Cronicile Taron

[DragonForce]

Inceput


Precum in fiecare zi soarele rasare,asa si in univers in fiecare zi de a noastra rasare cate o lume.Aici vom istorisi povestea unei lumi,o lume cu totul speciala fata de celelalte.Taron este o regiune foarte intinsa ce face parte din acea lume.Ca aspect geografic in est se afla marea Mereeanelor,in nord Agmund o alta regiune vecina cu Taron,in vest Desertul de Rasarit si in sud padurea Leona.Taron este o regiune bogata in munti,paduri lacuri si alte forme de relief.De asemenea apropiindu-ne de partea vestica incep sa apara si elementele intunecate ale acestei regiuni.In est o regiune de la malul marii pana la Siten este separata de restul Taronului,de catre lantul muntos Siria,din care izvoraste raul Siten ce formeaza trei brate.
In est apar urmatoarele orase:Siten(Situat la poalele muntilor),Ruma(situat langa lacul Ruma format dintr-un brat al raului Siten),satul Navon,Tagmund(situat aproape de Navon),Tamen(situat pe malul marii),Anhon(orasul parasit de pe Insula Maron),Fira si Aren(Fiecare situate pe o insula ce formeaza impreuna cu alta insula Triunghiul Dragonului,intre insule aflandu-se Ochiul Dragonului un vartej puternic),Ahtun(Capitala piticilor situata adanc in muntii Siria),Gravi,Siron,Vansen si Grohun(orase situate tot in muntii Siria).
In padurea Leona apar urmatoarele orase:Leona(capitala elfilor),Himira,Sitrina,Androne si Emon(situat langa lacul Esmon),(Aceste orase fiind locuite de elfi).
In Agmund apar:Reilon(oras se afla aproape de granita cu Desertul de Rasarit),Fiora si capitala regiunii,Agmund(ce se afla aproape de lacul Agmund).
In Desertul de Rasarit apar:Nekron(capitala Deatheatherilor),Sin(Situat langa raul Sin),Pantos,Avalanche,Nimira si Deatheather(situat langa vulcanul cu acelasi nume).
In centrul Taronului se afla:Vangon(capitala oamenilor si a acestui tinut),Rene(situat langa lacul ce ii poarta numele),Haimen,Saron(situate langa Padurea Stacojie),Vistril,Heimond,Dagmon si Iria.
P.S.Puteti de asemenea sa mai inventati si voi cateva orasele sau sate,de exemplu locul natal al personajului sau bla,bla,bla....

Acum istoria acestui tinut:
De mult,nu departe de inceputul acelei lumi au aparut muntii ,lacurile,desertele,padurile si tot ce poate avea un tinut.Mai intai au aparut piticii care,precum se zice au fost creati din piatra de zeii acelei lumi.Vazand continentul asa de pustiu si soarele arzator parlindu-le corpul,s-au adapostit in muntii din vest pe care i-au numit Siria(in limbajul lor inseamna Varfurile Aducatoare de Racoare).De atunci piticii locuiesc in muntii vazandu-si de treburile lor,rareori iesind afara.
Mai tarziu au venit elfii cu barcile lor maiestuoase pe marea care au numit-o Marea Mereeanelor.Ajungand la tarm au descoperit acest tinut plin de paduri,verdeata si viata,preferand sa se stabileasca insa in padurea din sud careia i-au dat numele Leona.Nu dupa mult timp au inceput sa intretina relatii si cu piticii ajutandu-se reciproc.
Peste catva timp au venit si oamenii care s-au tabilit in centrul,in estul si in nordul continentului.Nu dupa mult timp au descoperit pe elfi si pitici intretinand si cu acestea legaturi comerciale,militare...,precum faceau si cu Agmund.
Va intrebati cum au aparut Deatheatherii nu?Aceasta este povestea formarii neamului lor:
Dupa cateva secole de la formarea Taronului si aparitia oamenilor,elfilor si a piticilor,la curtea regelui Osmund,conducatorul oamenilor,a existat un cavaler cum nu mai era pe atunci,un cavaler inteligent ,iscusit ,dibace, puternic,care stia sa manuiasca orice fel de arma si care imblanzea pana si taurul cu privirea sa.Tinutul Taron mai era locuit inafara de oameni,elfi si pitici si de Mirioni(Mirionii sunt creaturile,fiarele ce au fost create odata cu lumea,si au diferite infatisari)care atacau asezarile omenesti.
Acest cavaler se nume Heren Aaron si impreuna cu maestrul sau Hamund Bempis erau cei mai favoriti si importanti oameni ai regelui.Intr-o misiune impotriva mirionilor Heren l-a pierdut pe maestrut sau care a fost ucis intr-o ambuscada in timp ce el a fost prins in alta.Coplesit de dusmani Hamund oricat de iscusit si puternic ar fi fost,in final a fost infrant.
Dupa ce a reusit sa scape din ambuscada,fiind grav ranit,s-a indreptat spre capitala,ducandu-se la rege.Regele afland aceasta veste,insa necrezand ca asa ceva a fost posibil,a trimis oameni sa cerceteze locul.Regele a descoperit corpul lui Hamund insa in el era infipta sabia lui Heren si nu armele monstriilor.Infuriindu-se pe Heren si blestemandu-l ca el la ucis pe Hamund,care ii era un prieten apropriat,si nu monstrii,l-a dat afara din palat,exilandu-l.
Jurand sa se razbune pe monstrii care l-au ucis pe Hamund si care au pus la cale acest siretlic,Heren a plecat din cetate indreptandu-se spre Desertul de Rasarit.Acolo a fost prins intr-o ambuscada organizata tot de cei care l-au ucis pe maestrul sau.Vazand asta si infuriindu-se,mintea i se umplu de ganduri negre de razbunare,in acel moment chemand spiritele intunecate de pe pamant pentru ai omora si pentru a ii chinui pe Mirioni.
Insa spiritele fiind prea puternice,mai puternice decat el il luara in stapanire.Ceea ce a fost pana atunci o minte luminata si desteapta,acum a devenit un Deatheather,o faptura intunecata stapanita de spiritele negre si ganduri rele.Subjugand Mirionii si transformandu-i in sclavi sai,Heren care atunci si-a schimbat numele in Nekron si a jurat sa se razbune pe Taron.
De atunci oamenii,elfii si piticii duc un razboi impotriva Deatheatherilor. Numai oamenii din est care sunt aparati de Siria nu au aflat inca nimic.

P.S.De asemenea voi incerca sa scanez harta Taronului pentru a va ghida pe ea.Harta este creata exclusiv de mine.

[Ich.]

Undeva, prin muntii Siriei.
O noapte rece, fara zapada. Echinoctiul de iarna.
Isi simtea trupul obosit, sudoarea curgandu-i nefiiresc de mult si repede de pe frunte si gat. Urca la pas, gafaind avand nevoie din ce in ce mai mult de pauze, tot mai dese, mai mari.
Doamne, ajuta-ma! frica. tot trupul si toata mintea ii erau cuprinse de o teama hilara, lesne de inteles. Pentru ea.
Se apelca mai mult in fata tarsindu-si corpul, peste pamanul abrupt si pietre.
Dupa mult timp ajunse langa o fanta, din piatra, pe jumate distrusa. Un loc unde adesea intra lumina puternica a lunii. o lumina rece, greoaie, de iarna.
Gafaind printre dintii se sprijinii c-o mana de ea si se lasa sa cada in genunchi.
Doare, doare!
Isi stranse ochii si-si inclesta dintii pentru a-si abtine urlete.
Rochia alba, sfasaiata de la genunchi in jos si pe brate se ingropa in praful de pe pamantul tare si negru.
Se chircii simtind frigul intrandu-i in oasele slabe, lipsite de calciu.
AH!
rochia incepu sa ii se pateze de sange incepand de deasupra omoplatilor.
O zgarietura mica, superficiala a epidermei, apoi alta si alta pana omoplatii ii fura inconjurati de zgarieturi. Dar mai rapid decat zgarieturile iesira niste capete de oscioare, albe.De jur imprejurul lor incepu' sa curga sange iar pe masura ce oasele cresteau carnea ramanea pe ele, parca trasa prin bat.
Urla. o durere infioratoare ii cuprinse trupul si inima parca parca incepea sa-i cedeze.
rupturile se largira tot mai mult, tot mai mult muschi si fibra rupandu-se ramanand nesimtit pe oasele proaspat iesite.
Dupa o jumatate de ora hainele si spatele erau facute zdrente iar ea se prabusise jos, langa fanta, lipindu-si aripile patate de sange si carne de fantana.
Privea pierita in gol, spre luna rece de iarna.
Schlifen mein Prinzhen, Schlifen mintea o tinea treaza.Acelasi cantec de leagan german.
Off Riluri, nu stiam ca trebuie neaparat un OOC...

[Riluri]

Off: Ich, nu ai pus ooc...asa ca voi incepe eu...

Rizel Phantomsive

Trecusem de mult de orasel Pantos si ma indreptam spre padurea Mecron. De ce? Nici eu nu stiam dece...Dar din moment ce nu aveam familie sau prietenii ma putam plimba in voie si din cand in cand putam ucide si cativa din acei viermi ticalosi, numiti oameni si aliati de-ai lor...
Am intrat in padurea deasa, adancindu-ma tot mai mult... era destul de intuneric...Iar plimbarile nocturne prin paduri dese si misterioase imi facea mare placere... M-am oprit langa un lac sa-mi analizez infatisarea... In limpezimea lacului mi-am putut vedea chipul... Aveam o mica pata de sange pe fata...probabil de la vreo victima..Eh...se mai intampla. M-am aplecat si mi-am spalat chipul cu apa rece a lacului, sub privirile trufase ale lunii.
Dar un zgomot m-a oprit... Auzul meu foarte ascutit m-a anuntat ca cineva era prin preajma si ori ma spiona ori nu avea ce face acasa. M-am ridicat si mai uitat in jur...

Ooc: care vrea...de preferat un demon...

[Flash]

Se făcuse noapte şi eram oarecum speriată de ce se putea întâmpla sau urma. Sincer mă pusese toţi pe gânduri din cauza asta şi ştiam că nu trebuia să plec de acolo. Eram înfricoşată pentru că ştiam că dacă voi începe să plâng ca un copil de doi ani, mă vor vedea restul şi nu doream să par aşa de fragilă şi firavă, deşi la prima vedere păream, dar dacă te uitai adânc în ochii mei vedeai aura mea demonică.

Nu doream să fiu văzută aşa că priveam Taron de sus din cer, bine nu la prorpiu ci la figurat căci îmi înălţasem aripile şi am zburat tocmai sus. Era rece afară şi purtam doar o rochiţă subţire fără decolteu sau aşa ceva, era albastră şi nu avea mâneci şi era până la genunchi dintr-un material satinat. Nu vroiam să dau ochii cu ceilalţi ci îmi plăcea să stau şi să privesc taron căci mă încânta să fac asta.

ooc : who wants

[Lya]

E intuneric afara.Deja-i noapte?A trecut deja o zi si eu n-am facut aproape nimic?Ce prostie, nici macar nu m-am antrenat, nici macar n-am mancat!Nu m-am simtit deloc bine...
Si bravo mie ca am decis sa ma plimb in padure la ora asta.In primul rand, mor de foame, si ma mai urmareste cineva.Ii simt presiunea ce-o degaja.E foarte puternic.Grozav.Bravo mie!
N-am de ales; trebuie sa-l vad pe... pe cine ma urmareste de ceva timp!
-Cine e?Oricine ai fi, iesi la iveala!
Nu mi-a raspuns.Se pare ca vorbesc degeaba.Nu mi-a raspuns si nici n-a iesit din umbra.I-o fi frica?Nu, in starea in care ma aflu nu sperii nici macar o pisica amarata, d-apoi cu cineva ce detine o presiune uimitoare.
Elimina din corpul sau din ce in ce mai multa putere.Presiunea sa incepe sa ma sufoce.Acum, daca ma uit mai bine, vad doua aripi intine, inca in umbra si doi ochi infricosatori.
Oare cine o fi?

Ooc: Cine vrea, insa eu optez la un demon. : D

[Riluri]

Ma plimbam, cand am simtit o prezenta in jur....Am urmarit-o sa vad cine era.... I-am putut simti aura si mi-am dat seama ca era un elf...un elf... Acele fiinte care se cred nobile si intelepte.... atat de inganfati... Am continuat s-o urmaresc pana cand intr-un final si-a dat seama c-o urmaresc...dupa expresia fetei nu era prea incantata...mai ales ca eram si in forma mea de demon...Era aproape speriata... Se uita la mine ca la felul paispe, cu mutrisoara aia a ei de elf... Hm... ce elfa ciudata... se vedea ca era de vita nobila... Nu puteam sa sufar elfii... si in special pe cei de vita nobila... erau asa snobi si laudarosi..
Ooc: Lya...sau care vrea...

[Lya]

Se apropia din ce in ce mai mult de mine.Inima-mi patea asa de puternic incat am inlemnit.Cine poate fi atat de puternic?Poate un Deather?Nu ma mira, chiar seamana la contur cu unul.
In final, iesi din intuneric.Arata inspaimantator; nu stiam ce sa fac.Ochii ei ma priveau cu atata ura... Corpul sau era gata de atac.
-Deci chiar esti din Ordinul de Noape, nu?ii zic eu prinzand curaj.
I-am urat si-i voi uri intodeauna pe Deatheri.Nu-i pot ierta pentru ca mi-au omorat familia, regatul si cel mai important mandria noastra, mandria familiei regale.Ne-au facut sa ne fie rusine, sa cerem ajutor de la altii.Cum poti ierta asa ceva?
Sila mea sporeste fata de demoni de la o zi la alta.Numai asa am putut trai fara niciun regret; stiind ca am un rost pe lume, acela fiind sa omor toti Deatherii pe care-i intalnesc.Sunt constienta ca nu este deloc usor, ci chiar foarte dificil.De aceea incerc sa devin mai buna decat sunt.
"Insa, ce rost are asta daca n-ai curaj?"
Tot timpul imi vine in minte aceasta fraza.Trebuie sa am, este obligatoriu in momente ca acesta.
Acum ori niciodata!


Ooc: Riluri sau cine vrea.

[Pixxie.']

Mi'am ridicat privirea spre cer privind cu dispret stelele ce parca stralucau cu si mai multa putere in aceasta noapte. Rochia din matase neagra, era fluturata usor de aerul inghetat ce probabil anunta o ninsoare. Mi'am trecut mecanic mana prin parul alb, acesta biciuindu'mi fata din cauza vantului ce se intetise. Micii clopotei ce ii aveam prinsi de bratari si colier incepura sa sune, deranjand cu nerusinare, as putea spune, linistea meschina a noptii.

[Stefy Sayuri Cassie]

Aerul rece al noptii ma ajuta sa gandesc...Desi nu eram sigura ca vroiam sa mai gandesc.Gandisem timp de 100 de ani.Ma intrebam daca mai are sens sa incerc sa ma razbun.
Ma plimbam sub clar de luna,privind la stele si fredonand o melodie in timp ce gandeam.Gand.Acest cuvant nu-mi dadea pace.
Dar am simtit ca ma urmareste cineva.As fi simtit daca era o prezenta malefica,am un dar fenomenal de a simti prezentele rele.Totusi,ca o fire precauta ce sunt,m-am oprit din plimbare si mi-am scos sabia.Am asteptat vreo 20 de minute,acolo,in mijlocul padurii,sperand ca fiinta aceea se va arata.''Daca e elf,sigur se va arata''.Insa nu s-a sinchisit sa apara din umbra noptii.
-Oricine ai fi,iti ordon sa te arati!


ooc:oricine

[Pixxie.']

Ii aud vocea si imi intorc privirea spre locul acela. Imi ordona? Cine era ea sa imi ordone mie? Un ranjet superior si ironic imi inflori pe buze si am pasit in lumina lunii privind'o arogant.

-Tu, imi ordoni mie? intreb eu si ma abtin sa nu rad. De cand si pana unde un amarat de el imi poate ordona mie ce sa fac? ii adresez alta intrebare.

Am simtit cum sunt cuprinsa dintr'o data de o voiosie stranie. O licarire sadica imi aparu in ochi privind'o atenta pe fata ce mi se infatisa inaintea ochilor.

occ: cn vrea