Love is for everyone [yaoi]

[YUKIxSHUICHI]

Cap 1


O zi de scoala



O dimineata calduroasa de septembrie. Soarele isi arunca razele vii si jucause peste orasul Tokio. Zarva si galagia nu lipseste nici ea iar emotia unui nou an scolar este prezenta in inimile tuturor elevilor ce incep acum clasa a-9-a. In curtea scolii,plina de speranta , cuvinte spuse pe jumatate sau uneori care nici nu au apucat sa fie rostite, Sentaro , un baiat brunet cu ochii albastri lasati in pamant,astepta alaturi de colegii sai primul clopotel din acel an.Acesta isi facu repede " aparitia" spre fericirea tinerilor, dar nu si pentru Sentaro. Acesta inca privea in jos, parca dorea sa descopere un raspuns ingropat undeva ...undeva departe. Totusi trecu si peste faza asta si isi urma prietenii cu pasi sprinteni si un zambet cam chinuit in coltul gurii spre noua lor clasa. Ajuns inauntru isi stabili un loc, cel mai retras care se putea si anume in ultima banca. Adora sa stea acolo deoarece niciodata profesorul nu-l zarea atunci cand atipea sau cand disparea pe furis din ora in cautare de distractii. Nu era deloc sociabil asa ca respingea pe toata lumea care dorea sa stea cu el in banca sub pretextul : ''vreau se fiu singur". l Isi atinti privirea pe tavan cum obisnuia sa faca atunci cand era plictisit si incepu sa-si spuna in gand :"N-am avut ce face..off trebuia sa raman acasa,e o pierdere de vreme cu scoala asta". Se aseza mai bine , lasandu-se cu capul pe speteaza scaunului apoi inchise ochii. Astepta in liniste sa-si primeasca cartile ,fara sa se sinchiseasca macar sa se ridice atunci cand profesorul intra in clasa.Acesta ii arunca o privire de ura si dispret printre " multumescul" rostit cu jumatate de gura la vederea cartii de matematica pe care o arunca fara macar s-o rasfoiasca in ghiozdan. Celelate carti ii urmara calea la scurt timp dupa. Brunetul ofta apoi reveni intr-o pozitie relativ normala..numai piciorul pus pe banca ii trada tinuta de elev silitor. Asta si zambetul prostesc pe care l-a afisat la auzul cuvintelor profesorului sau:" Avem un coleg nou, dragi elevi, el este Ryuku Sakano." Era un baiat inalt ca si Sentaro cu un corp bine lucrat,destul de puternic la prima vedere, se zarea conturul abdomenului prin bluza alba mulata. Purta niste blugi inchisi la culoare iar in mana ii atarna nelipsitul rucsac. Profesorul ii indica un loc liber unde sa se aseze iar baiatul facu cum i s-a zis. Problema era ca locul acela liber era fix langa Sentaro care privea buimacit spre noul sau coleg de banca. Se obisnuise sa stea singur, linistit dar acum ca venise " namila aia caraghioasa" langa el il indispunea total. Totusi incerca sa isi controleze furia printr-o lovitura " accidentala" in Ryuku. Blondul de langa el il privea cu ochii ca de catelus in speranta ca ii va cere scuze dar dupa ce vazu ca Sentaro nici nu il priveste se intoarce cu spatele la el injurand ceva in soapta.

[Miharu]

Eu sunt prima........yay \:D/
Ce sa spun?....mie mi-a placut :D
Inceputul e promitator....abia astept sa vad ce o sa se mai intample in continuare.
Imi plac personajele[ma refer la cei doi baieti]...totusi Sentaro a fost un pic rau si nici macar nu si-a cerut scuze [-(
Btw....sa pui si imagini cu personajele :pls:
Well...astept continuarea si spor la scris :*

[YUKIxSHUICHI]

Cap 2





Ora de matematica. Un cosmar interminabil



Dupa lovitura de revansa pe care i-a dat-o colegului sau,Sentaro nu mai simtea atata furie cand il privea. Chiar se obisnuise..dar acum era si randul lui. Ryuku incepu sa-i dea cu adidasul in picior in mod repetat pentru a accentua vanataia ce incepuse sa se contureze sau se prefacea ca scapa ceva pe jos..si atunci lovea. Fara pic de mila atingea cu degetul suprafata inrosita, apasa cu putere, pana ce un scancet se lasa auzit de brunetul ce inchise brusc ochii parca pentru a atenua simtamantul de durere. Profesorul vazuse toata isprava noului baiat si il ridica in picioare. Il masura scurt si il pofti la tabla neagra apoi ii dicta un exercitiu intortocheat :" ...pi patrat inmultit cu..." , totul ii era confuz. Nu intelegea o iota si atunci il lovi norocul. Chiar cel pe care il torturase in acel moment ii soptea si ii facea tot felul de semne . Fara sa se gandeasca repeta intocmai cuvintele pe care i le rostea Sentaro..credea ca e salvat,dar nici pe departe. Repetase numai bazaconii si facea tot felul de semne parca era extraterestru. Elevii incepura sa rada in hohote si sa faca glume pe seama lui in timp ce Ryuku il privea pe colegul sau ce mai avea putin si cadea sub banca de ras si in sinea sa ii jura razbunare. Profesorul il scapa de exercitiu zicandu-i raspicat ca la prima abatere in felul asta va fi exmatriculat. Desigur nu luase la socoteala vorbele acelea de duh si se intoarse in banca cu capul in pamant inca privind la rana ce i-o provocase colegului sau. Nu mai indrazni nici macar sa-si ridice ochii din praful podelei, se simtea plin de ura si furie. Sentaro stia asta si mai stia ca il va costa scup ceea ce tocmai a facut dar nu-i pasa decat de reputatia lui , restul nu mai conta. Isi apropie barbia de umarul lui Ryuku si rosti suierand cateva cuvine :

- Te crezi smecher? , uite ca ai un rival! Nu-ti merge cu mine.

Colegul tresari speriat dar imediat expresia de panica se transforma intr-un suras malefic. Clopotelul suna anuntand terminarea orelor.
Sentaro sari in picioare dupa ce-si insfaca ghiozdanul si o tuli in goana pe usa fara sa mai asculte ce avea de spus profesorul. Ryuku iesi si el din clasa cu pasi rapizi pentru a-l prinde din urma pe colegul lui insa Sentaro incepu sa fuga si sa se uite inapoi. Din neatentie se impiedica in propriile lui picioare si cazu pe burta . Dupa ce isi reveni incerca sa se ridice dar simti cum o mana il apuca de ceafa. Apoi zari chipul lui Ryuku. Avea acelas zambet malefic ca si mai devreme . Cu o mana ii apuca incheieturile si le duse in jurul talie sale si isi privi colegul :

- Ce spuneai baietel in ora? mi-am gasit rivalul....cred ca tu ai intrat intr-un necaz mai mare decat tine atata tot.

- Du-te dracului! si da-mi drumul, zise Sentaro dorind sa scape de silueta ce-l strivea. Incerca sa fuga dar picioarele nu-l ascultau.Parca nu-i apartineau,iar atunci ii veni ideea salvatoare. Se rasuci si il lovi pe Ryuku in punctul sau sensibil. Acesta cazu in genunchi si incepu sa geama dar se ridica la fel de repede ca o sageata. Nu dorea sub nici un pretext sa-i scape din mana baiatul care a avut tupeul sa-l umileasca. Il urmari pana la biblioteca unde il ingramadi intr-un colt . Sentaro nu stia ce sa faca,vedea cum "monstrul " se apropia de el. Incepu sa alerge inapoi dar neatentia ii iesi in cale : se lovi cu capul fix de-un raft " iesit parca din pamant" si lesina sub privirile lui Ryuku. Mai apuca decat sa-l prinda in bratele sale.

[Miharu]

Yay....ai pus continuarea :bv:
Dar de ce nu ai pus-o tot in topicul ala?
Anyway...imi place continuarea. Baietii astia sunt ca soarecele si pisica :)) .....dar sunt niste scumpi amandoi :chuu:
Astept continuarea :*

[YUKIxSHUICHI]

Cap 3



O noapte lunga


Ryuku isi privea colegul nestiind ce sa faca acesta il aseza pe o masa si dadu fuga pana la baie unde isi uda maieul si-l transforma in compresa. Dupa ce ii acoperi fruntea infierbantata cu materialul ud si rece , Ryuku parasi incaperea pentru a merge la cabinetul medical. Din pacate acesta nu-si dadu seama cat de tarziu se facuse...scoala era inchisa. Ramase o clipa rezemat de perete, inspirand cu lacomie aerul si incercand sa gaseasca o cale de scapare. Ii era teama ca Sentaro ar putea pati ceva iar acest gand il nelinistea . Nici macar portarul nu mai era in scoala...sau vreun coleg care sa fi ramas sa bata mingea..un student intarziat in biblioteca: NU ,toti plecasera! Asta era adevarul. Adevarul crud si nemilos..erau blocati fara o cale de iesire. Ryuku se intoarse in biblioteca fara alte cercetari insa masa unde isi lasase colegul era goala. Incerca sa se dezmeticeasca si sa-l caute dar fara noroc. Dadea ture prin toate cotloanele..rafturile chiar darama carti in goana lui nebuna. Intr-un final saturandu-se sa se invarte in jurul cozii, se aseza pe scaun si isi lasa capul intre umeri. Curand lacrimi incepura sa-i cada pe obrajii fierbinti iar scancete de durere rasunau in linistea mortuara. Totusi blondul nu stia ca este privit de o pereche de ochi precum marea albastra, senina dar atat de inselatoare. Sentaro statea ghemuit dupa coltul in care il incoltise mai devreme colegul sau . Isi spunea posomorat privind imaginea din fata ochilor: " de ce plange..prostul! acum doua minute mai avea putin si ma omora iar acum imi duce dorul...oare,o fi vreo capcana..se injoseste atat de mult ca sa ma faca sa sufar?" . Dupa cateva minute de tristete si nenorocire, Sentaro lua o hotarare si anume aceea de a iesi. Nu mai putea sa suporte scancetele colegului sau.

- Inceteaza cu plasul asta!. Ma dor urechile!, iar daca vrei sa mai bati : NU-MI PASA! esti un papa-lapte! si..si nu ma poti atinge!
La auzul vocii lui, Ryuku sari de pe scaun, daramandu-l apoi sari in bratele lui Sentaro. Buzele lor se intalnira intr-un sarut neasteptat. Sentaro incerca sa-l rupa dar persoana din fata sa nu avea e gand sa se miste. Ca " rasplata " pentru curajul sau de a iesi la iveala, Ryuku ii baga limba in gura,incepand sa cerceteze toate coltisoarele spre uimirea colegului sau. Brunetul avea lacrimi in ochi dar chiar daca nu recunoastea erau de fericire.
Ryuku se indeparta incet lasandu-si colegul cu o expresie de uimire,nemaiputand sa rosteasca ceva.

- In noaptea asta ramanem aici, draga prietene!

- Cu ...cum?? zise cu sfiala Sentaro inghitind in sec.

- Scoala s-a inchis, Sentaro! ii raspunse Ryuku in timp ce se apropia de el.

- Ce ai de gand sa-mi faci,intreba brunetul lipindu-se de un raft.

- Tu ce ai vrea sa-ti fac?
Blondul se apropia tot mai mult de colegul sau cautandu-i cu mainile incheieturile . I le prinse sub cap cu o singura mana apoi il saruta pe gat,muscandu-l usor de ureche. Sentaro gemu prelungit ,sunetul fiind ca o mangaiere pentru urechile colegului sau. Ii dadu jos tricoul , trecandu-si mana peste abdomenul sau. Cobora incet urmand conturul gatului cu sarutari fierbinti. Sentaro se lasa moale , in mainile lui Ryuku. Insa avu o surpriza. Dupa un sarut scurt, acesta il lasa cu ochii in soare. Se intoarse la scaun, asezandu-se, zambind in sinea lui. Exact razbunarea pe care si-a dorit-o.Nimic nu il facu mai fericit decat imaginea cu Sentaro ce privea spre el frica in ochi. Totusi daca privea mai adanc in ochii lui, se mai zarea un sentiment si anume : IUBIREA

[Miharu]

E incredibil baiatul asta[ma refer la Ryuku]....chiar atat de departe e dispus sa mearga doar ca sa se razbune pe Sentaro? [-(
Saracul Sentaro....a ramas cu ochii in soare :)) asa ii trebuie daca are incredere in cine nu trebuie....si mai ales daca se indragosteste de cine nu trebuie :ha:
Well....astept continuarea...spor la scris ;) :*

[YUKIxSHUICHI]

Cap 4


Un amanunt omis


Linistea noptii pusese stapanire peste scoala in care ramasera blocati cei doi baieti. Somnul le dadea tarcoale dar disparea la fel de repede ca o fantasma. Ryuku isi tinea colegul la piept, trecandu-si degetele prin parul ravasit, alintandu-i buzele cu sarutari usoare , privind in ochii lui ce cautau mangaierea viselor.

-Culcate, Sentaro, zise Ryuku in timp ce isi lasa capul pe spate.Razele lunii se jucau cu umbrele rafturilor, zamislind forme ciudate pe tavan. Afara se auzea doar sunetul frunzelor batute de vant si concertul unor greieri . Se lasara invaluiti de simfonia nocturna pana ce in sfarsit atipira.Ryuku incepu sa viseze. Se vedea la tabla , cu o bucata de creta in mana, scrijelind incet tabla in cautarea unui raspuns. Profesorul statea langa el, tinandu-l de ureche si scuturandu-l cand gresea cate ceva. In spatele lui, Setaro radea malefic. Printre hohotele nesfarsite se deosebira cateva sunete vagi, ce incepura sa aiba sens. Dupa ce il mai privi odata acesta incepu sa planga, lacrimile rostogolindu-i-se pe chip. Curand se trezi repetand exact cuvintele auzite : " Credeai ca pot sa ma indragostesc de tine? Tot un fraier ai ramas". Deschise ochii larg si incepu sa ii frece cu speranta ca va uita. Sentaro se trezise si el, speriat de agitatia colegului sau. Se uitau amandoi buimaciti, fara sa scoata o vorba. Ochii lui Ryuku devenira rosii, o lacrima picurandu-i pe mana. Curand urmara si altele. Isi duse palmele la gura pentru a atenua scancetul ce urma sa sparga linistea bibliotecii. Incepu sa tremure si sa-i repete cuvintele lui Sentaro, care il tinea la piept, incercand sa-l linisteasca.

- Niciodata nu te-as rani! vezi tu, am ajuns chiar sa te indragesc, in ultimile ore petrecute impreuna. Puteai sa ma lasi atunci cand am lesinat si sa te duci linistit acasa,dar nu ai facut-o. Asta nu puteam sa inteleg si anume de ce ai ramas cu mine.

- Pentru...pentru ca te iubesc! Te iubesc Sentaro, si nu poti face nimic sa scapi de mine, nici chiar in vis.
Lacrimile se imputinara iar respiratia blondului reveni la normal. Colegul sau il privea in ochi tinandu-i mana intr-a sa , soptindu-i cateva cuvinte de iubire la ureche. Ryuku se calma de tot, lasandu-si capul pe umarul brunetului inca naucit de cele intamplate. Cand credeau ca nimic nu le va tulbura linistea, Sentaro isi aminti ceva . Se ridica de pe scaun incercand sa nu-si faca prea multe griji.

- Stii, Ryu, am ..am uitat! Azi trebuia sa ma intorc direct acasa dupa scoala deoarece parintii mei au plecat o saptamana cu afaceri in America si ma asteptau sa-mi dea cheia. Am ramas pe afara! NU POT INTRA IN PROPRIA CASA!, ce idiot sunt! Acum ce fac?

- Nu iti mai face griji! Stai la mine!, ai mei au plecat o luna in interes de serviciu si am ramas eu stapanul casei. Mi-ar face placere daca am locui impreuna ..pentru o vreme.

S: - Nu stiu daca e o idee buna. As prefera sa merg la varul meu, Kito, ma inteleg destul de bine cu el.

R: - De ce te eschivezi atat? Sa stii ca nu musc..daca de asta iti faci griji..ne-am distra de minune!

S:- Mai devreme nu muscai deloc...mersi de invitatie dar nu o accept.

- Cum vrei tu! tocmai te-ai ales cu o "pedeapsa" a la Ryuku, zise blondul saruntandu-l pe gat. Sentaro se impotrivi impingandu-l dar acesta nu se clinti din loc. Ca rasplata isi primi una in burta, apoi fu intins pe masa. Ryuku incepu sa-l sarute linn pe gat ,urcand usor cu mana,incadrandu-i buzele. Sentaro nemaisuportand "chinul" creat zise cu jumatate de gura:

-Bine , accept,numai da-te jos de pe mine.

Luminile diminetii se zareau din ce in ce mai puternice. Era timpul sa plece acasa.

[Miharu]

Yare yare....sentimentele astea :ha:
Ii cam surade ideea lui Ryuku ca Sentaro sa ramana la el :)) ....la fel ca L@ry si eu ma intreb oare ce o sa se intample intre ei....singuri singurei ;)) :-"
Astept continuarea .....sa o pui repede :pls: :*

[YUKIxSHUICHI]

Cap 5


Testul. Alta nenorocire ..



Clopotelul suna, anunatand inceperea orelor. Cei doi o zbughira pe usa si se oprira in cabinetul directorului. Dupa ce explicara motivul pentru care doreau sa mearga acasa acestia fura scutiti de restul zilei dar cu o conditie si anume sa stea la prima oara pentru a nu bate la ochi . Baietii incuvintara si parasira camera, indreptandu-si mersul spre clasa. Pe chipul lor aparuse un zambet iar in ochi li se putea citi fericirea. Sentaro trecu pe langa niste colege cam rautaciose ce-l intrebasera ce e cu schimonoseala de pe mutra sa , glumind ca arata ca si calcat de tramvai. Baiatul nu lua in seama vorbele lor si trecu nepasator pe langa ele. Acesta mergea privind in sus, visator chiar dadu peste cateva persoane uitand sa-si mai ceara scuze. Totusi visul sau fusese spulberat. Cel care il trezise la realitate era chiar profesorul sau de matematica care anunta ca urmeaza sa dea un test.Brunetul se lasa incet pe scaun oftand la vederea "inamicului" ce se apropia cu foaia de hartie in mana. Dupa ce isi primira testele Sentaro arunca o privire rapida mai mult de forma asupra exercitiilor. In realitate nu mai stia nimic. Isi afunda naucit capul intre palme incercand sa gandeasca dar tot ce voia sa faca era sa copieze de la colegul sau ce incepuse deja sa scrie . Din pacate fara speranta,testul sau era total diferit de cel al lui Ryuku. Profesorul zari expresia de incruntare de pe fata elevului sau si zise cu voce grava, privind spre clasa:

- Dupa cate vedeti, exista un test 1 si un test 2 . Am folosit metoda asta pentru a nu putea copia. Vreau sa vad daca mai stiti ceva de anul trecut.

- Si...o sa treceti notele in catalog? intreba cu o doza semnificativa de tristete in glas, Sentaro. Profesorul dadu afirmativ din cap apoi isi arunca privirile pe fereastra,continuand sa-si priveasca elevul cu coada ochiului.
Se putea zari de la o posta nelinistea lui Sentaro. Fata ii deveni deodata livida cand colegul sau incepu sa-l inghionteasca. Ryuku ii vara in mana o fituica si ii zambi scurt dupa care se intoarse la lucrarea sa. Brunetul ii stranse degetele in semn de multumire apoi desfacu cu gija foaia mototolita. Descoperi cateva cuvinte scrie in graba si mai jos raspunsurile la 2 exercitii..cu punctajul cel mai mare:

"nu-ti face griji. tu copiaza repede ca se uita profu la noi si tare mi-e frica sa nu ma bufneasca rasu' "...
X= 2Y - SUMA TOTALA ADICA 21 - 45 ...". Sentaro duse pixul pe foaie dupa ce isi nota numele si data si incepu sa scrie cu repeziciune. Se uita de 2 ori inainte sa scrie vreo cifra din frica sa nu fie suspectat de profesor. Dorea sa-l faca sa creada ca inca gandeste la rezolvarea exercitiului. Dar nu era asa! Baiatul copia cu sarguinta fara sa uite vreun amanunt. Termina lucrarea odata cu Ryuku.Ii inmana lui foaia de hartie dupa care se ridica luandu-si rucsacul si iesira amandoi pe coridor. Dupa cateva minute de liniste Sentaro ii multumi lui Ryu pentru ca se gandise si la el.

- Nu stiu ce ma faceam fara tine! doi fix luam! Mersi mult...Ryu, zise baiatul zambindu-i scurt.

- Daca te vedeai in oglinda..aveai o mutrisoara asa speriata..mi s-a facut mila de tine. Nu asta era motivul de fapt, Ryuku nu dorea sa-l vada pe colegul sau dezamagit. Ar fi mers si pana la capatul lumii pentru el.

- Ei bine..hai sa mergem acasa. Sunt foarte obosit si cred ca si tu esti la fel. Avem nevoie de ceva somn..sau vrei sa faceam altceva? intreba Ryu privindu-l pe Sen insistent. Acesta nega si i-o lua inainte fara sa stie unde merge. Dupa ce iesi pe poarta liceului se simtea oarecum usurat asa ca isi mari pasul. Ryuku il prinse de brat si il opri pentru a discuta. Brunetul se supuse fara sa scoata o vorba.

-Imi zici si mie unde mergi? nu in directia asta locuiesc,zise blondul privind in spate.

S: - Nu...nu pot Ryu! Nu vin cu tine,ma duc la varul meu. Nu e deloc o idee buna sa stam sub acelasi acoperis si sunt sigur ca si tu simti asta.
R: - Tot ce simt in acest moment este durerea...durerea ca m-ai mintit..dar trebuia sa ma astept la asta din partea ta. Fara doar si poate ca asta ai vrut sa se intample: sa scapi de mine! . Cu aceste vorbe , Ryuku isi parasi colegul,pornind cu greutate spre casa. Avea lacrimi in ochi iar trupul ii tremura. Atunci simti doua brate ce-l strangeau cu putere . Era chiar Sen. Se intoarse si il privi cu ochii mari intrebatori.

- Si cu toate astea parca mi-e mai bine cu tine,zise Sentaro cu o sclipire necunoscuta in ochi. Pornira impreuna cu voiosie spre casa. Curand ajunsera intr-un cartier retras presarat cu copaci si o liniste ce domnea intotdeauna. Intrara intr-un bloc vopsit in alb cu lesepezi de marmura cu tot felul de flori agatate de tavan sau puse in fata usii ca ornamente. Luara liftul pana la etajul unde locuia Ryuku dar nu intrara pe usa. Blondul isi opri colegul si-i zise:
-Trebuia sa-ti mai povestesc un amanut: eu stau cu sora mea..o zgatie de 13 ani..sper sa nu te deranjeze.

- Ei , na..cum sa ma deranjeze.. imi face placere ca mai e cineva cu noi!zise Sentaro amintindu-si de intamplarea din biblioteca. Ryuku deschise usa si-l pofti inauntru. Blondul mai arunca cateva cuvinte in vant:

- Am venit...unde esti, Kotomi?[size[/size]-Kotomi; Sentaro:; Ryu:

[Ice_angel_234]

ia sa comentez si yo un pik.defapt daca ma gandesc mai bine nu am nimik de comentat nu pot decat sa te felicit:victorie: pt acest capitol care ii cu adevarat soooper.ca si celelalte defapt.totusi cred ca fata aia de 13 ani o sa le cam strice planurile celor doi,(poate atunci o sa apara ceva neasteptat si fata va pleca si ea o saptamana de acasa,poate la buniki,undeva departe:pray:)da mno is tare curioasa sa vad urmatorul capitol asa ca gambate!!!