a vedea cine este si o vad pe Sakura. Ma ridic si o analizez. Parul ii este prins intr-o coasa la spate insa doua suvite ii alinta pielea. Poarte o bluza gri si o pereche de pantaloni trei sferturi de culoare verde iar in picioare niste basketi.
-Ce faci aici? ma intreaba destul de ingrijorata. Poate este speriata de infatisarea mea. Cearcanele cate ceapa, sifonat si obosit.

Nu-i raspund. Imi indrept privirea catre sol pentru a nu-i intalni cele doua smaralde. Se apropie de mine si imi intinde un suc. Ridic privirea mirat de oferta ei insa o accept.
-Esti cumva trist pentru ca te vei casatori? Sasuke, am auzit de chestia asta si ma gandeam ca poate ai vrea sa te ajut cu...
-Cu ce sa ma ajuti? Nu intelegi? De chestia asta nu voi putea scapa. Ce crezi ca am facut timp de doua saptamani? o intreb nervos de-a binelea.

Nu mai scoate nici un cuvant. Pe chipul ei se poate citi tristetea. Nu trebuia sa-i fac scandal insa nu mai am scapare in nici un caz. Dau sa-mi cer scuze insa imi aud numele. Este Karin din nou. Ma cauta si pare a fi foarte nervoasa. Rozalia habar n-are ce se petrece acum insa nu stau pe ganduri si o iau de mana si fugim amundoi. Noroc ca nu are tocuri. Trecem de cateva alei dupa care o intreb unde locuieste. Imi spune ca destul de departe. O privesc nervos dupa care isi scoate din buzunar niste chei. Imi spune ca masina este aproape dupa care o luam la goana din nou. Cand ajungem ma benoclez putin la masina dupa care ma asez pe scaunul soferului iar Sakura pe del din dreapta mea. Apas pe acceleratie si o luam la goana.

Pai cam atat pentru asta. Ma duc sa mai invat pentru teza. Capitolul este necorectat. Oricum, cred ca am facut o varza aici.
Buna! Mi se pare destul de dragut si acest capitol. Abea astept sa termini cu tezele pentru a pune un capitol mai mare:> Pfff... deci m-ai lasat intr-o ceata totala. Sunt curioasa, adica... extrem de curioasa cine e personajul feminin principal. E ciudat faptul ca e deja capitolul cinci si nu stiu cine este. Uh... ce rea esti:-W
Descrierea e destul de buna, doar ca nu ar strica mai multa[uite cine vorbeste :|]
Dialogful nu mi s-a parut sec, iar naratiunea e buna. Abea astept urmatorul capitol. Bye si bafta la teza:*
Am adus nextul. Observ ca nu va mai place ficul meu insa am aici noul capitol. Este scurt deoarece este format din doua parti. Poatez in aceasta seara prima parte iar joi pe a doua. Lectura placuta!


Capitolul VI


Sasuke:
Apas pe acceleratie si gonim pe strazile Konohai. Dar masina asta are destui cai putere. Nu-mi spune ca rozalia de langa mine este mai mare ca mine. O vad cum se uita in fata cu o privire destul de trista. O intreb unde sta iar ea imi spune ca la jumatate de ora distanta de mall. Cu cat mai departe cu atat mai bine. Imi da niste directii dupa care porneste CD player-ul si se aude o melodie...rock? Imi intorc privirea catre rozalie si ma benoclez la ea ca la felul al paisprezecelea. Ea asculta rock? Nu as fi crezut daca imi spunea cineva asa ceva. Privesc din nou in fata mea pentru a nu face vreun accident.

Intr-un final ajungem la casa rozaliei. Parchez masina in garaj si cobor din aceasta. Privesc prin gradina si observ ca are multe flori de diferite culori si intr-un rond un leagan alb, o masuta si o fantana cu un inger. Este de bun gust locul acesta. Ma uit la vila care acum se afla in fata mea. Este cat a mea iar culorile care predomina sunt rozul si galbenul care se imbina armonios. Sakura ma invita inauntru dupa care pleaca iar eu o urmez. Cand ajung in interiorul cladirii raman cu gura cascata. Mobila de stil vechi este de culoare alba iar peretii plini de tablouri cu familia rozaliei sau cu peisaje dau un aspect interesant incaperii. Ma asez pe un fotolie din living si dau drumul la televizor fara a fi invitat. In cateva minute isi face aparitia si Sakura cu doua pahare si o sticla de cola.
-Cand te vei duce la ai tai? ma intreaba fata cu o privire ce imi pare trista. O mai analizez dupa care imi intorc privirea.
-As putea sta la tine in aceasta noapte? o intreb fara a-mi schimba tonalitatea vocii.

Fata imi spune ca se va duce sa pregateasca o camera la etaj dupa care paraseste incaperea. O privesc cum pleaca incet iar ai sai pasi rasuna in casa. Ce este cu fata asta? Ma face sa ma simt ciudat insa nu stiu de ce. Adica atunci cand am vazut-o in bratele lui Naruto mi se parea a fi o adevarata tarfa insa daca stau sa ma uit la ea este o fata inocenta. Cred ca daca nu ma intalneam cu ea nu scapam de Karin. Insa de ca ma simt asa de ciudat cand sunt cu ea?

Sakura:
Pregatesc o camera pentru Sasuke. Astern pe patul moale un cearsaf alb dupa care pun o perna de aceeasi culoare. Aranjez fumos perna insa chipul imi este inundat de cristale care izvorasc din ochii mei verzi. Din cauza durerii pe care o port in suflet simt cum picioarele mi se inmoaie si fac contact cu podeaua. Imi acopar fata cu mainile si dau drumul siroaielor care nu se opresc. Ce este cu mine? De ce plang? Nu am mai plans niciodata pentru un astfel de motiv. In inima mea au prins radacini sentimente pentru acest brunet. Cand am aflat ca se va casatori o durere oribila a pus stapanire pe inima mea. Oare il iubesc? Nu poate fi posibil asa ceva deoarece il cunosc abia de doua saptamani. Insa am o problema si mai mare.


-Sakura, ce crezi despre Sasuke? ma intreaba sora mea cu un zambet larg pe buze.
Dau din umeri si continui sa mananc. Nu o bag in seama desi recunosc ca ma simt ciudat cand ma aflu langa el. Imi ridic privirea si o vad pe blonda cum viseaza cu ochii deschisi. Recunosc, s-a intors de curand in Konoha insa nu cred ca am mai vazut-o astfel sau ca s-a mai purtat vreodata asa.
-Cred ca este un inger, Sakura. Adica m-a salvat cand era sa fiu violata si nici macar nu ma cunostea. Este asa un baiat grozav si nici nu arata rau.
A inebunit. Insa de ce sa ma bag eu in viata ei? Este un tip de treaba si ii sunt recunoscatoare ca a salvat-o pe Ino cand era sa fie violata de Naruto.

Sasuke:
Privesc ceasul care arata ora sapte fara un sfert. Rozalia nu s-a mai intors. Sta acolo de o jumatate de ora. Ce s-o fi intamplat cu ea? Dau sa ma ridic insa aud niste pasi care se indreapta spre living. O vad pe Sakura cu ochii rosii. Nu ma priveste in ochi. Se intoarce si ma intreaba daca vreau sa comandam ceva sau sa gateasca ea. Ii spun sa comandam ceva dupa care pleaca. Nu vreau sa fiu nesimtit insa habar n-am cum gateste si nu vreau sa mor de tanar. Oricum, ceva s-a intamplat cu ea si trebuie sa aflu ce.


Deci, atat pentru astazi. Cred ca in acest fic este prima si ultima data cand povestesc din doua perspective. Spun "cred" deoarece habar n-am ce ideo voi mai avea pentru viitoarele capitole.
Buna! Imi place foarte mult ficul tau. E foarte interesant. Ma bucur ca ai povestit din perspectiva ambelorpersonaje.
Deci Sakura s-a indragostit de Sasuke, dar stie ca si Ino il iubeste si nu vrea sa o raneasca... uuu... interesant... chiar foarte interesant:X
Descrierea, dialogul si naratiunea sunt perfecte, nu am ce comenta. Actiunea nu mi se pare deloc grabita. E perfecta!
Abea astept urmatorul capitol. Ficul devine din ce in ce mai interesant:X
Zbye si spor la scris:*

Ah... era sa uit. Ai zis la inceputul postului ca nimanui nu-i mai place ficul tau. Tu glumesti? Nici vorba. Adica... cui nu i-ar placea un fic asa ca acesta.?! Fii sigura ca este citit, dar lenea este prea mare. Stii si tu cum e. Insa chiar ar trebuii sa primesti mai multe comentarii. Meriti[nu ca mine... bine.. nu ca eu as primi mai multe :)):| ]
Bunaaa prajiturica mea >:D< uraaa... continuareaa:X:X:* De cat timp o astept=^^=
Imi place, imi place chiar foarte mult. Esti un mic[mare] geniu. Ador ca ai povestit din perspectiva ambelor personaje, e foarte tare, ar trebuii sa faci asta mai des;)
Figurile de stil sunt superbe, extraordinare.
Greselile de tastare ai fost inexistente, la fel ca si cele de exprimare.
Incepe a devina din ce in ce mai interesant. Abea astept ziua de joi... uh, nu mai am rabdare:-SS
Pai... cam atat am de spus... vezi cum ma faci tu sa fac spam?! Fa si tu macar o greseluta pe acolo[glumesc, glumesc... cred:)) ]
Pa-pa si bafta in continuare:*
M-am intors! Sper sa va placa acest capitol Inainte as vrea sa va spun ceva. V anunta ca aici voi scrie mai mult deci daca doriti puteti sa incepeti sa cititi capitolul.
Saki:
Mi-am dat seama abia ieri dimineata ca atunci cand am spus ca ficul meu nu prea mai este citit am facut o greseala. Nu vreau ca voi sa intelegeti ca imi doresc sa am n comentarii la el. Prin parerile voastre eu pot sa-mi indrept greselile pe care le am. Nu ma deranjeaza daca sunt critici dure deoarece asa am cerut. La celalalt fic nu cred ca am mai spus ce fel de critici doresc pentru ca dupa parerea mea nu mai este nevoie. Vreau sa stiti ca pe mine ma incanta faptul ca voua va place ceea ce scriu. Am descoperit acesta minunata lume a fanficurilor acum un an insa curajul de a posta primul fic l-am avut la sfarsitul lui mai si a fost o mare greseala deoarece eram in perioada tezelor si dupa n-am mai avut idei deci acel fic este format doar dintr-un capitol. Daca sunteti interesati sa vedeti cum scriam pe atunci, cautati pe la arhive un fic numit "Sasusaku Scimbarea". A fost pe alt cont insa mi-am uitat parola, e-mailul si mi-am facut altul nou. Pot spune ca este o schimbare fata de cum scriam pe atunci. Pe timpul verii am scris o groaaza de ficuri insa mi-am reinstalat windowsul si nu am mai putut sa le postez.

In legatura cu aceste capitol. Este ceva mai special. Este pentru o anumita persoana de pe zup si anume Marina. Asa, stiu ca am promis ca va fi unul lung insa nu prea este dar se va intampla altceva. Acum sa n-o mai lungim si sa incepem capitolul.

Capitolul VII

Sasuke:
Ma aflu intins pe canapeaua din living cu o felie de pizza in mana iar rozalia se afla pe un fotoliu, cu picioarele aproape de piept. Ne uitam la un film de groaza sau cel putin eu. Ce este in mintea ei habar nu am. Ma ridic de pe canapea fara a fi observat si ma duc in spatele fotoliului. Fata a inceput sa se uite la acel film si pare destul de speriata. In cateva secunde ma aflu in spatele ei si o prind de maini ceea ce o face sa tipe. Ma priveste speriata iar eu ma tavalesc de ras la cum a facut Sakura. Rozalia se ridica nervoasa de pe fotolie si imi trage o palma. Ma enervez si o prind de maini si o aduc la nivelul meu.
-Uite ce este, doar am vrut sa glumesc putin. Asta nu iti da dreptul sa-mi tragi o palma, ai inteles? ii spun nervos.

Fata se smuceste si paraseste incaperea. Urca nervoasa scarile si aud usa cum se tranteste. Mai stau pana se termina filmul si ma indrept spre camera mea. Intru si ma trantesc in pat obosit iar ochii mei abisali se inchid. Incep sa visez tot felul de scene interzise. De cand nu am mai visat asa ceva? Nu stiu insa nu mi-as dori sa ma trezesc deloc. este mult prea frumos acest vis.

Aud usa trantindu-se ceea ca ma face sa scot niste injuraturi si sa-mi deschid ochii. Pe usa isi face aparitia rozalia. O intreb ce cauta aici la ora aceasta iar ea nu-mi raspunde decat zambeste pervers. Ma ridic in sezut si o examinez. Se aproprie de mine si pot simti un miros de alcool care provine de la tanara. S-a imbatat, asta este clar. Rozalia se urca peste mine si incepe sa ma sarute. O opresc insa fara folos. Nu merge. Ii intru in joc incepan sa o sarut violent ceea ce ei ii face o deosebita placere. Bag mana sub tricoul de si ii ating usor sanii. Rozalia isi desprinde buzele din sarut si ma priveste fix. Se ridica si isi da jos tricoul si ramane doar in chiloti de care cred ca voi scapa cel mai usor.

Zambesc si ma urc peste ea. Incep sa-i sarut gatul dupa care cobor pana la sanii ei. Oare fata asta are implanturi sau Mama Natura a inzestrat-o prea mult? Ma joc usor cu sanii si iar fata geme de placere. Cobor mainile pana la lenjeria care i-am mai ramas si o dau jos foarte usor. Imi dau jos tricoul si boxerii si o penetrez rapid ceea ce o face sa tipe. O sarut apasat pe buze in timp ce fac miscari de inainte si inapoi, prima data incet dupa care accelerez. Fiind beata fata scoate tot felul de sunete vulgare insa nu ma deranjeaza. Chiar ma simt mult prea bine. In cateva minute cad obosit la fel si rozalia si adormim.

Sakura:
Razele soarelui intra in incaperea in care ma aflu. Imi deschid usor ochii verzi si ma ridic in sezut buimaca. Doamne, ma simt de parca n-am dormit toata noaptea si mai am si o durere insuportabila de cap. Nu trebuia sa bea acel wisky insa eram prea suparata. Privesc incaperea in care ma aflu si il vad pe brunet gol langa mine la fel fiind si ei si...Stai! Ma uit la mine dupa care la Sasuke si incerc sa-mi amintesc ce s-a intamplat aseara. M-am imbatat si cred ca am facut prostia sa vin aici si...Nu vreau sa stiu mai departe. Cobor din pat usor pentru a nu-l trezi pe brunet si ies din incapere. Mi-am lasat hainele acolo insa ce conteaza. Intru in baie si dau drumul dusului. Intru in cabina si incerc usor sa-mi amintesc ce s-a intamplat aseara.

Cum am putut sa fac asta? M-am culcat cu Sasuke! Cat de idioata pot fi. Nu pot sa cred ceea ce am patit sau mai bine zis facut. Macar, ne-am protejat? Nici nu cred avand in vedere ca brunetul nu avea nimic la el. Daca m-a lasat insarcinata? Nu Sakura, nu te gandi la astfel de lucruri. Nu poate fi prima oara cand face asta deci nu are cum. Te rog frumos sa nu se fi intamplat asa ceva.

Sasuke:
Ma alfu la parter, mai precis in bucatarie si beau o ceasca de ceai. Doamne, ma intreb cum a facut rozalia cand s-a trezit. Nici nu cred ca va mai vrea sa dea ochii cu mine. Pasii ei rasuna in casa si o vad la intrarea in bucatarie. Cum am crezut. Evita orice contact vizual cu mine. Nici macar un "Buna dimineata" nu spune. O las in pace insa o privesc cu atentie.
-Rozalio, sa stii ca tot ce s-a intamplat aseara nu inseamna nimic pentru mine asa ca nu este nevoie sa-ti faci griji, ii spun in timp ce sorb o gura din lichidul fierbinte.

La auzul acestor cuvinte scapa o farfurie pe jos. Cateva cioburi ii sar pe picioare si o taie. Ma ridic pentru a o ajuta insa nu ma lasa. Se apleaca si le strange dupa care fuge din incapere. Am spus ceva gresit? Ridic din umeri nepasator apoi imi iau telefonul si parasesc locuinta. Cred ca trebuie sa ma intorc acasa. Nici nu vreau sa stiu cum va reactiona Karin insa nu ma intereseaza.
Doamne, Doamne, Doamne. Cu dedicatie pentru mine? Oh, super... merci muult>:D<
Adoor acest capitol. Uh, cat de insensibil poate fi Sasuke[imi place>:) ]
Uh... deci.. ti-am mai spus ca ador acest fic? Ti-am spus, ti-am spus? Cred ca da:))
Ma bucur ca ai mai scris si din p[erspectiva Sakurei. Uh, mi-a placut la nebunie scena acea:>: Ar trebuii ca Sakura sa se imbete mai des :))
Descrierea e perfecta. Nu am cuvinte:X
Naratiunea- Minunata, ca intotdeauna.
Dialogul- Bine gandit si deloc sec, iar actiunea minunata, deloc grabita.
Greseli de tastare... hmm, cred ca au fost vreo doua, dar nu-mi pasa, nu prea am fost antena... adica, atenta, la ele:))

Abea astept continuarea prajiturica mea [uh, cat imi place sa-ti zic asa:>]
Pupici si succes in continuare:*
WoW WoW WoW
Asta e tot ce pot spune :X:X Deci incepind din acest moment iti iubesc fic-ul >:D< Nu-mi vine sa cred cat de mult imi place :X Descri totul atat de minunat.Naratiunea este de-a dreptul perfecta.Dialogul n-ar putea sa fie sec nici intr-un milion de ani.Cum ar putea sa nu-mi placa :X Deci ti-ai facut un mare fan.NU prea ai greseli,foarte putine ceea ce este foarte bvine.ba chiar perfect
Felicitari nu as putea avea numai laude pentru tine,Doamne ce rau e Sasuke :-w Imi vine sa-i dau cu o farfurie in cap :-w
De-abia astept urmatorul capitol.
Felicitari >:D< :X:X
Spor la scris. ;;) :*
Am adus nextul. Multumesc mult pentru comenatrii. Sper sa va placa si acest capitol. Urmatorul capitol la Iluzia dragostei il voi aduce mai tarziu sau maine dimineata.


Capitolul VII


Parasesc locuinta fetei si ma indrept spre casa. Ce voi face? N-am nici un chef de cearta cu mama sau cu Karin. Oftez si imi bag mainile in buzunar. Inca ma mai gandesc la clipele minunate petrecute aseara cu rozalia. La prima vedere pare a fi un inger insa in pat este ceva de nedescris. Ma intreb totusi cum se descurca atunci cand este treaza. Oricum nu ma asteptam la ea sa se imbete insa ceva s-a intamplat cu ea. De ce se comporta asa de ciudat nu pot intelege. Incerc sa alung aceste ganduri. Nu ar trebui sa ma intereseze de viata sa personala. Am si eu problemele mele.

Merg linistit timp de douazeci de minute si intru in parcul central. Imi dau seama ca de aicipana acasa este cel putin o ora. Ma asez pe o banca si incep sa meditez. Privesc cerul ce capata ceva nuante mai inchise semn ca va incepe ploaia insa nu ma misc de pe locul in care ma aflu. Nici nu vreau sa ma gandesc la altceva insa dorintele mele nu se indeplinesc niciodata. Soneria telefonului meu porneste iar eu raspund cu un "Alo" plictisit fiind sigur ca de partea cealalta a firului se afla Karin. Exact cum credeam, roscata vrea ca eu sa vin acasa mai repede pentru ca are ceva important de spus. Inchid si ma ridic de pe banca. De cand are Karin lucruri importante de spus? Neuronii aceia au ars cand ea s-a nascut deci nu mai are nimic in caput acela.

Intru in casa plictisit iar in lving o vad pe roscata imbracata intr-o fusta scurta de blugi si un maieu negru mulat. Cat ma desgusta imbracamintea ei. Nu inteleg. Pana acum as fi salivat dupa felul in care ea si alte fete pe langa care am trecut sunt imbracate. Ce se intampla cu mine mai exact? Nu mai sunt interesat de infatisarea acestora. Imi inchid usor ochii si ma asez pe fotoliu.
-Sasuke, unde ai fost ieri? ma intreaba cu o voce lingusatoare insa eu nu-i raspund. Foarte bine, uite ce am sa-ti spun. Maine vom merge in New York pentru o prezentare de moda unde am fost invitata si normal ca trebuie sa ma prezint cu logodnicul meu, nu-i asa?

La auzul orasului, un zambet imi apare pe chip. Dau afirmativ din cap dupa care parasesc incaperea si fug catre camera mea. Trantesc usa si imi scot din buzunar telefonul mobil. Caut numarul lui Suigetsu si in cateva minute imi raspunde cu o voce plictisita dar in acelasi timp lipsita de vlaga. Imi dau seama ca a avut o noapte lunga.
-Sasuke, n-ai putea sa ma suni si tu ceva mai incolo? ma intreaba vocea de la celalalt capat al firului.
-Din pacate nu pot. Asculta cu atentie. Maine eu si Karin ne intoarcem in New York pentru a merge la nu stiu ce prezentare de moda. Vreau ca tu sa ma ajuti sa raman acolo dupa ce se termina. Cauta-l pe Juugo si ganditi-va la un plan, ii spun baiatului dupa care inchid.

Arunc telefonul pe unde imi vine dupa care ma trantesc in pat si ma las purtat catre lumea viselor.

Simt o briza rece de aer care intra in incapere. Deschid ochii si privesc in jur. Langa geam se afla fratele meu cu in zambet viclean pe fata. Il privesc nedumerit dupa care ma ridic usor din pat si il intreb ce vrea.
-Sasuke, ce ar zice mama sau Karin daca ar afla ce partida ai avut tu aseara cu o fata rozalie? ma intreaba iar eu raman mut. Si ce ar zice daca tu planuiesti sa ramai in New York?

Inghit in sec si il privesc mirat de toate lucrurile care tocmai i-au iesit din gura. Simt cum frica si nervii au pus stapanire pe intregul meu corp. Il privesc cu dispret si il intreb de unde stie insa nu raspunde. Se da cativa pasi inapoi si se lipeste de perete. Mainile si le incruciseaza in jurul pieptului si isi lasa cateva suvita sa se joace cu chipul sau Stau cu ochii pe el insa nici o miscare din partea sa. Din cauza nervilor pe care mi-i provoaca privesc in toata incaperea pana cand glasul sau rasuna din nou.
-Nu conteaza de unde stiu. Insa daca nu vrei ca mama sau Karin sa afle despre acest lucru ar fi mai bine sa ma ajuti sa scap si eu de aici, imi spune privind intr-un punct fix.

Analizez toata propozitia sa cu atentie. N-am de ales, sa zicem ca nu as mai incerca sa raman acolo isa m-a prinsa si cu noaptea petrecuta cu Sakura. Oftez dupa care ii spun ca accept dupa care il dau afara din camera. Iau telefonul si ii trimit mesaj lui Suigestu ca va trebui sa-l ajute si pe Itachi dupa care ma asez din nou in pat.




Pai cam atat. Stiu ca este scurt.
Doamne, Doamne, Doamne! Genial. Pur si simplu superb! Sper ca lui sasuke sa nu-i reuseasca planul>:)
Ma intreb de unde a aflat Itachi ce a facut Sasuke? Uh... cum de unde? Itachi e genial, mereu:X
Descrierea a fost fabuloasa, extrordinara.
Dialogul... pai ce pot spune. Ca intotdeauna, superb.
Naratiunea perfecta.
Greseli de tastare sau de exprimare... nu, n-am vazut niciuna.
Esti un mic[mai mare] geniu. Iti spun eu! Un geniu!

Abea astept continuarea. Doamneee... sunt asa curioasa!

Bafta in continuare prajiturica mea[cat ador sa-ti spun asa:X:>]
Buna! Deci, la fel ca celelalte, acest capitol e minunat.
Ai avut cateva greseli de tastare, dar crede-ma ca au fost minore, facute din neatentie.
Dialogul mi-a placut, deloc sec si bine gandit.
Descriea, foarte buna, iar naratiunea buna, ca intotdeauna.

Ma intreb cum de Itachi stie toate astea despre sasuke. Uh, e un mic geniu.
Chiar sper ca planul sa nu le reuseasca.

Abea astept continuarea si sper ca vei pune cat de curand continuarea si aici, si la celalalt in colaborare cu Vex:>